1,669 matches
-
adevărat că mai fac greșeli, însă nu mai multe decât colegii mei. Este ceva ce vă deranjează la mine? Superiorul: Nu fac discriminări. Spun lucrurilor pe nume. Ți-ai putea face singur un serviciu dacă ți-ai ajusta frizura asta caraghioasă. Angajatul: Așadar, este vorba despre părul meu? Superiorul: Desigur că nu. Îți dădeam numai un sfat care te-ar ajuta să te integrezi mai bine aici. Angajatul: Domnule Wilson, vreau să vă asigur că nu îmi aranjez părul așa pentru
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Pe drumul spre casă, mama a întrebat-o pe fetiță: — De ce ai dat răspunsuri așa de ciudate la întrebările psihologului? Pe un ton serios, fetița a răspuns: — Mi-a pus niște întrebări atât de caraghioase, încât credeam că vrea răspunsuri caraghioase! Elaborarea întrebărilor bune pare a fi o treabă ușoară. Dar aceasta este una dintre zonele în care întâmpină dificultăți cercetătorii ce folosesc metoda focus grup, atât cei tineri, cât și cei experimentați. De multe ori, începătorii vin cu întrebări interesante
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
liniște, folosind muzică pentru a crea o perioadă de relaxare sau cu ajutorul tehnicii imaginației stimulate. Această întrebare are de multe ori rezultate bune, deoarece este diferită de ceea ce se așteaptă participanții să audă. Sarcina pare neobișnuită, neașteptată și uneori chiar caraghioasă. Dacă vă hotărâți să o folosiți, planificați cu atenție modul în care introduceți întrebarea în discuție. Elaborarea unei campaniitc "Elaborarea unei campanii" De curând, câteva studii realizate cu ajutorul focus grupurilor formate din tineri au folosit strategii de interogare de tip
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
chiar miezul său, reversul ironic. * Într-o scrisoare din 11 iulie 1972, Cioran spune: „Câteodată mă gândesc că sunt propriul meu supraviețuitor, că am depășit de mult felia de timp la care avem dreptul, că sunt un fel de fantoșă caraghioasă (ce perfect redă limba noastră nuanțele penibilului!). Șaizeci de ani de frământări și agitație sterilă. Nu am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc uneori că aș fi fost mai aproape de adevăr dacă m-aș fi făcut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a poemului” (6 ianuarie 1971 Ă 431). Recitește Luceafărul, care Ă spune el Ă n-ar avea pereche în toată literatura franceză, apoi exclamă: „Ce limbă avem! Nu cunosc alta mai poetică! Din păcate, e intraductibilă. Tradus, Eminescu devine aproape caraghios, oricum teribil de minor și învechit”. Iată fascinația anonimatului și a ratării, ilustrată de limba în care se regăsește, fără a mărturisi explicit că se și recunoaște. „Dacă ar fi fost englez, neamț sau măcar spaniol, ar fi fost una
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
căror cugetare e străină de cea a semenilor. Lipsiți de identitatea conferită de aderarea la un crez, desprinși de existență, se ciocnesc de lumea reală în care nu se pot orienta, pe care n-o pot înfrunta și stăpîni, rătăcind caraghios și groaznic în starea de imponderabilitate morală, ca un corp fără chilă și fără atracția gravitațională, făcînd semne nimănui. Asemenea făpturi sînt și ele tragice, numai că nefiind clăditoare de valori existențiale, ci destrămătoarea de sinea propriei existențe, tragismul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mina: Te invidiez. Știi, m-am gîndit la soluția cu serviciul... Aș sta mai mult printre oameni... Vera: Cînd ești singur, ești singur și printre oameni. Ba chiar mai singur. Mina: Ai vreo soluție, vreo rezolvare? Vera: Of, Mina, ești caraghioasă, zău așa. Ce soluție, ce salvare?! Ce naiba, asta-i o problemă de matematică? Cine crezi că-ți poate da o soluție? Mina: Știu. Eu însămi... Ușor de spus. Vera: Pe cuvîntul meu