2,636 matches
-
ca pe ceva imperial. Tot la Nietzsche citim „aproape orice geniu cunoaște, ca o fază a dezvoltării sale, existența catilinară, sentimentul urii, răzbunării și revoltei contra a tot ce este deja, contra a tot ceea ce nu mai devine”. Oare nu Cătălina, fata de Împărat a refuzat devenirea ?, oare nu ea a ales să rămînă legată de stricta condiționare pămînteană, oare nu ea a refuzat cerul preferind prăpastia? Oprită de către Cătălin din devenirea sa Cătălina -Catilina va continua doar să rîvnească la
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
tot ceea ce nu mai devine”. Oare nu Cătălina, fata de Împărat a refuzat devenirea ?, oare nu ea a ales să rămînă legată de stricta condiționare pămînteană, oare nu ea a refuzat cerul preferind prăpastia? Oprită de către Cătălin din devenirea sa Cătălina -Catilina va continua doar să rîvnească la Cerul Înstelat și la Domnul acestuia, rămînÎnd o simplă muscă d(in) piața publică. Toată filozofia lui Nietzsche se află În aceste două versuri eminesciene. Cătălina este „omul bolnav de om, obosit și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
prăpastia? Oprită de către Cătălin din devenirea sa Cătălina -Catilina va continua doar să rîvnească la Cerul Înstelat și la Domnul acestuia, rămînÎnd o simplă muscă d(in) piața publică. Toată filozofia lui Nietzsche se află În aceste două versuri eminesciene. Cătălina este „omul bolnav de om, obosit și Îmbolnăvit de el Însuși”, sufletul ei este „o suprafață, un strat de apă mobil și zgomotos pe o albie fără adîncime”. Si tot În paginile gînditorului din SilsMaria Engadine găsim poezia Ecce homo
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
nimic, dar acest nimic vede Întotdeauna inocența În afara lui Însuși”. Iată cum se prezintă Luceafărul categoriilor filozofice omenești. Prin inocență. Dar și prin angoasă, prin temere, prin frică, prin deznădejde. Putem atunci, cu ajutorul termenilor kierkegaardieni, să Înțelegem mai bine comportamentul Cătălinei atunci cînd este golită de „setea de luceferi”. Iată ce scrie Lucia Dumitrescu Codreanu o exegetă pasionată de filozofia lui Soren: „ ... angajîndu se după modelul hegelian la o fenomenologie a pasiunii Kierkegaard instituie anumite cadențe și ordonări. Demersul său se
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
va dori părăsirea atanorului, nu-și va găsi adevărata salvare În regimul diurn al fanteziei și va rata stadiul de albedo, stadiul cînd opera ajunge la perfecțiune, la maturitate asta Însemnînd În registrul descriptiv-poetic o renunțare la salvare, la angelizare. Cătălina se opune atît regimului diurn fantastic cît și regimului arhetipurilor anagogice. Refuzînd diviziunea și ascensiunea eroina rămîne ancorată În mundan, În Întuneric reacțiile de salvare ale Luceafărului Înscriindu-se În motivele mitice ale renunțării, ale eșecului taumaturgic, „vindecarea”mitică nerealizîndu-se
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cît și regimului arhetipurilor anagogice. Refuzînd diviziunea și ascensiunea eroina rămîne ancorată În mundan, În Întuneric reacțiile de salvare ale Luceafărului Înscriindu-se În motivele mitice ale renunțării, ale eșecului taumaturgic, „vindecarea”mitică nerealizîndu-se la nivelul șamanic, magic sau fantastic. Cătălina rămîne amorsată numai la nivelul mithemului „ta legomena” adică la nivelul celor ce pot fi rostite: chemarea ei Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. fierbinte, rugile către Luceafăr, invocațiile repetate. La nivelul lui „ta dromena”adică al palierului „celor făptuite”eroina
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
pură virtualitate. Cum am mai arătat „coniunctio” nu se realizează, schema dinamică ascensională de care pomenea Gilbert Durând În cartea sa „Structurile antropologice ale imaginarului” nu poate funcționa cum nici probantă nu a fost acțiunea diairetică, de divizare a perechii Cătălină/paj. Chemarea fetei de Împărat se realizează la nivelul incantatoriu, muezinic Între vraci și posedat instaurîndu-se un corpus energetic care inspiră și respiră chemarea, un vehicul pneumatic care autonomizîndu-se rămîne clar și transparent pe toată durata poemului, constituindu-se Într-
