88,170 matches
-
totalul deceselor: în 2011 în regiunea Dél-Alföld numărul de cazuri raportat la o sută de mii de locuitori a fost de 336 față de 246 de cazuri din Regiunea Vest (ambii indici depășesc cu 11 persoane cifrele din 2008). Constituie o caracteristică a întregii situații din Ungaria faptul că procentul de boli tumorale și decese cauzate de acestea este mare în raport cu media internațională, în această privință Ungaria ocupă practic primul loc în clasamentul țărilor Uniunii Europene. Atât în 2008, cât și în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată și rezistentă la condițiile zonelor deluroase și submontane din Transilvania. X femele minus variante și masculii au fost valorificați pentru carne Legendă: Merinos transilvănean țurcană albă Din studiul efectuat cu privire la caracteristicile și însușirile morfologice și productive ale raselor parentale, s-a constatat că există diferențieri evidente între acestea, datorate în primul rând orientării creșterii și evoluției acestora în condiții de mediu și întreținere diferite. Obiectivul final al derulării acestor acțiuni a
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35 cm și o finețe variabilă între limitele de 55 și 95 µ. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc la baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă. Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
negre și aici apar diverse nuanțe, cum ar fi: liliachie, argintie, sidefie, perlată, plumburie, căruntă, cretată și lăptoasă. Cu excepția ulimelor patru, pielicelele pe suprafața cărora se regăsesc celelalte nuanțe au o valoare comercială și estetică agreată de către populație. Ca o caracteristică generală, la mieii recent fătați, pe linia superioară este prezentă o linie mediană mai deschisă la culoare și dispusă sub forma unui val albicios. Simbolul varietății este KB. Varietatea cafenie mai este cunoscută și sub denumirile de maro, komor sau
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
varietății este KS. Varietatea albă Îissyk - kullă este datorată prezenței fibrelor de aceiași culoare pe toată suprafață corporală. Pielicelele de culoare albă au buclajul mai desfăcut, fibrele mai lungi și un grad de închidere, al buclei, mai redus. În funcție de unele caracteristici, principalele nuanțe de culoare întâlnite sunt: hermin, normal, untiu, gălbui, cretat și alb murdar. Simbolul varietății este KA. Varietatea guligaz Îculoarea ceruluiă este roz cu reflexe cenușii de nuanțe diferite, determinate de amestecul fibrelor albe și maro. Simbolul varietății este
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sacrificare depășește 47 %. Carcasele rezultate sunt compacte, largi și bine proporționate. Masele musculare sunt dezvoltate și ușor de evidențiat la animalele vii aflate într-un stadiu bun de îngrășare. Carnea prezintă însușiri organoleptice superioare. Indicii de reproducție Având în vedere caracteristicile specifice funcției de reproducție la rasele parentale, și la oaia din tipul Merinos de munte principalii indici au valori superioare. Astfel, fecunditatea este de 97 % la oi adulte și 95 % la mioare, iar prolificitatea medie a populației este de 118
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Acesta se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Cuvinte-cheie: reguli, nivel constituțional, al alegerii colective și operațional, devălmășie, sistem de resurse, unitatea de resursă 3.1. Introducere În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. Relevanța discutării satelor din Vrancea ca studii de caz pentru analizarea modului de exploatare în comun a resurselor rezidă atât în caracteristica devălmașă a formei de proprietate, cât mai ales în existența, la nivelul satului, a unor zone economice. Existența unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi eficiente, regulile trebuiau stabilite ținând cont de particularitățile sistemului de resurse, de gradul de acceptare a participanților în ceea ce privește respectivele reguli, de capacitatea de impunere a regulilor și de înțelegerea lor de către toți participanții (Ostrom, 2003). Pe măsură ce societatea evoluează, aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
