1,236 matches
-
plînge de nestatornicia universului, o ploaie mai răcoroasă Îl scoate din fire, un vînt puternic Îl face să se gîndească la reaua alcătuire a lumii. Jurnalul de călătorie În Italia, superb roman de dragoste romantică, e dominat de obsesia timpului capricios. Îndrăgostiții sînt urmăriți de piaza rea a vremii, din Italia pleacă În Germania, din Germania fug la Paris ca să scape de timpul nesănătos, de aici aleargă spre sud, la mare și la soare, dar ghinion, la Neapole este frig asemănător
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conachi Îl amintește mereu În reveriile lui erotice: „frumuseță, nur și haz”. Nu-i place femeia „ciudoasă”, cu umoarea schimbătoare. Într-un poem (Ești nurlie, ești frumoasă) ceartă, În stilul de mai tîrziu al lui Eminescu (stilul Învinuirii tandre!), femeia capricioasă care omoară fără simțire călcînd peste firea dreaptă. Însă mustrarea devine un elogiu, supărarea se transformă Într-o patetică declarație. Conachi vorbește, Înaintea lui Eminescu, și de cruzimea femeii Îndrăgostite. Apelativul „crudo” apare Într-un poem În care se moare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tipuri de sensibilitate erotică. De la Zoica lui Ienăchiță, trecînd prin Lucsandra, Elenco ale lui Alecu Văcărescu, continuînd cu Zulnia, Caterinele, Smărăndițele lui Conachi se constituie o imagine specifică a feminității: o imagine slăvită, o feminitate leneșă și Îndărătnică, obiect erotic capricios, idealizat de un seducător care folosește arma umilinței. Curtenia lui se desfășoară după un anumit ritual: Închinăciune, străjuire În jurul iatacului, prudență maximă, jurămînt de vasalitate, fuga (exilul) etc... Modelul Îndepărtat al ibovnicei este Laura. Se adaugă un anumit senzualism de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intențiile lui Dumnezeu" față de muritori, simbol al intențiilor reale din sufletul uman"55. Ce observăm? Mai întâi faptul că în interpretarea psihologistă a lui Paul Diel, Iisus Hristos are poziția mijlocitorului. El mediază între neștiutele ,,intenții ale lui Dumnezeu" și capricioșii muritori. Or, această figură a mijlocirii este una prin excelență teologico - metafizică. Hermes la vechii greci și Iisus în hermeneutica creștină o ilustrează convingător. Primul era crainicul zeilor, iar celălalt Logosul întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu - Tatăl se
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cam întunecat la față, în cabină, pentru a-i comunica lui Ahab situația, de îndată ce velele fură orientate spre briză. înainte de a bate la ușa cabinei, se opri o clipă, fără voia lui. Lampa se bălăbănea încoace și încolo, aruncînd umbre capricioase pe ușa zăvorîtă a cabinei - o ușă subțire, care avea, în partea de sus, obloane în loc de tăblii. Din pricina izolării ei, în cabină domnea o liniște ca de subterană, deși în juru-i bubuiau stihiile dezlănțuite. Flintele încărcate străluceau în rastelul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
amestecau în valea mișcătoare a dîrei sale statornice; de-o parte și de alta, se înălțau bulbuci scînteietori, al căror dans jucăuș era curmat numaidecît de ghearele a sute de păsări, ce se lăsau lin pe apă, din zborul lor capricios. Iar pe spinarea albă a balenei se înălța, aidoma bastonului de pavilion ce se ridică din coca vopsită a unei nave, coada lungă, dar ruptă a unei lăncii de curînd înfiptă acolo; din cînd în cînd, poposea pe acest stîlp
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
medicii calculează pulsul unui prunc, ba, mai și spun, cu dezinvoltură: „Trenul cutare va ajunge în gara cutare, la ora cutare“ - tot așa, în anumite ocazii, acești vînători nantucketezi calculează itinerariul leviatanului din adîncuri potrivit observațiilor făcute asupra vitezei sale capricioase și își spun în sinea lor: „De aci în cîteva ore, balena asta va străbate două sute de mile, atingînd cutare grad de latitudine sau longitudine“. Dar pentru ca aceste previziuni să se adeverească întocmai, vînătorul trebuie să aibe ca aliați vîntul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de care �nu s? a dezis niciodat? tot restul vie? îi�. Toate acestea au dus �n politic? la o atitudine pe care picantul ? i competentul jurnalist al scenei bucure? tene, ? eicaru, o numea �fantezistele zigzaguri excentrice ale atitudinilor fanteziste, extravaganțe ? i capricioase ale lui Iorga� (Zigzagul fantezist al atitudinilor lui fanteziste)32. Iorga nu �n? elegea c? pentru a canaliză sprijinul genera? iei tran? eelor (sau orice sprijin poten? ial) era nevoie de un partid. �n ciuda talentelor sale de orator ? i animator, el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ț�rcoale fascismului italian � cel pu? în public. Iorga discuta rareori despre ideologia sau practicile fasciste. El �? i amintea de promisiunea lui Mussolini cum c? �Fascismul nu este marf? de export�. Acest efort (al? turi de �zigzagurile atitudinilor sale fanteziste ? i capricioase, rod al fanteziilor sale himerice ? i oscilante�) era doar unul dintre multe altele de care Iorga s? a cramponat cu �nc? p?? �nare p�n? la cap? ț. Pe l�ng? această, din perspectiva a peste ? aizeci de ani, este interesant
