1,465 matches
-
în comportament cât și ca fizic, era de mai mulți ani căsătorită cu distinsul arhitect Ticu Pârvulescu. Știa toată lumea cât ținea la universul ei de familie. Trebuie cunoscut că în timpul repetițiilor, îi cucerea pe toți colegii cu interpretarea strălucită a cadențelor lucrate intens cu doamna Groza. Mai ales era interesant că o urmăreai (aproape cu respirația tăiată). Nu simțeai pe chipul ei nici un fel de efort în emiterea celor mai neașteptate coloraturi cu intervenții uimitoare, în registrul înalt. Pentru interpretă, în timpul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ales de artă, unde flacăra entuziasmului se aprinde și se stinge, uneori, la fel de repede în fața primelor succese sau greutăți, care în trecutul îndepărtat și cel apropiat nu au fost niciodată puține! Important este însă faptul că formația și-a menținut cadența și prestigiul acumulat, ba chiar a și creat noi urmași cu merite certe, (recent, am urmărit o formație prestigioasă de copii de la Vaslui, care a repurtat mari succese în străinătate, condusă de un fost membru în această formație). Cinste lor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
lui Carol și de miopia celorlalți, cu răsunet adânc în rândurile sutelor de mii de privitori înghesuiți pe toate străzile pe unde treceau coloanele legionare. În minunate costume naționale, în cămăși verzi decolorate, ascunse prin cine știe ce unghere, călcând falnic în cadența marșurilor legionare cântate pentru întâia oară de muzicile militare, ceasuri după ceasuri s-au perindat în rânduri strânse unitățile legionare prin fața tribunei de la statuia lui Mihai Viteazul. Ministrul Germaniei, nătărăul Fabricius , diplomat de carieră, fără nicio afinitate sufletească cu regimul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de mărșăluitori care treceau în capul gol, purtând diagonale negre peste cămăși, cu pistoale la șold. Cântau toți cântece legionare. Pe partea noastră au coborât deodată, cântând și ei, nemții, care purtau în frunte un steag desfășurat, cu zvastică. În cadență suna un clopoțel. Mi-a plăcut însă mai mult partea stângă a bulevardului, acolo unde coborau broscarii: înalți, frumoși, atletici, pășeau cu un picior zvârlit la nouăzeci de grade, în pas de gâscă, cu berete și uniforme negre. Cântau ceva
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pierderea totală, dar și spre viziunea răutății ce a înflorit în mijlocul spiritului uman, precum un crin al otrăvurilor primare. Mărșăluind printre victime ce și-au preschimbat ochii în clepsidre și lacrimile în nisipuri, sub așteptarea timpurilor consolării, pășind în ritmul cadențelor distructive pe lângă cetăți cu orbite de cimitir mereu reînnoit de mâna omului ce-și ordonează cinic neantizarea, mă simt împletit cu nodul unui întuneric spiritual în mijlocul căruia, îmi zăresc chipul meu înstrăinat de mine, chipul grotesc al unui străin ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
prototipul. Paternitatea lui Neagoe s-a contestat, se pare, fără motiv, fiindcă metoda compilării era atunci normală. Se văd elemente indiscutabile din Pareneticele lui Vasile Macedoneanul, din Ioan Zlataust, din Fiziolog, din Varlaam și Ioasaf. Deși cu imagini de împrumut, cadența patetică din plângerile la moartea fiului Petre dovedesc o înaltă rafinare în ondularea retorică: " Unde este acum frumusețea obrazului? Iată s-au negrit. Unde este rumeneala feței și buzele cele roșii? Iată s-au veștejit. Unde este clipeala ochilor și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
copilași cam gloată...", pe cel care strâmbă din nas la mâncarea de post, răpștindu-se asupra verzelor, înjurînd legumele, "zicînd ăcăîîn zadar s-au adus în lume". Antim are suavitate, exaltare lirică și face Fecioarei un elogiu franciscan desfășurat într-o cadență fastuoasă ca o coadă de păun: " Aleasă este cu adevărat ca soarele, pentru că este încununată cu toate razele darurilor dumnezeiești și strălucește mai vârtos întru celelalte lumini ale ceriului; aleasă este și frumoasă ca luna, pentru că cu lumina sfințeniei stinge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e "jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă", "vulpea peștelui și peștele vulpii". Dulful (balena) e "porc peștit" și "pește porcit". În cursul operei sunt și numeroase "eleghii" în aceeași cadență populară și cu o nespus de inteligentă tratare cultă a metaforei țărănești: " Eu m-am vechit, m-am veștejit și ca florile de brumă m-am ofilit, soarele