1,464 matches
-
cauză-efect. S-au hotărât să se replieze. ― Mda, ia privește. Hicks bătu cu degetul pe plasticul dintre două contoare. Cel al robotului-santinelă D era la zero. C-ul era la zece: echivalentul a câtorva secunde de tir suplimentare, la această cadență. ― Data viitoare, vor putea să ajungă să bată la ușă. Dacă nu ar fi explodat VTT-ul ăla afurisit! ― Dacă blindatul ar fi intact n-am mai fi aici, să vorbim despre el. Am fi departe, replică sec Vasquez. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pot să-ți spun provocant: scrie și matale o carte poștală ilustrată cu ce te enervează. Doar așa vom supraviețui! Dacă ajungem la o sută, le publicăm împreună, iar Poșta Română se va privatiza și ne va da un premiu. Cadență! Mirel 21 noiembrie 2005 București: - stații de măsurarea poluării inutile; - pumni în barbă; - scuipat în fața „fraierului“; - televiziuni private; - private privatizate cu țigănci la intrare ce întreabă autoritar „te piși sau te caci?“; - posturi pirat de manele; - excremente de câine (am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pornește în mers cu piciorul stâng. Pasul de marș se poate executa și pe loc la comanda „pe loc marș”. Dacă el se continuă cu deplasare atunci se dă comanda „înainte-marș”. 2. Pasul de voie este un mers obișnuit fără cadență în timpul căruia executanții pot să-și aranjeze echipamentul. Comanda este „pas de voie-marș”. 3. Deplasare laterală prin pași adăugați. Se poate executa spre stânga și spre dreapta în doi timpi fiecare pas. Comanda este „2 (3) pași lateral stânga (dreapta
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Comanda este „pas de voie-marș”. 3. Deplasare laterală prin pași adăugați. Se poate executa spre stânga și spre dreapta în doi timpi fiecare pas. Comanda este „2 (3) pași lateral stânga (dreapta) - marș”. 4. Pasul alergător este o alergare în cadență imprimată de semnale, numărătoare sau acompaniament muzical. Se poate executa cu deplasare sau pe loc și începe la comanda „pas alergător marș”, respectiv „pe loc pas alergător - marș”. La comanda prevestitoare se îndoaie coatele iar la comanda săvârșitoare se pornește
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
pe loc și începe la comanda „pas alergător marș”, respectiv „pe loc pas alergător - marș”. La comanda prevestitoare se îndoaie coatele iar la comanda săvârșitoare se pornește în alergare începând cu piciorul stâng. Brațele se mișcă liber pe lângă corp în cadența pasului alergător. Trecerea de la pasul alergător pe loc la cel cu deplasare se realizează prin comanda „înainte - marș”. Comanda săvârșitoare se dă pe piciorul stâng, se mai execută un pas pe loc cu piciorul drept și cu stângul se pornește
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
mersul cadențat al elevilor la ora de instruire, vedeai figurile lor vesele, îmbujorate încă după jocul nebun din recreație, ropotul pasului lor de defilare strivea ceva din jovialitatea aceea, se auzea strigătul răstit al instructorului: Stângul, stângul, răzbătând dincolo de ritmul cadenței. Mă, acela, păstrează distanța, stânga împrejur. Grupul albastru de elevi mergând în susul și-n josul aleii, printre sălciile cu frunzele crețe. Acest final nu-i tocmai un paradox, se pronunță Alexe. Da, probabil, le răspunse Carmina, dar după ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o pată de culoare total nepotrivită, căzută pe o tapiserie țesută din marouri și griuri, și iar marouri și griuri. Deși culoarea ei făcea notă discordantă, mulțimea era destul de mare pentru a Înghiți dizarmonia ei și a o reintegra În cadența ei. Mulțimea nu era un conglomerat de sute de trupuri care respirau, transpirau și sufereau, ci un singur trup care respira, transpira și suferea În mijlocul ploii. Ploaie sau soare, nu avea nici o importanță. Să mergi pe jos prin Istanbul Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