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a loialit?? îi lui Iorga fă?? de rege ? i dinastie. Erau analizate cu grij? șui? urile ? i cobor�? urile lui Iorga pe scena politic? , rela? iile lui schimb? toare cu dr. Lupu, Vaida, Goga, Maniu ? i Argetoianu, nefiind uitate nici capricioasele lui rela? îi cu A.�C. Cuza. Cern? ianu a citat chiar ? i exager? rile pamfletiste ale lui Constantin Sion din lucrarea acestuia, Arhondologia Moldovei, că s? �ntineze imaginea familiei Iorga 28. Iorga a replicat acestui pamflet că de obicei, d�ndu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conștiinței democratice necrezând în forța intrinsecă a "masei democratice moderne", care are o tendință benefică spre adunare pentru a câștiga forță și legitimitate; în schimb, cinicii moderni se simt bine în "masele de adunătură" (după expresia lui Canetti), iraționale și capricioase, exhibiționiste și fluide, ce pot fi ușor manipulate. Mai nou, cinicii cultivați, provenind din medii intelectuale, nu cultivă în public luciditatea brutală. Cel puțin nu în spațiul autohton. Tocmai de aceea, deși îi disprețuiesc inclusiv pe cei care cred în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
des numele.1 Mă întreb și vă întreb totodată dacă publicul nostru de teatru, învățat de mult și oarecum obișnuit cu adevărata față a lucrurilor realizează întotdeauna nivelul dialogului la care îl invitați. Publicul nostru este foarte talentat, dar dificil. Capricios chiar. Experiența lui de viață este mult mai profundă și de aceea și mult mai dramatică decât a publicului american, de exemplu, un public plin de candoare și care se implică bucuros și spontat în starea spectacolului. Publicul american acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că rata de vindecare oscilează între 42 și 66%, șansele diminuându-se pe măsură ce intervenția terapeutică e mai târzie și anulându-se total după 6 ani. Ideea care se profilează cu fermitate este că nu trebuie să ne abandonăm la dispoziția capricioasă a hazardului și că este nevoie de instituirea grabnică a unui tratament complex, farmacologic și psihoterapeutic deopotrivă, tratament care dacă este condus cu probitate, abnegație și paciență se poate încununa de succes. înainte de a ne focaliza atenția asupra multiplelor aspecte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care-l purta în ea bunica. Acesta era un om la care te temeai până și de silueta împleticită ce se ivea de după plopii din curte. Un om care-i sfida pe milițieni blocând circulația de pe strada principală cu zigzagul capricios al mersului său, un om care tuna și fulgera împotriva autorităților și care, prin înjurăturile lui răsunătoare, făcea să zăngăne geamurile și mătura șirul de băbuțe de pe banca lor. Or, același Gavrilici, când o întâlnea pe bunica, se oprea și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mărginite de castani s-a transformat într-o paietă fină de aur care îi strălucea în privire fără ca cineva să-și dea seama. Charlotte îi deslușea scânteierea până și-n luciul frumoasei broșe de pe rochia unei tinere domnișoare cu zâmbet capricios și trufaș, așezată într-un fotoliu frumos, în mijlocul unei încăperi mari, cu mobile elegante, cu perdele de mătase la ferestre. - La raison du plus fort est toujours meilleure 1, declama tânăra cu o voce înțepată. -... est toujours LA meilleure 2
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ei de fată, nu ascultase lectura poemului. În vara aceea împlinise cincisprezece ani... De ce se gândise oare la Președinte? Probabil că bărbatul acela frumos, impozant, cu mustață falnică și cu ochi mari și liniștiți a întruchipat brusc, prin vreun joc capricios al reveriei amoroase, prezența masculină prefigurată. Și ea a întrebat în rusește - parcă pentru a exprima mai clar misterul neliniștitor al acelei prezențe dorite în taină: „Și cu Félix Faure ce s-a întâmplat?” Charlotte mi-a aruncat o privire
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ei se contopeau cu parfumul ce înmiresma un trup de femeie acoperit cu pietre prețioase și hermină. Charlotte povestea despre isprăvile divinei Otero. Cu o uimire neîncrezătoare o priveam pe acea ultimă mare curtezană, tolănită pe canapeaua ei cu forme capricioase. Viața ei extravagantă era consacrată doar iubirii. Iar în jurul acelui tron se agitau niște bărbați - unii numărau cei câțiva poli amărâți rămași din averea lor tocată, alții își apropiau încet de tâmplă țeava revolverului. Și chiar și în acel ultim
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