m-au lovit, căldura m-au pălit, vânturile m-au negrit, drumurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recitat somnambulic, hamletian, e în acord cu scena. Cortina se ridică peste medievalisme fantastice: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, Către țărmul din potrivă se întind, se prelungesc, Ș-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Mușchiul zidului se mișcă... printre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Apare sepulcrala umbră ("Ascultați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elementele strofelor dintâi să fie reluate ca într-o cădere înceată de cortină: Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari secoli pe eroii lor jelesc; Și-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. În Anul 1840 meditația e total dialectică și cele mai dulci acorduri (mister al poeziei) răsună acolo unde fraza e mai sentențioasă: După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intuiția valorii acustice a cuvântului. El are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct, fără asociații plastice. Vestitele versuri: Un orologiu sună noaptea jumătate, În castel la poartă oare cine bate... surprind prin un ce horcăit, cavernos, printr-o cadență de mașinărie. Bolintineanu mai posedă plastica dinamică, însușirea de a strânge într-o linie răsucită toată virtualitatea unei mișcări, încît, tăiate, unele versuri apar ca niște momente în perpetuă desfășurare cu capetele infinite: Pe un cal ce mușcă spuma în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Strigă să-i de plăcințele. AL. DONICI Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un moment caracteristic. Marele patriotism al lui Petru Rareș, urletele continui de vitejie ale credincioșilor săi purtați pe felurite câmpuri de bătaie nu izbutesc să risipească impresia de învălmășeală inconcludentă și de monotonie zgomotoasă. Afectarea, dulcegăria, sentimentalismele artificializează piesa, iar cadențele oratorice degenerează în goale scheme. IOAN AL. BRĂTESCU-VOINEȘTI Aparținând unui popor rural și vechi, individul român se simte stingher în târgul cel mai mizerabil, unde își pierde legăturile de familie. Așa se explică faptul paradoxal că orașul apare la noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Orient), a risipit prin reviste (Semănătorul, Viața literară, Luceafărul, Viața romînească) poezii abundente în compoziție, nu bogate în imagini, înclinate a transcrie polifonia din univers, țârâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului: Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntîi sonorul cântec stăpânitor al mării Ce-n ritmu grav se duce și vine-n largul zării... Cum trece carul vremii cu mii de roți pe ceas El bate drumul vieții în ritmicul său pas Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frământă, Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne ducem pe poarta vieții mari În ritmul tânguirii, bat clopotele rari. E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei, a apelor, a căror cadență olarul o presimte în învîrtirea urciorului. Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinatoare de a vedea ființele masculine tîrîndu-i-se pe dinainte: Mă reazăm de-un copac ș-acolo aștept tot neamul vostru-nvins Să mi se-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Murnu, traducători onorabili (E. Lovinescu, I. M. Marinescu, N. I. Herescu) și un artist eminent, elenistul C. Balmuș, care ne-a dat o versiune magistrală a romanului pastoral al lui Longos, Daphnis și Chloe, de o savoare firească și într-o cadență modernă. Capitolul XXX NOUA GENERAȚIE FILOZOFII Seriile mai noi, din motive pe care va avea să le determine mai degrabă istoricul și sociologul, sunt prea puțin preocupate de problema creațiunii. Politicul le absoarbe. De aceea literatura recentă nu-și găsește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții ieșiți din închnisori. La întoarcere nu s-a mai cântat dar s-a mers tot timpul în cadență, sub o ploaie măruntă și liniștită de toamnă. La ora 4,30 am fost în curtea seminarului. N-a fost niciun abandon. în câteva cuvinte am arătat că marșul făcut ne întărește și trupește și sufletește și am cerut ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trăit zeci de ani într-un mediu religios nesănătos. Ei nu participă dimineața la Sfânta Liturghie, nu simt nevoia. Ei nu se mai pot ruga smeriți, în taină; nu se mai pot înălța sufletește în mirosul de tămâie și în cadența ecteniilor. Ei simt nevoia de a cânta, pentru a uita de ei și de sufletele lor. Ei nu simt nevoia de a se interioriza, de a adânci credința, de a stărui în rugăciune, și, lucrul cel mai trist; pentru ei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