așa. Numai caricaturistul a rămas la café latte și a ronțăit biscuiții cu vanilie care Îi erau aduși la ea, deși frustrarea sa devenea deja vizibilă. Oricum, nimic nu era făcut În armonie și, totuși, În acea disonanță exista o cadență neobișnuită. Asta Îi plăcea cel mai mult Asyei la cafenea: indolența ei letargică și dizarmonia absurdă. Acest loc era desprins de spațiu și timp. Istanbulul se afla Într-o agitație continuă și, totuși, la Café Kundera predomina doar letargia. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dorm puțin, în insomnii explorez teritorii insolite. Evadez în domenii extraliterare de teama anchilozării și asta îmi mănâncă din timp ca și cum el n-ar fi finit pentru cei vii. Știu, o să-mi pară rău după timpul pierdut, dar îmi respect cadența. Nu suport reumatismul formelor fixe, migrez, alunec, iscodesc. Am conceput bijuterii, pictez icoane pe sticlă, dau și cu pensula, șofez pe distanțe lungi, înot, repar, zidesc, fac gimnastică, nu beau nici o picătură de alcool, doar cafea, sunt un excelent bucătar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
inocente și fricoase pasări, ce se nasc și mor în iarba livezilor și în frunzele cele dese ale dumbrăvilor, prin vocea lor monotonă, dar ritmică, păreau că servă de regulator (scuzați expresia, perfect inocentă la vremea respectivă, n. m.) al cadențelor acestui concert divin". Nu detectați cumva și ecouri de solare cântece franciscane în subtextul bravului pitar bucureștean? À propos de alăturări nefericite, iată încă una, prezentă într-o admirabilă notă consacrată Sfintei Cecilia, despre care aflăm că "suna în perfecțiune
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mărșăluiesc pe sub piele. Pulsiuni tărăgănate și circulare. Lulu s-a îndepărtat și sfoara ei mă ciupește de deget. Broasca asta năzdrăvană are forța unui taur, îmi zic și ascult mai departe. Unele impulsuri sunt mai puternice. Printre ele descopăr o cadență, îmi place să cred că am nimerit vena orașului care se zbate de viață. Simt cum mi se desenează pe față un zâmbet, genul ăla de zâmbet tâmp pe care nu ți-l poți reprima. Mă transportă prin mai multe
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
infiltrat în creier. Apoi că au descoperit o tumoare ce părea să aibă o foarte rapidă evoluție. Apoi că trebuie operat pentru că durerile sunt mult peste suportabil. Și apoi că operația va avea îndată loc. Dar toate acestea într-o cadență susținută, fără timp de dezmeticire. Aproape în clipa următoare, ea se afla deja pe coridoarele spitalului, frământându-și mâinile, trasă la față, speriată sau îngrozită chiar și așteptând; și apoi se afla la capul patului, urmârindu-l cum respiră și pândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai bun moment pentru astfel de achiziții și îl sfătuia să profite. Manuc își opri calul și privi șirurile de brazi din jur. Niciodată în viață nu profitase de nenorocirea altora. Ridică din umeri și își îndemnă iar calul, ascultând cadența catifelată a copitelor. Îl preocupau veștile primite de la Istanbul. Demnitarii turci, conservatori și fanatici în marea lor majoritate, începeau să se agite din nou. Reaminteau tuturor că susținătorul din umbră al Nizam-ului, al reformelor de europenizare a Imperiului Otoman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe drumul destinului, ea veselă peste măsură, eu cumpătat la grai și la zâmbet. Ne vedeam numai Duminicile după prânz. Mi-am amintit de eforturile ce le-a depus ca să-mi conducă pasul stângaci și greoi ca o buturugă, în cadența „Espaniolei”. Cânta valsul în chip minunat, executând mai întâi singură figurile, cu grație și elan, împingându-mi picioarele încăpățânate. Dornic să prind pașii, mă avântam rigid, împiedicându-mă de țolul vărgat, în timp ce madam Fișic ne sorbea din ochi, de pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ale Golfului Mexic și eliminând bioxidul de carbon produs de membrii familiei, fumul de țigară și plictiseala. Mașinăria centrală a marii instalații dătătoare de viață pulsa undeva în măruntaiele izolate acustic ale casei, ca un instructor de la Crucea Roșie ținând cadența la niște cursuri de respirație artificială: „Inspirați aer bun, expirați aer rău, Inspirați aer bun...