lui Garret Hardin (1968). „Tragedia bunurilor comune” derivă din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea . Caracteristicile de non-exclusivitate și rivalitate sunt intrinseci resursei și nu trebuie confundate cu forma de proprietate sau de exploatare a resursei. În plus, faptul că resursa este comună nu înseamnă că unitățile de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea . Caracteristicile de non-exclusivitate și rivalitate sunt intrinseci resursei și nu trebuie confundate cu forma de proprietate sau de exploatare a resursei. În plus, faptul că resursa este comună nu înseamnă că unitățile de resursă extrase nu pot fi bunuri private. Cu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel operațional și cele de la nivel constituțional (Ostrom, 2007a, p. 215). Aceste caracteristici le întâlnim și în cazul satelor devălmașe din Vrancea. Numărul de participanți este reprezentat de totalitatea locuitorilor (cel puțin în faza inițială era foarte dificil ca cineva din afara comunității să aibă acces la resursele acesteia). Interacțiunile sociale se desfășurau după
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de monitorizare și impunere special desemnați. Spre deosebire de nivelul operațional, regulile de la nivelul alegerii colective și cele de la nivelul constituțional afectează comunitatea ca întreg și este nevoie ca respectarea lor să fie impusă (Kiser și Ostrom, 2003, p. 81). 3.3. Caracteristicile satelor devălmașe Satele devălmașe din Vrancea sunt comunități închise endogame și xenofobe (Stahl, 1944, p. 324), care acceptă cu greu intervențiile exterioare. În faza inițială a dezvoltării sociale a satelor devălmașe se practica exploatarea în comun a proprietății obștii, fără
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
întâlnesc în interacțiunile zilnice. Regulile informale puteau fi schimbate la nivelul alegerii colective, unde participau toți cei vizați. De asemenea, se corectau eventualele imperfecțiuni ale funcționării sistemului devălmaș. Conform opiniei lui Ostrom (1998), monitorizarea respectării regulilor este una dintre principalele caracteristici care contribuie la menținerea sistemului de resurse comune. Sancțiunile nu trebuie să fie dure, ci pot fi graduale. La nivel operațional există modalități de monitorizare și aplicare a regulilor bazate pe relația existentă între individ și comunitate. Astfel, individul nu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drepturi de uz asupra terenurilor era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a lor care avea dreptul de amestec în fiecare gospodărie în parte” (Stahl, 1944, p. 321). La nivelul alegerii colective existau constrângeri care restrângeau libertatea de acțiune de la nivelul operațional. Una dintre
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Sistemul de reguli se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Referințe bibliografice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial, astfel de opinii sunt nefondate: există un model local de autoorganizare a oamenilor liberi (răzeși). În paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările exogene și caracteristicile entității politice ori, cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
integrare a zonei în economia națională și eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera lui Stahl este între tipul arhaic și tipul evoluat al satului devălmaș. Definitorii, din punctul său de vedere, sunt următoarele caracteristici, care trebuie reproduse in extenso pentru că reprezintă, pe de o parte, punctul de pornire al discuției aplicate și, pe de altă parte, singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a dovedit a fi cel mai rezilient dintre toate. Chiar dacă accidentul a avut de jucat roluri importante care vor fi pe deplin apreciate, până la urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica principalele caracteristici generice ale organizării economice și politice a obștii arhaice, punctul de plecare al analizei, și voi 4.3.1.1. Organizarea economică Economia precapitalistă descrisă de Stahl (1998, vol. I, pp. 12, 211-213) este caracterizată de două elemente. Primul este
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic localizată. 3. Egalitate și democrație - drepturile membrilor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în prea multe feluri. În problema studiată, următoarele componente care îi pot fi atribuite par proeminente: (1) identitatea comună , care este baza pentru (2) internalizarea normelor de reciprocitate, și (3) încrederea reciprocă și încrederea în forma de organizare colectivă. Două caracteristici ale aranjamentului par a fi contribuit în cea mai mare măsură la exersarea și imprimarea acestui tip de informație. Prima dintre acestea este caracterul politic al organizării, în contrast cu, spre exemplu, o organizație economică. Diferența importantă este între o organizație totală
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]