1,608 matches
-
ceva ca un complot împotriva zeului suprem și îmi închipuiam că autorul acestei mârșave acțiuni este Dracu', "Satan", care folosise nevinovăția harnicei mele bunici care se apucase de scuturat hainele la ordinul său criminal. Peste câteva zile, constatând că fosforescența cadranului pare mai slabă, am hotărât că Dumnezeu are nevoie de ajutor. Mi-a trecut prin cap că sunt dator să-l ajut. * Umblam, bezmetic, de unul singur, toată ziua pe plaja foarte puțin populată de la Bugaz. Căscam gura cu nesaț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la orele 2,15. Transpirat, cu genunchii tremurând, ieșeau aburi din hainele mele. Am fost întâmpinat, urcând treptele din fața bisericii, de enoriașul Victor Popescu, brigadier silvic, nemulțumit că am întârziat 15 minute. Și-a scos ceasul din buzunar, a privit cadranul, și a întrebat tare, ca să audă toți cei de față: Oare cum de a întârziat părintele? Un om nepoliticos deprins cu punctualitatea preotului. Iarna, în ianuarie, după Bobotează, ningea cu fulgi mari și grei. Seara a venit la casa aprohială
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fibromialgie, soldate cu decelarea palpabilă a unor zone nodulare, semiconsistente, situate În apropierea articulațiilor intervertebrale ușor deviate, sensibile la palpare. Aceste puncte sunt prezente În ariile mușchilor posturali. Definiția oficială a FMS presupune prezența punctelor sensibile În toate cele patru cadrane la corpului. Observația noastră s-a referit la faptul că aceste puncte au și consistență și nu reprezintă numai o zonă de hipersensibilizare, a cărei localizare În țesuturi nu este, de altfel, concret menționată În studiile de specialitate. De asemenea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În jurul unei valori nominale a mărimii de măsurat. Exemplu: frecvențmetrele pentru măsurarea frecvenței rețelei. c) Suma modulelor limitelor de măsurare la aparatele având reperul zero În interiorul scării. Observații: 1) Pentru aparatele din aceste categorii clasa de precizie este Înscrisă pe cadranul lor printr-un număr 2) Eroarea absolută limită este: <formua/> 3) Valoarea reală X a mărimii de măsurat este cuprinsă În intervalul: <formua/> Eroarea relativă cu care se face măsurarea mărimii X1 < Xlim este: <formua/> În Graficul nr. 6.25
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prezintă atât potențialul cel mai ridicat de dezvoltare, cât și climatul cel mai favorabil dezvoltării. Aceste trăsături sunt specifice îndeosebi țărilor nordice din Uniune: Danemarca, Suedia și Finlanda, urmate de Olanda, Austria, Germania, Belgia și Franța. România se găsește în cadranul opus, fiind caracterizată printr-un climat social mai puțin favorabil și un potențial de dezvoltare încă redus, comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Nevoia de a cunoaște într-o formă măsurabilă realitatea înconjurătoare impune cercetarea statistică a nivelului și variației
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
G și H. Acest lucru este impus de faptul că există probleme la care nu se pot identifica chiar 8 subteme, una sau două „petale” pot lipsi. 4. Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane („flori de nufăr”). 5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale și consemnarea lor în diagramă. Se completează în acest mod cât mai multe cadrane. 6. Etapa evaluării ideilor. Se analizează diagramele și se adoptă ideea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane („flori de nufăr”). 5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale și consemnarea lor în diagramă. Se completează în acest mod cât mai multe cadrane. 6. Etapa evaluării ideilor. Se analizează diagramele și se adoptă ideea cea mai valoroasă. Tehnica Lotus poate fi folosită individual sau în grup, independentă de alte metode sau combinată cu alte metode de creativitate, cum ar fi, de exemplu, brainstormingul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Asociației Internaționale de Drept de la Haga. Debutează, la îndemnul lui G. Topîrceanu, cu poezia Decor în 1933 la „Adevărul literar și artistic”. Încurajat de Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu ș.a., continuă să publice versuri și mai rar proză în „Pagini moldovene”, „Cadran”, „Bloc”, „Carnet literar”, „Peisaj”, „Însemnări ieșene”, „Curentul literar”, „Opinia”. După război colaborează la „Tânărul scriitor”“, „Pentru pace și cultură luptăm!” , „Iașul nou” (face parte din redacție), „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