“ Casa era la fel de confortabilă pentru simțuri cum se presupune că ar fi uterul unei femei. Toate scaunele se lăsau vreo câțiva centimetri la cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o identificare a scopurilor noastre, o vizualizare a tot ce căutăm. Muncitorii studiară mai atenți petele. Dacă vreți să dați doar buzna în birou, ca vitele, veți participa la nimic altceva decât la o răzmeriță. Numai stindardul dă formă și cadență manifestației. Există o anumită geometrie implicată în lucrurile acestea, un anumit ritual care trebuie respectat. Uite, cele două doamne de colo, luați stindardul între voi și agitați-l cu onoare și mândrie, ținând cât mai sus mâinile et caetera. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu siguranță. Poporul e mai bucuros, că a scăpat de un dictator, freamătă în așteptarea altuia și mai odios. Orice nație are un nesfârșit zăcământ de dictatură. Iar românii par să nu poată trăi altfel, în libertate nu-și găsesc cadența. Luneci ușor de la poezie la disconfortul/ confortul social... Dar și socialul dă buzna extrem de ușor peste poezie făcând-o una cu pământul. Noi nici nu avem viață socială, de altfel. Că în accepția termenilor viață socială înseamnă ceva ce se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la tot pasul artificii care semnalizează câmpuri de mine gata să arunce în aer texte și să îngroape subiecte. În Anuarul Bacăului Sportiv, emoțiile, victoriile, înfrângerile și chiar exclamațiile (“Stamateeee!”) se înscriu într-un cu totul alt registru. Regăsim acea cadență în care luni vine după duminică, iar joi se află înainte de vineri, ziua meciurilor de fotbal din liga a treia. Varianta de net a Bacăului Sportiv nu va avea ce să reproșeze clonei sale printate. Dimpotrivă. Se va mândri cu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
un vag accent. Percepi un accent vag, doctore? Tu vorbești, cu felul tău cântat de a vorbi, ca un steag ungar fluturând în vânt. Nu am întâlnit încă un compatriot de-al tău care să se fi descotorosit de această cadență. Accentul mă dă și mai puțin de gol. Nu chiar german, spun oamenii când încearcă să mă identifice. O mică influență olandeză, își dau ei cu părerea. Ai învățat engleza britanică, nu pe cea americană, a remarcat soția mea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
din față a încăperii lungi și înguste. Chivotul era deschis. Tora stătea pe o masă înaltă de lemn. Un grup de bărbați acoperiți cu șaluri de rugăciune se înghesuiau în jurul ei, cântând. Deși nu înțelegeam cuvintele, ceva în mine răspunse cadenței neobosite, dar ce suflet nu se lasă înduioșat de o lamentație pe note joase? În timp ce cântau, își îndoiau genunchii, apoi îi întindeau pentru a-și înclina corpul înainte. Și mișcarea îmi era familiară, deși nu puteam rivaliza cu ei. Gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
îndantelate bogat și uneori ușor pătate de buzele fierbinți. Când descoperise întîi urmele acelor sărutări rozate, Maxențiu trăise cele mai intense ore de desperare ale amorului cel mai mare, amorul de sine. în insomniile lungi simțea în palmele calde o cadență care treptat creștea, îl invada tot până când îi umplea urechile cu un vâjâit asemenea unei cascade. Intre perine înalte, cu inițiala brodată fin subt o coroană mică, ședea, ascultând spre ușă ca nu cumva să vie Ada, și totodată asculta
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
unele pe altele metodic, mereu mai pline, mai sonore . . . Erau fraze aprigi, care întrebau neantul. . . Acordurile se întețeau, goneau unele după altele, cohorte sistematice, dar frământate de însuși mersul lor succesiv, aproape simultan. Se repetau mereu mai frecvente, deși în cadență, obsedau, cuprindeau în spațiul lor auzul ca într-un haos prins între munți. Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
să-i obișnuiască pe membrii expediției cu ideea că ar trebui să rămână în spațiu încă cinci ani peste termenul fixat inițial." După ce transmise și acest mesaj, Grosvenor telefonă la biroul doctorului Eggert. Evenimentele păreau să se precipite într-o cadență mai rapidă decât prevăzuse el. Peste vreo zece minute, doctorul Eggert sosi cu trusa lui și începu să-l examineze. În clipa aceea, se auziră pași pe coridor, iar peste alte câteva clipe Kent intră pe ușă, împreună cu doi vlăjgani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]