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
anahoreților, cu veghea și psalmodiul repetitiv, cu starea de beatificare În care ființa rugatorului se contopește cu rugăciunea, cu alchimia teologică a imaginarului deesc, cu amplitudinea discursului monosilabic, cu vraja auctorială a sinelui căzut În transa rugăciunii. La fel și Cătălina asemeni călugărilor penitenți psalmodiază mantrele În pusee respiratorii de isihasm combinat cu incantațiile de minaret. Însuși turnul din care emite fata de Împărat se poate asocia modelului islamic, muezinic de unde hogea cheamă incantatoriu pe suplicanți. Poemul Luceafărul poate fi citit
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
noir de la melancolie”. Și pentru că Tatăl nu mai dorește dezamăgirea nu mai vrea să arunce În lume o nictanee jertfelnică, Îi refuză acestui fiu răzvrătit epicleză, invocarea duhului sfînt și devine apofatic. Discursul de aducere Înainte, discursul prosphoratic Îl lansează Cătălina, iar acest discurs urmează scenariul mistagogic creștin: to Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. miron hrisma - cred doamne și mărturisesc - marana tha-vino doamne Isuse, ție Îți aduc acum pe cel ce este, și cel ce vine ca bună mireasmă,și care
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
dăruim, Întreaga Românie actuală transformîndu-se Într-un uriaș Amanet. Pajul este și el un copil găsit asemeni lui Moise, Ghilgamesh, el este cel nehrănit la sîn, nepruncul, nebăiețandrul. În bună tradiție șarpele a introdus În Grădina erosul și nu iubirea. Cătălina vrea și ea o oră de eros. Patima, umorile, transpirația, Îmbrățișările. După cădere s-a putut auzi pentru prima dată această propoziție fundamentală: există o singură artă creștină, care nu-i nici barocă, nici gotică, nici romantică, nici clasică, nici
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
fundamentală: există o singură artă creștină, care nu-i nici barocă, nici gotică, nici romantică, nici clasică, nici postmodernă, nici transmodernă și aceasta se numește arta de a purta crucea. Și asta pentru că În om a mai rămas mult vierme. Cătălina are ca toți creștinii și o tehnologie a așteptării unui Mesia. Numai că ea ratează misterul revelației, culmea că atunci cînd Mesia Luceafărul i se arată ea, Cătălina Îi refuză mîntuirea, sfîrșind ca o ultimă chivuță carageliană În brațele slugii
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
purta crucea. Și asta pentru că În om a mai rămas mult vierme. Cătălina are ca toți creștinii și o tehnologie a așteptării unui Mesia. Numai că ea ratează misterul revelației, culmea că atunci cînd Mesia Luceafărul i se arată ea, Cătălina Îi refuză mîntuirea, sfîrșind ca o ultimă chivuță carageliană În brațele slugii. Este aici și o amară desnădejde eminesciană care a Înțeles ca nimeni altul că femeia contemporană lui este incapabilă În a Îmbrățișa și Înțelege mistagogia esențială. Refuzul mîntuirii
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
apară, din punctul acesta de vedere, doar ca un fel de apendice manierist și, prin urmare, inutil. Referințe critice (selectiv): Andrei Bodiu, în "Observator cultural", nr. 145, 3-9 decembrie 2002; Andrei Terian, în "Ziarul financiar" din 30 martie 2007; Oana Cătălina Ninu, în "Pana mea" din 16 iulie 2007; Cosmin Ciotloș, în "România literară", nr. 50, 14 aprilie 2006; Mihail Vakulovski, în "Argeș", mai 2006; Antonio Patraș, în "Timpul", nr. 4, aprilie 2007; Doris Mironescu, în "Suplimentul de cultură", 24 martie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
