1,863 matches
-
cele pe care nu le-am făcut (râde). A.V. Aveți o carieră artistică de mare succes, pe care toți cântăreții de operă, tineri, și-ar dori-o. Ce sfat ați avea pentru un student la Conservator, la clasa de canto, care, sigur, are toate datele naturale, este bine pregătit, și speră?... A.G. Ar fi foarte lung răspunsul la o astfel de întrebare, pentru că sunt foarte mulți factori care ajută, contribuie la drumul spre succes. Sunt atât de multe detalii... Sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Bădulescu... A.V. Florica Mărieș a fost prima Dumneavoastră profesoară? M.S. Mai întâi am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, acolo au fost primele mele lecții cu Traian Uilecan, profesor de teorie și solfegii era Sorin Vânătoru, apoi am studiat canto în Conservator cu Florica Mărieș și cu Tiberiu Popovici. A.V. Ce amintire păstrați despre Florica Mărieș? M.S. Doamna Florica m-a iubit foarte mult. Îmi aduc aminte, cântam "Aida" la 9 dimineață, aria "Nilul" din actul al III-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
relații foarte bune. A fost așa de scumpă, acum, de curând, mi-a trimis un vraf de note, eu sunt și pedagog la Universitatea Națională de Muzică, și știe că am nevoie. A.V. Ce părere aveți despre școala de canto, bucureșteană și românească, în comparație cu ce era la începuturile studiilor Dumneavoastră? M.S. Să știți că școala de canto nu depinde numai de profesor, depinde de elementele care se ivesc pe parcurs. Sigur, apar voci extraordinare, care apar în timp. Acum suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
note, eu sunt și pedagog la Universitatea Națională de Muzică, și știe că am nevoie. A.V. Ce părere aveți despre școala de canto, bucureșteană și românească, în comparație cu ce era la începuturile studiilor Dumneavoastră? M.S. Să știți că școala de canto nu depinde numai de profesor, depinde de elementele care se ivesc pe parcurs. Sigur, apar voci extraordinare, care apar în timp. Acum suntem într-o perioadă în care este o criză foarte mare de voci bărbătești, știți foarte bine. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cântam, erau voci de bărbați mai multe. Dar, fenomenul învățământului mi se pare în unele privințe mai riguros astăzi, mai complex, au apărut elemente moderne... A.V. ...și de tehnică vocală? M.S. Tehnice, mai puțin, ducem lipsă de maeștri de canto. Acei "monștri sacri" nemaifiind printre noi, sigur că lipsesc maeștrii de canto care să transmită din experiența lor. A.V. Cultura generală, lectura au importanță asupra dezvoltării cântărețului și actorului de operă? Opera este un gen sincretic. Poate că întrebarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pare în unele privințe mai riguros astăzi, mai complex, au apărut elemente moderne... A.V. ...și de tehnică vocală? M.S. Tehnice, mai puțin, ducem lipsă de maeștri de canto. Acei "monștri sacri" nemaifiind printre noi, sigur că lipsesc maeștrii de canto care să transmită din experiența lor. A.V. Cultura generală, lectura au importanță asupra dezvoltării cântărețului și actorului de operă? Opera este un gen sincretic. Poate că întrebarea este redundantă, dar încă nu inutilă. M.S. O, are o importanță enormă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mi se pare realmente important. Cântăreața Mariana Nicolescu organizează în fiecare an la Brăila festivalul "Hariclea Darclée. Darclée a fost o fiică a Brăilei care a ajuns o mare solistă de opera. La acest festival, care este un festival-concurs de canto, unde se cântă o muzică foarte "grea" pentru publicul despre care se crede că nu ar aprecia muzica de operă, în piața orașului... A.V. ... eu am pus ghilimelele când m-am referit la publicul de la galerie... R.G. ...da-da-da, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să studiez pianul, chiar foarte serios, gândindu-mă că voi ajunge pianistă concursuri naționale, internaționale, recitaluri, concerte pentru ca în ultimul moment, în ceasul al XII-lea, în clasa a XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am aflat că pot să cânt. Am descoperit prin intermediul cursurilor de canto secundar, pe care le urmam ca pianistă, că am voce și m-a cucerit extraordinar senzația că instrumentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ceasul