1,915 matches
-
au scos de judecătorul director, în puterea art. precedinte, vor intra jurații suplementari dupe rendul esirei lor la sorți. La casu cînd numerul acestora ar fi nesidestulator, judecătorul director va trage la sorți din lista alcătuită conform art. 39, persoanele cate vor trebui spre întregirea numerului de jurați. Articolul 45 Judecătorul director va lua pe lînga sine pe adjutorul sau grefierul tribunalului. Aceștia vor supune căușele de cercetat dupe rîndul lor și vor dirige procesele lor verbale ale ședințelor. Înainte de a
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
Sfatului Popular Comunal, în comunele de reședință asimilate cu județul, ori al Sfatului Popular al Capitalei, în București, sau ale organelor care le înlocuiesc. 3. Un reprezentant al secțiunii financiare, de pe lîngă organul puterii locale arătate la punctul 1. 4. Cate un reprezentant al secțiunii comerciale de pe lîngă organele puterii locale, arătate la punctul 1. 6. Un reprezentant al Ministerului Industriei Ușoare, desemnat de secțiunea gospodăriei și industriei locale din organele de conducere ale întreprinderilor industriale de Stat din localitate, în
DECRET nr. 405 din 20 octombrie 1949 (*republicat*) pentru identificarea bunurilor supuse confiscării, în baza diferitelor dispoziţiuni legale şi pentru punerea în circulaţie a celor necesare circuitului economic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126098_a_127427]
-
penală, vor fi vândute la prețul oficial sau în lipsă, la prețul curent, ori vor fi repartizate contra plata organelor puterii sau administrației de Stat sau întreprinderilor de Stat, cooperativelor, ori gospodăriilor agricole colective, interesate, de către o comisiune formată din cate un reprezentat al Ministerelor Finanțelor, Metalurgiei și Industriei Chimice, Industriei Ușoare, Agriculturii, Comerțului Interior și al Departamentului Gospodăriei Locale. Comisiunea va funcționa la Ministerul Comerțului Interior și va putea convoca la ședințele ei pe reprezentanții oricăror alte ministere sau instituțiuni
DECRET nr. 405 din 20 octombrie 1949 (*republicat*) pentru identificarea bunurilor supuse confiscării, în baza diferitelor dispoziţiuni legale şi pentru punerea în circulaţie a celor necesare circuitului economic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126098_a_127427]
-
și străinătate. ... Capitolul 5 Conducerea trustului și unităților componente Articolul 14 Trustul este condus de către un consiliu de administrație, care este compus din directorul general și directori adjuncți ai trustului, șeful oficiului juridic al trustului, 2-3 specialiști din cadrul trustului, precum și cate un reprezentant (directorul) al fiecăreia dintre unitățile componente și unitățile proprii. Articolul 15 Avînd în vedere natură mixtă a proprietății asupra patrimoniului de stat, cooperatista, privată, societăți mixte cu capital străin - numirea și eliberarea din funcție a directorilor întreprinderilor se
STATUT din 29 mai 1990 privind înfiinţare Trustului de prelucrare mase plastice "Romplast". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126378_a_127707]
-
societate pe acțiuni. Articolul 10 Pe data prezenței hotărîri, Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice București se organizează și funcționează că unitate cu personalitate juridică. Articolul 11 Se aprobă dotarea întreprinderilor componente ale Trustului "Romplast", cuprinse în anexa nr. 1, cu cate un autoturism pentru transport de persoane în interesul serviciului și cu cate un microbuz de persoane sau un autoturism ARO. Articolul 12 Se aprobă dotarea Trustului "Romplast" cu un autoturism pentru transport persoane în interesul serviciului și două autoturisme pentru
HOTĂRÂRE nr. 632 din 29 mai 1990 privind înfiinţarea Trustului "Romplast". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126402_a_127731]
-