și celei literare. A debutat în 1970, la revista „Ramuri”, unde o vreme va asigura cronica literară, iar editorial cu Poetica lui Ion Barbu, apărută în 1978 și distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai colaborează la „Analele Universității din Craiova”, „Cadran universitar” ș.a. În manuscris au rămas pagini despre C. Fântâneru, Tudor Arghezi, Ioan Alexandru ș.a., studii de poetică, însemnări diaristice. Deși semnatar al mai multor studii de istorie și critică literară (publicate mai cu seamă în „Ramuri”) și, în ultimii
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
poezii ale lui George Lesnea, „tânărul tipograf” al carui hâr artistic l-a descoperit. Mai participa la realizarea revistei „Pagini moldovene” (1932-1933), iar în 1934 inițiază, împreună cu G.M. Zamfirescu, Titus Hotnog, Bogdan Amaru, Constantin Argeșanu și pictorul Ștefan Dumitrescu, lunarul „Cadran”. Editorial a debutat în 1912, cu placheta Lacrimi de copii, urmată, în 1924, de culegerea de „cântece și balade” Au înflorit castanii. Productiv se arată însă prozatorul: culegerile de nuvele și schițe Casă cu muscate albe (1925), Poveștile lui Hinu
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
ce trebuie explicate de teorie (delimitându-se astfel neorealismul și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale de exemplu, probabilitatea războiului între marile puteri, durabilitatea alianțelor sau probabilitatea cooperării internaționale. Pot fi delimitate două cadrane: defensiv și ofensiv. Primul cuprinde teorii bazate pe asumpția că sistemul internațional oferă statelor stimulente pentru expansiune doar în anumite condiții. Aici se regăsesc, printre altele, teoria waltziană a balanței de putere sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadrul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
în privința dilemei securității. În cadrul celui de-al doilea, o poziție proeminentă este deținută de teoria lui Mearsheimer. Realismul neoclasic reunește teorii despre comportamentul statelor de exemplu, doctrina militară, preferințele în domeniul alianțelor, tipul de diplomație promovat. Și aici există două cadrane: în cel defensiv se află teoria balanței amenințărilor sau teoriile (orientate spre agent) asupra balanței ofensivă-defensivă. De partea cealaltă, în zona ofensivă, întâlnim teoria hegemonică a politicii externe (William Wohlforth) sau realismul centrat pe stat al lui Fareed Zakaria. Tabloul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării asumpțiilor naturaliste și holiste găsite în versiunea structurală a lui Waltz. De asemenea, prin plasarea împreună, în cadranul neorealismului defensiv, a teoriei structurale waltziene și a versiunilor realist-defensive axate pe teoria jocurilor, se observă că și această tipologie reflectă ideea continuității între orientări. Și în Studiile de Securitate, neorealismul waltzian a constituit o bază de elaborare a unor
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
îi sunt înțepenite de multă vreme, așa că și-a pierdut rolul originar de măsurător al timpului. Este un turn pătrat din piatră, mai îngust spre vârf, cele patru fațete ale sale indicând punctele cardinale. Pe fiecare fațetă se află un cadran, iar cele opt limbi ale ceasului indică, nemișcate, ora zece și treizeci și cinci de minute. Imediat sub cadran se află niște deschizături care sugerează că turnul este gol pe dinăuntru. Parcă te și vezi urcând până în vârf pe o scară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un turn pătrat din piatră, mai îngust spre vârf, cele patru fațete ale sale indicând punctele cardinale. Pe fiecare fațetă se află un cadran, iar cele opt limbi ale ceasului indică, nemișcate, ora zece și treizeci și cinci de minute. Imediat sub cadran se află niște deschizături care sugerează că turnul este gol pe dinăuntru. Parcă te și vezi urcând până în vârf pe o scară de funie sau pe mai știu eu ce, numai că la baza lui nu se observă nici o intrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vârf pe o scară de funie sau pe mai știu eu ce, numai că la baza lui nu se observă nici o intrare. Turnul este atât de înalt, încât trebuie să treci podul vechi spre sud ca să poți citi cifrele de pe cadranul ceasului. Piațeta de nord e ticsită cu clădiri din piatră și cărămidă, dispuse în formă de evantai. Nici o clădire nu se deosebește de cealaltă. Nici una nu are vreun ornament sau vreo plăcuță indicatoare. Porțile par sigilate. Nu vezi pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