al XII-lea, în clasa a XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am aflat că pot să cânt. Am descoperit prin intermediul cursurilor de canto secundar, pe care le urmam ca pianistă, că am voce și m-a cucerit extraordinar senzația că instrumentul ești tu însuți, că vibrezi direct, că nu trebuie să te mai folosești de nici un alt intermediar pian etc. pentru a exprima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am întâlnit pe scena de operă aceeași senzație pe care am avut-o cântând muzică populară. Dar este o altă calitate a succesului. A.V. Chiar asta voiam să vă întreb: în momentul când ați "gustat" succesul, înainte de a începe canto clasic, a fost încă un motiv pentru care ați dorit să deveniți cântăreață de operă? L.V. Nu neapărat. Mai degrabă, dorința de descoperi opera, și muzica clasică, în general. Am fost atrasă spre această lume a muzicii după ce am vizionat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fost o descoperire nemaipomenită. Am fost atât de fascinată de ce înseamnă spectacolul de operă teatru, costume, decoruri și cânt vocal. Toate m-au fascinat și am vrut să cunosc mai îndeaproape această lume. De altfel, după ce am câștigat concursurile de canto, în 1985 la S'Hertogenbosh, Toulouse și Viñas (Barcelona), directorul de la Opera din Toulouse, după ce luasem premiul I și l-am rugat să mă angajeze în cor, mi-a spus: "dar tu nu ai voce de cor, cum să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în "travesti", de n-am știut. Să nu mai faceți așa, vă rog frumos. R. D. (râde) Voi face tot posibilul. A.V.Doamnă Leontina Văduva, ați fost studentă trei ani la Conservatorul "George Enescu" din Iași, la clasa de canto a doamnei profesoare Ella Urmă.4 Aproape toți studenții săi au ajuns personalități ale artei cântului vocal, liric. Când erați studentă la Iași ați început să aveți siguranța unor succese care urmau să apară într-un viitor apropiat? L.V. Deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
profesoare Ella Urmă.4 Aproape toți studenții săi au ajuns personalități ale artei cântului vocal, liric. Când erați studentă la Iași ați început să aveți siguranța unor succese care urmau să apară într-un viitor apropiat? L.V. Deja, examenele de canto din fiecare an mi-au dat încredere. Am observat că, încet-încet sunt mai stăpână pe mine, doamna Urmă lucra cu foarte multă grijă, ca un orfevru, încerca să nu solicite vocile la maximum, a fost totdeauna foarte atentă în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Extrem de important. A.V. Astăzi nu mai contează doar cântărețul, ci și actorul de teatru liric. L.V. Foarte mult în Conservator nu am învățat. Doar cum să ne prezentăm, cum să ne așezăm, cum să mergem pe scenă, profesorii de canto ne-au îndrumat în sensul acesta, la Iași doamna Ella Urmă, la București doamna Arta Florescu. Am fost la clasa domnule Arbore 5 la Conservatorul din București și am "furat" câte ceva, dar nu este suficient. Am învățat, de fapt, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de la 11 septembrie 2001, când două turnuri "gemene" din New York s-au prăbușit în urma unor atacuri teroriste aeriene sinucigașe 2 I.A.T.C. (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică). 3 Arta Florescu (1921-1998): cântăreață de operă (soprană) și profesoară de canto. 4 Ella Urmă (n. 1920): solistă (membră fondatoare) a Operei Naționale Române din Iași din 1956; profesoară de canto la Conservatorul "George Enescu" 5 Anghel Ionescu Arbore regizor, profesor 6 Opera "Don Pasquale" de G. Donizetti 7 Opera "Don Pasquale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
2 I.A.T.C. (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică). 3 Arta Florescu (1921-1998): cântăreață de operă (soprană) și profesoară de canto. 4 Ella Urmă (n. 1920): solistă (membră fondatoare) a Operei Naționale Române din Iași din 1956; profesoară de canto la Conservatorul "George Enescu" 5 Anghel Ionescu Arbore regizor, profesor 6 Opera "Don Pasquale" de G. Donizetti 7 Opera "Don Pasquale" de G. Donizetti 1 Andrei Șerban O biografie, Edița a II-a, Polirom 2012 2 Pianist chinez. În 1958