Mase Plastice București se organizează și funcționează că unitate cu personalitate juridică. Articolul 11 Se aprobă dotarea întreprinderilor componente ale Trustului "Romplast", cuprinse în anexa nr. 1, cu cate un autoturism pentru transport de persoane în interesul serviciului și cu cate un microbuz de persoane sau un autoturism ARO. Articolul 12 Se aprobă dotarea Trustului "Romplast" cu un autoturism pentru transport persoane în interesul serviciului și două autoturisme pentru intervenții. Articolul 13 Ministerul Economiei Naționale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale
HOTĂRÂRE nr. 632 din 29 mai 1990 privind înfiinţarea Trustului "Romplast". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126402_a_127731]
-
și străinătate. ... Capitolul 5 Conducerea trustului și unităților componente Articolul 14 Trustul este condus de către un consiliu de administrație, care este compus din directorul general și directori adjuncți ai trustului, șeful oficiului juridic al trustului, 2-3 specialiști din cadrul trustului, precum și cate un reprezentant (directorul) al fiecăreia dintre unitățile componente și unitățile proprii. Articolul 15 Avînd în vedere natură mixtă a proprietății asupra patrimoniului de stat, cooperatista, privată, societăți mixte cu capital străin - numirea și eliberarea din funcție a directorilor întreprinderilor se
HOTĂRÂRE nr. 632 din 29 mai 1990 privind înfiinţarea Trustului "Romplast". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126402_a_127731]
-
promulgamu ce urmedia: Titlul U I DESPRE REPRESENTATIUNEA INTERESSELORU LOCALE ALE JUDETIELORU Articolul 1 În fia-care judetiu se statornicesce unu Consiliu care se adună periodicu și represinta interessele locali colective și economice ale judetiului. Articolul 2 Fia-care plassa (ocolu) tramite cate duoi membrii la Consiliulu judetianu. Orasiele de resedintie carii nu făcut parte din nici o plassa, se voru alătura pe lange plassa cea mai apropiată printr'o ordonantia Domnesca. Candu numerulu plasseloru într'unu judetiu va fi mai micu de cinci
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
Articolul 4 Consiliulu judetianu alege din sinulu seu unu Comitetu permanentu compusu de trei membrii. Acestu Comitetu functionedia în lipsă Consiliului și se presida de Prefectulu judetiului. Articolul 5 Pe lange numerulu hotaratu alu membriloru Consiliului, fia-care plassa alege încă cate unu membru supleantu; pentru a îndeplini vacantiele intemplatore în cursulu mandatului Consiliariloru. Totu pentru acestu sfirsitu, Consiliulu alege de asemene, pe lange membrii activi ai Comitetului permanentu, și trei membrii supleanți. Articolul 6 Pe lange Consiliulu judetianu și Comitetulu permanentu
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
poate procede la ordinea dilei pînă a nu se aprobă processulu verbalu alu siedintei din urmă. Articolul 87 Fia-care membru primesce pe anu o lefa de 8,000 lei; iar în orasiele Bucuresci, Iași Craiova, Galați, Brăila, Ploiesci și Ismailu cate 10,000 lei. ATRIBUȚIUNILE COMITETULUI Articolul 88 Comitetulu permanentu este representantulu Consiliului judetianu, în intervalulu sessiuneloru. Elu pregătește elementele și culege lămuririle trebuitore pentru cestiunele ce urmedia, a se supune Consiliului la sessiunea urmatorie. Elu 'și dă socotintia asupra tutuloru
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
speciale ale fia-căruia articolu alu budgetului seu alu creditului specialu. Capitolul 12 DESPRE CHIELTUELILE COMUNALE Articolul 118 Cheltuelile comuneloru se inpartu în obligatorii și facultative. Articolul 119 Consiliulu comunalu este tenutu de a cuprinde anualu în budgetu tote acele chieltueli, cate sînt rostite de legi că obligetore. Cele mai de căpitenie sînt urmatorele: a) Întreținerea localului Primăriei și chieltuiala cancelariei comunei. ... b) Chieltuelile de tiparu în trebuintia comunei. ... c) Abonamentulu la gazeta oficială. ... d) Chieltuelile pentru recensiunea populatiunei. ... e) Chieltuelile pentru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
vechiu dintre generalii armatei în activitate, si osebit încă de 64 membri, carii se vor numi de Domnu: jumetate dintre persoane recomandabile prin meritul și esperienta lor, si cea-l-alta jumetate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, si anume cate unul de fie-care județu. Membrii Adunării Ponderatrice se bucură de aceiași neviolabilitate garantată Deputaților prin Art. 36 al legei electorale aici anecsate. Articolul 8 Membrii Corpului Ponderatoriu se reinoescu din doui ani în doui ani, cate o a treia parte