plecase la suprafață să-i redea vocea nepoatei sale. Nu știu cât a lipsit. Îmi pusesem ceasul electronic să sune la intervale de o oră și o jumătate de oră. Calculam, făceam pauză. Calculam, făceam pauză. Era beznă, așa că nu-i vedeam cadranul și habar n-aveam ce oră este. De fapt, nici nu mă interesa și nici nu m-ar fi ajutat la nimic să știu. Îmi vedeam pur și simplu de treabă. Singurul lucru care conta era ciclul de o oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vreo două sau trei milioane de yeni, un săculeț din pânză care conținea ceva greu, un caiet cu coperte din piele și un plic maro. A răsturnat conținutul plicului pe birou. Un ceas Omega vechi și un inel de aur. Cadranul din sticlă al ceasului era făcut țăndări, iar obiectul în sine se înnegrise de tot. — E moștenire de la tata, zise fata. Inelul a fost al mamei. În rest, toate lucrurile au ars. Nu-mi puteam dezlipi privirile de pe obiecte. Fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu-mi surâdea ideea să trăiesc în propria mea conștiință. De fapt, în a nimănui. — Hai să mergem mai departe, zise ea. Trebuie să găsim și ieșirea din canalizare. Cât e ceasul? Am apăsat un buton și am aprins lumina cadranului. Mâinile îmi tremurau încă ușor. Probabil că o să-mi mai tremure o vreme. — Opt și douăzeci de minute. — Trebuie să schimb dispozitivul, zise fata. L-a pus în funcțiune pe cel care avea bateriile încărcate, iar pe cel folosit l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
se atingă de bere. Berăriile sunt aproape întotdeauna goale în după-amiezele ploioase. Mi-am stors lămâie peste cele cinci stridii și am golit halba în timp ce-l ascultam pe Bruckner. Uriașul ceas de pe perete arăta trei fără cinci. Pe suportul de sub cadran erau doi lei care se învârteau pe rând. Amândoi erau masculi și aveau cozile îndreptate în sus de parcă așteptau să se atârne haine pe ele ca pe un cuier. S-a terminat simfonia lui Bruckner și a început Bolero de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
predat întâi la Târgoviște, apoi la București, la Ploiești și din nou, din 1964, la București (între timp - din 1948 - predase limba franceză în diverse școli mărginașe din București). A scris în „Amicul tinerimii” (1933), în revista „Comentar” și în „Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale din Bologna, al Societății Internaționale de Istoria Retoricii, corespondent al Societății Americane de Retorică
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” (1966-1970) și Facultatea de Filologie din Craiova, specialitatea română-franceză (1970-1974), lucrând apoi ca profesor de limba română la o școală generală din același oraș. Debutează în 1971 în „Ramuri”, iar editorial, prin participarea la volumul colectiv Cadran solar (1986) cu ciclul Locuința poetului. Publică apoi plachetele Confesiuni (1993), Himera de hârtie (1996), ambele premiate de Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor, și Catedrala și firul de iarbă (1997). Colaborează cu versuri și recenzii la „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Poesis
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
scăpat / din mâna înghețată”. Textele rămân însă adesea un inventar minor de emoții, peste care plutește un aer de artificialitate. SCRIERI: Confesiuni, Craiova, 1993; Himera de hârtie, Craiova, 1996; Catedrala și firul de iarbă, Craiova, 1997. Repere bibliografice: Constantin Sorescu, Cadranul mediocrității. Excepțiile, SLAST, 1986, 31; Ovidiu Ghidirmic, „Cadran solar”, „Înainte”, 1986, 21 iunie; Nicolae Diaconu, Școala craioveană, R, 1987, 4; Florea Miu, „Confesiuni”, „Cuvântul libertății”, 1993, 247; Marian Barbu, „Himera de hârtie”, „Cuvântul libertății”, 1996, 268; Nicolae Coande, „Himera de
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
un inventar minor de emoții, peste care plutește un aer de artificialitate. SCRIERI: Confesiuni, Craiova, 1993; Himera de hârtie, Craiova, 1996; Catedrala și firul de iarbă, Craiova, 1997. Repere bibliografice: Constantin Sorescu, Cadranul mediocrității. Excepțiile, SLAST, 1986, 31; Ovidiu Ghidirmic, „Cadran solar”, „Înainte”, 1986, 21 iunie; Nicolae Diaconu, Școala craioveană, R, 1987, 4; Florea Miu, „Confesiuni”, „Cuvântul libertății”, 1993, 247; Marian Barbu, „Himera de hârtie”, „Cuvântul libertății”, 1996, 268; Nicolae Coande, „Himera de hârtie”, „Orient latin”, 1997, 12; Nicolae Prelipceanu, Poeții
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
elev în clasa a III-a primară, editează revista „Lumea copiilor”, iar în 1937 înființează, tot la Brăila, revista „Flamura”. Publicistic, debutează în „Revista tineretului creștin” (1933), iar cu versuri, în „Valuri dunărene” (1936). Mai colaborează la „Universul literar”, „Luceafărul”, „Cadran”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. În 1936, îi apare culegerea de poezii și poeme în proză Gânduri prăfuite, semnată, ca și volumul următor, Rugă de ateu (1938), Mișu Constantin Dragomirescu. După război, colaborează la „Orizont” (revista lui Sașa Pană), la „Flacăra
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]