școală familie comunitate, Mircea Agabrian • Dimensiunile educației contemporane, Elenă Dimitriu-Tiron • Noile sociologii. Construcții ale realității sociale, Corcuff Philippe • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Romancieri interbelici, Livia Iacob • Manipularea cuvîntului,Philippe Breton • Introducere în interpretare. Modalitate consecutivă, Cătălina Iliescu • Vîrsta a treia, Daniela Gîrleanu-Șoitu • Hipertensiune intracraniana, Ștefan M. Iencean • Negocierea și medierea perspective patologice, Ștefan Boncu • Sisteme de înregistrare audio-video analogice și digitale, Dan Dorin Cepăreanu, Irinel Valeriu Pletea, Șerban Naicu, Doru Poșa • Didactica lecturii. O abordare funcțională
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în 1908, iar Luceafărul său rezistă 18 numere pe coperta revistei. Luceafărul încununat cu lauri -, este coroana simbolică a marilor artiști, în speță a poeților, modalitate de a sublinia identitatea cu poetul Eminescu -, se apleacă pentru a o săruta pe Cătălina. Trupul său eteric rămâne suspendat pe fundalul unei nopți înstelate. În 1910, graficianul ilustrează coperta unui volum de poezii eminesciene, Lumină de lună, la invitația lui Ion Scurtu, cu un moment din poemul "Dorința", desen reluat pe coperta ediției cărții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pasă ție, chip de lut, / Dac'oiu fi eu sau altul", (cromolitografie, 495 x 346 cm, 1923, cabinetul de stampe BAR) Toate aceste desene poartă marca influenței Secession-ului vienez. Învăluiți în volutele părului, cei doi îndrăgostiți apar aproape degeminați. Cătălina privește în sus la Luceafăr care lasă în urma sa o trenă neagră, rotindu-se în spirală către astrul ce-i este originea. La fel în Luceafărul, ("Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă") pictorul încearcă ilustrarea versurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1, ianuarie-martie 2009. Chiș, Mihai, Cristian, " Mii de preoți și credincioși au mărșăluit ieri în tăcere pe străzile Clujului", în Adevărul, 21 martie 1998. Ciobotari, Calin, "Alina Mungiu-Pippidi scandalizează "dulcele târg al Ieșilor"", în Flacăra Iașilor, 5 decembrie 2005. Cocoloș, Cătălina, "Preotul exorcist le predă alfabetul colegilor de celulă", în Adevărul de Iași. Codrescu Răzvan, " Pe marginea unei blasfemii", în Rost, nr. 35, ianuarie 2006. Coman, Mihai, " Dimensiunea economică a mass-media române", în Adevărul economic, nr. 12, 1996. Constantinoiu, Maria, "Îngrijorare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
1992 cu prestigiosul Premiu UNITER drept "cea mai bună piesă românească" a anului, fiind considerat un "proiect de resuscitare a dramaturgiei românești". 134 Dan Bucura, "Preotul exorcist protejat de localnicii din Tanacu", în Adevărul, 18 iunie 2005, p. I. 135 Cătălina Cocoloș, "Preotul exorcist le predă alfabetul colegilor de celulă", în "Adevărul de Iași", p. 2. 136 Adevărul, 21 iunie 2005, p. I. 137 Evenimetul Zilei, 18 iunie, 2005, p. I. 138 Idem, 22 iunie 2005, p. 8. 139 Daniel Grosu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
iunie, 2005, p. I. 138 Idem, 22 iunie 2005, p. 8. 139 Daniel Grosu, "Preotul de la Tanacu primit cu pumni și afuriseli", în România Liberă, 23 iunie, p. 16. 140 Ibidem. 141 http://marturisiri.ablog.ro/2009-04-23/sa-nu-ne-uitam-fratii-din-inchisori-cu-gandul-la-parintele-daniel-si-maicutele-de-la-tanacu-alaturi-de-parintele-justin-parvu-sigur-stau-nevinovati.html 142 Cătălina Cocoloș, "Preotul exorcist le predă alfabetul colegilor de celulă", în "Adevărul de Iași", p. 2. 143 Prin "mistică" se intelege, în general, o experiență interioară, care permite contactul cu elementul divin. Bulgakov afirma că experiența mistică este posibilă numai atunci când
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sat Să mă dau ție legat, Că-s voinic cu comănac, Îți vede ce-oi să vă fac.” voinicia și vitejia bărbatului contrastează cu firea slabă și firavă a femeii; acțiunile viitoare ale acestuia vor dovedi virilitatea individului. 88 LINA CĂTĂLINA p. 87, r. 137 139 : „Și mi se junghia Ș-aproape de ea Degrab' că murea.” dragostea este cea care, în momente de durere, îi face pe îndrăgostiți să-și împlinească și să-și unească destinele în lumea de dincolo, atâta timp cât