STATUT din 15 iulie 1864. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125703_a_127032]
-
ale districtelor, si anume cate unul de fie-care județu. Membrii Adunării Ponderatrice se bucură de aceiași neviolabilitate garantată Deputaților prin Art. 36 al legei electorale aici anecsate. Articolul 8 Membrii Corpului Ponderatoriu se reinoescu din doui ani în doui ani, cate o a treia parte, dar numai în cat se atinge de membrii numiți de Domnu. Membrii esiti se vor putea numi din nuou; funcțiunile lor nu vor înceta de cat cu instalarea membrilor celor nuoi. Articolul 9 Durată sesiunelor Corpului
STATUT din 15 iulie 1864. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125703_a_127032]
-
județelor și numiți de Domnu pe o listă de presentatiune de trei candidați pentru fie care district. La art. 8. aceati 64 de Membri ai Senatului aleși în conformitate cu dispositiunele Articolului de mai sus, se reinoescu din trei în trei ani cate o jumetate. La art. 11. Mitropolitul Primat este de drept Președintele Senatulni. Unul din vice-Presedinti ai Adunării ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celălalt vice-Președinte și Biuroul sînt aleși de Senat. La art. 12. la finitul fie-cariea
STATUT din 15 iulie 1864. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125703_a_127032]
-
vre un Censu, toți Românii carii au esercitat funcțiuni mari în serviciul Statului, oficerii superiori ai armatei ce nu sînt în serviciul activu, profesoratul și profesiunele liberale corespundatore. Articolul 9 Fie care comună, numarand pînă la 50 alegători primari, numesce cate un alegător directu; comunele de la 50 pînă la 100 de alegători, numescu cate duoi asemenea alegători și așa mai departe, cate unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegători primari. Comunele care au mai pucinu de 50 alegători primari
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
oficerii superiori ai armatei ce nu sînt în serviciul activu, profesoratul și profesiunele liberale corespundatore. Articolul 9 Fie care comună, numarand pînă la 50 alegători primari, numesce cate un alegător directu; comunele de la 50 pînă la 100 de alegători, numescu cate duoi asemenea alegători și așa mai departe, cate unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegători primari. Comunele care au mai pucinu de 50 alegători primari, se intrunescu pentru alegere cu comună cea mai apropiată, spre a forma cu
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
serviciul activu, profesoratul și profesiunele liberale corespundatore. Articolul 9 Fie care comună, numarand pînă la 50 alegători primari, numesce cate un alegător directu; comunele de la 50 pînă la 100 de alegători, numescu cate duoi asemenea alegători și așa mai departe, cate unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegători primari. Comunele care au mai pucinu de 50 alegători primari, se intrunescu pentru alegere cu comună cea mai apropiată, spre a forma cu ea un singur colegiu. Dupe proporțiunea de mai
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
mai pucinu de 50 alegători primari, se intrunescu pentru alegere cu comună cea mai apropiată, spre a forma cu ea un singur colegiu. Dupe proporțiunea de mai susu administrațiunea va împărți comunele mai importante în circonscriptiuni electorale, care vor alege cate unu alegător direct de fie-care 50 alegători primari. Articolul 10 Domiciliul politic al fie-cărui Romanu, este in circonscriptiunea electorală unde își are domiciliul real; cu tote acestea, el îl va putea transfera în ori care altă circonscriptiune unde ar plăti
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