desigur, cea a morții sale, acea crimă din spital pe care cu atâta inabilitate o ocolesc congenerii poetului. La aceste argumente nu se răspunde cu tăcere. G. Călinescu speră, în secolul său, că instituția criticii literare, care și-a găsit cadența, este aceea care va spulbera asemenea inepții în privința operei lui Mi.Eminescu, după care aceasta ar fi incoerentă, dezordonată, lipsită de valoare. Critica literară este, însă, o instituție care mișcă valorile pe de o parte și, pe de alta, care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
înșiruie principii politice și de morală socială, pentru a adopta, în cele din urmă, tonul satiric sau indignat al celui care se aștepta la mari prefaceri în bine. Doar pe alocuri se simte o undă de lirism, susținută și de cadența vie, de alcătuirea simetrică a poeziilor. În Brândușe române (1868) T. repovestește diverse motive din cronici, prezintă fapte și personaje într-un mod teatral, fals, și nu scapă nici un prilej de a șarja violent aspecte negative ale prezentului. Cam în
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
Urmează școala generală la Beiuș și Salonta, liceul la Oradea (1948-1955) și Facultatea de Drept la Universitatea din București, absolvind în 1960. Va fi liber profesionistă. Debutează cu versuri în 1950, la ziarul „Crișana” din Oradea, iar editorial cu volumul Cadențe, apărut în 1963. Va colabora la „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România liberă” ș.a. A fost soția criticului și istoricului literar Marin Bucur. După o etapă marcată de plachetele Metamorfoze (1968) și Existențe (1969), ce filtrau sevele sensibilității și organizau materia
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
în 1963. Va colabora la „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România liberă” ș.a. A fost soția criticului și istoricului literar Marin Bucur. După o etapă marcată de plachetele Metamorfoze (1968) și Existențe (1969), ce filtrau sevele sensibilității și organizau materia din Cadențe și din Culorile complementare (1966) în sensul eliminării programatice a înconjurătorului în favoarea zonelor eterat-spirituale, poezia scrisă de T. cunoaște, după volumul Catharsis (1970), o perioadă tranzitorie, de revărsare în poem a aluviunilor culturale, cu o frenezie lirică obsedată constant de
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
arhielaboratului ei discurs poematic. T. a îngrijit, în 1976, în colaborare cu Marin Bucur, Dicționarul de rime eminescian și a dat versiuni din scrierile Elenei Văcărescu și ale Iuliei Hasdeu. În 1983 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Cadențe, București, 1963; Culorile complementare, București, 1966; Metamorfoze, București, 1968; Existențe, București, 1969; Catharsis, București, 1970; Brățara lui Prometeu, București, 1972; Ion Pillat. Ceremonia naturii, București, 1972; Restituire, București, 1972; Imn, Cluj-Napoca, 1974; Paul Verlaine, București, 1974; Cartea zilelor, București, 1975
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
versul folosește ritmurile jucăușe sau absurdul, într-o continuă tentativă de „răstălmăcire” a cuvântului și a imaginii, în maniera lui Nichita Stănescu, „un copil mai nepământesc și mai necuprins decât alții”, a cărui amintire străbate paginile. Nu lipsesc nici aici cadențele de baladă, pe tema ubi sunt. Dar poetul e mai egal cu el însuși abia în cărțile maturității. Trilogia T.N.T. Tandră... Naivă... Tristă..., compusă din Era muzicii lejere (1996), Poeme supărate rău (1996) și Legiada... Ghid artistic și turistic, pentru
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
Victor Eftimiu ș.a. SCRIERI: Tăceri pentru apă vie, pref. Mircea Streinul, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1940; Hotar și inimă, București, 1941; Mătănii de zăpadă, Cernăuți, 1943; Carnetul soldatului Tilică, București, [1948]; Doi frați, doi eroi, București, 1949; În cadența anilor ce vin, București, [1949]; Și s-au întors pădurile-napoi..., București, 1949; Două alegeri, București, 1950; Slăvim pe Vladimir Ilici, București, 1950; Stânca de pe Tatra, București, 1952; Furtuni de primăvară, București, 1954; ed. (Puterea jurământului), București, 1955; Mândrie, București
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]