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul iernii............................................... ................................86 Nu lucrezi, n-ai ce mânca ..................................................... .........................86 Ia! Clopoțelul sună................................................. ....................................86 Poezii populare............................................. ............................................87 Mielușica ..................................................... .........................................87 Bratu................................................ ...................................................87 Lina Cătălina ..................................................... .....................................88 Articole............................................. ...................................................88 Misiunea preotului la sate ..................................................... ........................88 Iezuitismul în România.............................................. ....................................89 Întâmpinare la critica domnului I. Nădejde asupra părței științifice din cartea de cetire „Învățătorul copiilor”............................................ ...................................................89 O întrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a romanului, a unor episoade parazitare care ar fi putut lipsi fără ca valoarea operei să aibă de suferit. Printre acestea se numără discuțiile banale ale lui Ștefan cu coana Viorica, mare parte din scenele care se petrec între Biriș și Cătălina, chiar și apariția în a doua parte a romanului a unei oarecare doamne Zissu care încearcă să-l seducă pe Ștefan Viziru. La fel de inutile par a fi și unele explicații suplimentare pe care naratorul le dă cu intenția aparentă dec
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
întâi și în toată partea a doua a romanului printr-un proces invers, de intersectare a firelor epice. Încetul cu încetul, planul Vădastra este integrat celuilalt plan, iar ramificările secundare se întrepătrund prin intermediul personajelor, între care se stabilesc diferite relații (Cătălina îl cunoaște pe locotenentul Băleanu, Vădastra este de fapt nepotul lui Iancu Antim pentru că s-a căsătorit cu nepoata acestuia, Irina, Bibicescu ajunge să locuiască în casa lui Antim și să fie admirat de învățătorul Gheorghe Vasile, Irina va deveni
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
respiro despre care vorbeam mai sus. Așa se justifică opțiunea pentru micile evaziuni lirice sau pentru reluarea în diferite momente ale textului a unor mici tabieturi ala personajelor. Un bun exemplu ar putea fi adevăratul ,,ritual” al preparării ceaiului de către Cătălina atunci când o vizitează Biriș. Timpul necesar pentru fierberea apei produce întotdeauna o întrerupere a conversației și îi dă posibilitatea lui Biriș de a-și aduna gândurile și a-și ,,pregăti” replicile. Revenind la fragmentele descriptive, remarcăm cu ușurință că ele
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de apariția sau de dispariția personajelor, la o lectură mai detaliată observăm că ele sunt introduse întotdeauna la momentul potrivit și au rolul lor bine determinat. Chiar și un personaj ca Stella Zissu, ca doamna Porumbache sau ca actrița mediocră Cătălina Palade, care ar fi putut lipsi din roman, contribuie într-o oarecare măsură la cristalizarea definitivă a conflictului. Prezența unui număr atât de mare de personaje ar putea deruta cititorul, dar rolul lor poate fi ușor sesizat pe măsură ce romanul se
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]