de trii membrii. Celu mai vechiu dintra membrii fie-căruia comitetu va presida Comitetulu. Articolul 21 Vice-presiedintele consiliului de Statu va pute presida ori care din comitete, si in casu de împărțire a voturilor, votulu seu va fi preponderentu. Articolul 22 Cate unu Secretaru va fi alăturatu pe lînga fia-care Comitetu. Articolul 23 Comitetele voru fi însărcinate cu prepararea lucrariloru și cu instrucțiunea generală, fără inse a'și pute da opiniunea loru în chuestiunea de natură contenciose. Articolul 24 Propunerile seu proiectele
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
și de Regulamente, va mai ave, în specialu atribuțiuni relative la materii de administrațiune, si atribuțiunea relativă la materii contenciose: a) atribuțiuni relative la materii de Administrațiune. ... Articolul 44 Consiliulu de statu va pute fi consultatu asupra tutuloru chuestiuneloru administrative, cate i se voru pune de Domnu seu de Miniștrii. Articolul 45 Elu va pute fi consultate mai alesu: a) Asupra redactarei contracteloru de arenduiri alu averiloru statului și a stabilimenteloru publice, si alu altoru contracte de întreprinderi publice. ... b) Asupra
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
Judecatoresca. ... f) Asupra cereriloru de estraditiune. ... g) Asupra cereriloru de naturalisatiune. ... h) Asupra concessiuneloru de drumuri ferate, de canaluri fi a altoru întreprinderi de lucrări publice. ... i) Asupra formarei stabilimenteloru de utillitate publică, și în fine, ... j) Asupra tutuloru chuestiuneloru cate i se voru însemna prin legi și regulamente. Articolul 46 Consiliulu de statu va esercita unu dreptu de disciplină asupra fonctionariloru de ramure administrative, care i se voru diferi de Domnu seu Miniștrii. Articolul 47 Pedepsele disciplinare ce Consiliulu va
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
să dacă actulu inputatu fonctionarului este de natură a da locu la competența instantieloru judecatoresci. b) Atribuțiuni relative la materii contenciose. Articolul 49 Consiliulu de statu va pute judeca, ca primă seu ultima Instantia; tote căușele de natură contenciose administrative cate i se voru atribui printr'o anume lege. Articolul 50 În tote cele-l-alte căușe în care Consiliulu de statu va fi chiematu a judeca chuestiuni prin care se atinge interessele unui particularu, hotărîrea Consiliului va ave caracterulu consultativu, conformu cu
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
16 Inchisorea pentru datorie commerciala va înceta de sine după trii luni, candu condemnatiunea are de obiectul o summa mai mică de una mie lei capete; pentru summele mai mari de una mie lei, terminulu inchissorei se va adaugi cu cate trii luni mai multu, pentru fie-care adausu de cinci sute lei preste o mie, fără a putea inse se trece în nici unu casu preste macsimulu de trii ani. Capitolul 3 DISPOSITIUNI RELATIVE LA CONSTRÎNGEREA CORPORALĂ ÎN MATERII CIVILE Articolul
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
Articolul 1 Pe data de 1 iulie 1976 se organizează în cadrul institutelor pedagogice cate o secție de subingineri pentru învățămîntul de zi și seral, după cum urmează: a) la Institutul pedagogic din Bacău, o secție de profil mecanic, în specializarea Tehnologia construcțiilor de mașini; ... b) la Institutul pedagogic din Oradea, o secție de profil electric
DECRET nr. 228 din 6 iulie 1976 privind organizarea unor secţii de subingineri în cadrul institutelor pedagogice şi al unor întreprinderi industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125871_a_127200]
-
profil mecanic, în specializarea Tehnologia construcțiilor de mașini; ... e) la Institutul pedagogic din Targu Mureș, o secție de profil mecanic, în specializarea Tehnologia construcțiilor de mașini. ... Articolul 2 Pe data de 1 iulie 1976 se organizează, în cadrul unor întreprinderi industriale, cate o secție de subingineri pentru învățămîntul seral, după cum urmează: a) la Întreprinderea de vagoane din Arad, o secție de profil mecanic, în specializarea Tehnologiei sudării, ca secție a Institutului politehnic din Timișoara; ... b) la Întreprinderea de utilaj pentru industria materialelor
DECRET nr. 228 din 6 iulie 1976 privind organizarea unor secţii de subingineri în cadrul institutelor pedagogice şi al unor întreprinderi industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125871_a_127200]