propusă de Philip Thomson, captează pe lângă notele caracteristice ale grotescului și raporturile acestuia cu formele estetice din care derivă și/sau cu care se combină. Legătura grotescului cu comicul reiese chiar din sensul inițial al termenului (fr. grotesque, it. grotesca, "capricios, ridicol" < grotta, "peșteră"), folosit pentru desemnarea ornamentelor fantastice din grotele italiene antice, a desenelor de aici caracterizate prin amestecuri de forme omenești, simbioze de regnuri vegetale și animale în arabescuri bizare. Ca și comicul, grotescul se bazează pe asocierea fantezist-contrastivă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fizică este redată printr-un noian de comparații insolite care evidențiază ridicolul disproporțiilor, al dizarmoniei și al diformului prin corespondențele bizare dintre regnuri și care ancorează imaginile și situațiile într-un comic grotesc în chiar accepțiunea sa etimologică, de asociere capricioasă, fantezistă de elemente: Kuic nu-și putea dezlipi judecățile de ghiata cu crăpături în care se revărsa lateral grăsimea tălpii, ca icrele într-un pântec de crap culcat. Afară de reliefurile masive ale articulației, excrescențe ca niște începuturi digitale noi, destinate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Fatala ironie a "viceversei" din finalul tragicomicei Două loturi, de pildă, este punctul culminant cu deznodământ dramatic precedat gradual de o suită de grotești prăbușiri de la speranță la deznădejde, din efortul derizoriu al personajului neputincios în lupta cu un Destin capricios. Contratimpul, alternanțele și contrastele augmentează treptat impresia de predestinare dezarmantă, ceea ce umbrește întotdeauna comicul situațiilor și face ca râsul să gliseze în surâs amar. Ilustrativă este scena răzbunării chivuțelor, în care dezlănțuirea grosolană și inversarea rolurilor apare nu doar ca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cojocele și fulare roșii ce le spânzură la gât, chicotind, trag săniuțe, în căutarea unui derdeluș... Rămâne adevărată vorba străbună, că „iarna este bucuria copiilor”, poate pentru că sunt mai puri, mai candizi, mai apropiați de miraculoasa natură, cu anotimpurile ei capricioase și irezistibile prin varietatea lor. Privesc în jur. Animalele par chircite, păsările zgribulite, și oamenii vineți la față trec grăbiți, frecându-și mâinile mecanic, mai înainte ca gerul să le sleiască cu totul puterile. Câte un câine, cu blana înspicată
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mucalit, aflăm că-și luase nevastă româncă, cu mult mai tânără, prin intermediul unei agenții matrimoniale. John părea mulțumit de alegerea făcută, după atâta trudă cu constituirea fermei de vite, menținerea cât de cât a rentabilității producției, În condițiile unei clime capricioase. Cowboy-ul nostru Își realizase visul Întemeierii unui cămin și mai ales al unui urmaș, care să justifice munca de zeci de ani. Din analiza statisticilor demografice reiese că și astăzi se menține un deficit În ceea ce privește numărul femeilor, mai ales a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gogoși, covrigei, semințe, diferite pânzeturi, gen batik, În culori fierbinți, creme și alte produse cosmetice, orice ce le poate aduce un mic profit. Restaurantele și terasele sunt bine dotate, personalul calificat, cu zâmbetul pe buze, gata să deservească cele mai capricioase gusturi ale clienților. În Bali se practică diverse sporturi acvatice (Înot, snorkeling, schi nautic, parasailing, wind surfing), mai ales surfing de-a lungul coastei de nord, prielnic În sezonul uscat (iulie septembrie). Se pot Închiria iahturi și bărci de pescuit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Deșertul Gobi, dar până la imensitatea roșcată de nisip, mai deslușim plantațiile de orez, livezi și vii, apoi coline sălbatice, cu vegetație anemică, speriată de vânturi, și dispariția așezărilor omenești. Pustiul ne Întâmpină cu vicleșug, forme colinare, neregulate, În libera și capricioasa arhitectură a vânturilor. Gobi, spre deosebire de Sahara, are jumătate de an, ger. Drumurile sunt rare, numai În direcții precise, de ordin 571 economic, comercial, strategic, militar. Gobi trece din China În Mongolia dezolantele cohorte de nisip. În partea mongolă sunt dumbrăvi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
istorice a literaturii ni se înfățișează ca o suită de ierarhizări și de valorizări succesive, operate printre universaliile potențiale, de către unul sau altul dintre contextele socio istorice: „Dobândindu-și identitatea și sensul prin ceremonialul pe cât de sofisticat pe atât de capricios și efemer al interpretării, literatura se cere practic (re-)inventată pentru uzul fiecărei generații.” Urmărind sensurile istorice ale cuvântului literatură, Robert Escarpit în volumul Literar și social identifică mai multe accepțiuni ale termenului: știință în general (sec. XVI); cultura literatului
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]