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ziua Unirii, a eliberării și a Bucovinei de sub jugul străin, Glasul Bucovinei face loc publicării cântecului Hora Unirii, partea întâi, alcătuită la 1860 de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate de T. Teodorescu” - profesor de canto din Iași: 1 Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Sănvârtim hora frăției Pe pământul României. Iarba rea din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
martie 1938, reproducea texte din numerele sale precedente. Astfel, The Towe” - Fortăreața de prof. Gh. Petrescu - Prim nu era decât copia articolului „Aspecte din Londra” a aceluiași publicat în nr. 2/aprilie, Evely Hope și Don Juan - cu scrisoarea Juliei, Cantoul II, Juan și Hedea de Pamela Hope erau reproduceri fidele a ceea ce se mai publicase în numerele 1 și 2, după cum „Trafalgar Square”, „Columna lui Nelson” de Gh. Petrescu - Prim și Marii Britanii - dedicație de Pamela Young din nr. 6 de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mare muzician, descinde dintr-o veche familie cu tradiție muzicală. ... În 1932, doamna Octavia LupuMorariu se produce la Ateneul Român și la microfonul București. Conștiincioasa noastră presă din Capitală și din alte județe îi înregistrează succesele. „Întâiul concurs internațional pentru canto și violină din Viena, la care au luat parte 600 cântăreți din 40 de state, consfințește și el gloria cântăreței. Doamna Octavia LupuMorariu face parte din cei 27 premiați ai acestui concurs ținut în 11 iunie 1932...” * Făt-Frumos (Anul x
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în paralelsolista Ansamblului Folcloric Profesionist „Doina Bacăului”, Bacău 2000-2001 Cursuri de limba germană „Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main de către WBT, Goethe Institut, OSD 2006 Canto muzică ușoară la „Școala Populară de Artă”, TârguMureș 2007 2011 Canto jazz, Canto clasic, Dansuri standard și latino, Tango argentinian. 29. Giorgel P. LEHĂNCEANU Născut pe 27 martie 1953 în Giurgioana. Școala Generală Giurgioana și gimnaziul Lehancea. Liceul Podu Turcului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
limba germană „Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main de către WBT, Goethe Institut, OSD 2006 Canto muzică ușoară la „Școala Populară de Artă”, TârguMureș 2007 2011 Canto jazz, Canto clasic, Dansuri standard și latino, Tango argentinian. 29. Giorgel P. LEHĂNCEANU Născut pe 27 martie 1953 în Giurgioana. Școala Generală Giurgioana și gimnaziul Lehancea. Liceul Podu Turcului. A absolvit Facultatea de Matematică Informatică Brașov în 1977. A lucrat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main de către WBT, Goethe Institut, OSD 2006 Canto muzică ușoară la „Școala Populară de Artă”, TârguMureș 2007 2011 Canto jazz, Canto clasic, Dansuri standard și latino, Tango argentinian. 29. Giorgel P. LEHĂNCEANU Născut pe 27 martie 1953 în Giurgioana. Școala Generală Giurgioana și gimnaziul Lehancea. Liceul Podu Turcului. A absolvit Facultatea de Matematică Informatică Brașov în 1977. A lucrat la Centrul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului, numărul publicației de muzică tipărită, partitură: generală, corală, vocală, condensată, mică, pian sau vioară, reducție pentru canto ISBD(CP) părți componente ISBD(CF) fișiere de date citibile într-un sistem informatizat este înlocuit de: ISBD(ER) documente electronice: resurse care apar în mediul electronic, fiind considerate publicate: vezi siturile: http://www.ifla.org/VII/s13/pubs/isbd
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
indiana del pessimismo di Mihai Eminescu (în Română), "România" (New York) 1, nr. 8, ottombre, 1956, pp. 9-10. Significato di "Luceafărul" insieme alla versione italiana in versi, "România" (New York) 1, nr. 12, Luglio, 1956, pp. 6-7. La donna e Maria nel canto del "Magnificat", "L' Osservatore Romano" 30 giugno -1 iuglio, 1956, p. 2. 1957 Alberto Gitti (necrologio), "Atene e Romae" n. s. 2-3, 1957, pp. 188-189; in "Annuario dell' Universita degli Studi di Bari", 1956-57, pp. 428-430. Influsso del pensiero indiano
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și mă bucur că se face la Ploiești, unde Eugenia Moldoveanu este o personalitate foarte apreciată, fiind una dintre marile cântărețe ale lumii. Să ne întoarcem la Sala Ateneu, unde, din când
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]