de onoare dacă mie nu-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Vera, te rog... Vera: Ia să mă lași în pace cu delicatețurile astea! Mai bine spune-mi de cînd n-ați mai făcut dragoste? Mina: Vera! Vera: De cînd n-ați mai făcut dragoste? Mina: Ești caraghioasă... Vera: Bine, sînt caraghioasă. De cînd? Mina: (presată, rîzînd) E un bărbat care... își face datoria. Vera: Datoria?! Asta-i datorie?! Păi dacă voi o faceți ca pe o datorie, înțeleg de ce-mi umblați voi mie cu cai verzi pe pereți. (Mina se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la nimic? Mina: Pentru că n-ai în ce să te sprijini, în ce să crezi. Vera: Și atunci crezi în ceva ce nu există... Mina: De obicei crezi în ceva ce nu există... Nu uita regulile. Și-apoi, oricît de caraghios ar părea, de cînd cu calul, mă simt parcă mai ordonată, mai sigură pe mine... Vera: Nu-i dai păpică ideii... de cal? Mina: (se supără) Nu fi proastă... Sigur că-i dau. Vera: Sigur, o idee de mîncare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
toată viața lui a muncit, a învățat, a luptat și activat! Cînd să mai și patineze?! Alex: (către Mihai, disperat și amenințător) Mi-am închipuit că știi. Am crezut, am fost convins... Trebuia să știi! (țipat) Maria: Dar ești complet caraghios! Irina: Hai, măi Alex, dă-o-ncolo, ce naiba! Alex: Să taci! Să tăceți! Sînt caraghios! Poate că sînt! Poate că sînt mai mult de atît. Penibil, ridicol, prost! Și asta pentru că am crezut cel mai mult în el, pentru că m-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
patineze?! Alex: (către Mihai, disperat și amenințător) Mi-am închipuit că știi. Am crezut, am fost convins... Trebuia să știi! (țipat) Maria: Dar ești complet caraghios! Irina: Hai, măi Alex, dă-o-ncolo, ce naiba! Alex: Să taci! Să tăceți! Sînt caraghios! Poate că sînt! Poate că sînt mai mult de atît. Penibil, ridicol, prost! Și asta pentru că am crezut cel mai mult în el, pentru că m-a împins spre credința asta! Mihai: Asta-i bună! Și ce dacă nu știu să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vrea să-mi arăți și mie un dans de ăsta scoțian? Mihai: Cum adică să arăt un dans scoțian? Vecin 1: Uite-așa. Ne dansezi și nouă un dans scoțian. Să vedem cum e. Știu doar că au niște costume caraghioase. Maria: Asta n-o să se întîmple niciodată! Înțelegi? Da' chiar vreți să ne striviți orice urmă de demnitate? Soțul meu n-o să facă asemenea maimuțăreală chiar dacă ar fi să nu mai plecați de-aici niciodată! Chiar dacă o să ne omorîți pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și politice. La vîrsta împlinirilor actoricești, Constantin Pușcașu vine cu dezamăgiri, resemnări și tristeți reprimate pentru ca dosarul dramatic al fericitului-nefericit să cîștige în firesc. Atins puțin de monotonie în partea de supușenie a rolului său, actorul izbucnește convingător, patetic, puțin caraghios și vitriolant, cînd băierile constrîngerilor cedează. Este C. Pușcașu adevărat, omenesc și înduioșător în părțile din registrul de farsă tragică ale piesei. Cînd soția, resemnată și înțelepțită, dorește să abdice, Poetul îi răspunde cu un eseu lung și metaforic, răspunzător
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ochelarii; continuă să se miște în timp ce intră El n și Ea 2; amîndoi îl privesc cu stupoare și compătimire) Ea 2: (apropiindu-se) Ce dracu' te prostești în halul ăsta? El 1: Dumneavoastră cine sînteți?! Ea 2: Hai nu fi caraghios! El 1: Cred că mă confundați... n-aveți cum să mă recunoașteți... Eu... nu sînt eu... Ea 2: Tu n-auzi să n-o mai faci pe mascatul! El 1: Nu înțeleg ce vreți să spuneți... Ea 2: Da' stai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bogat de lucruri care nu-i mai sunt de niciun folos. Unul singur îi lipsește timpul. Și faima poate. Dar mai mult ca orice, putința de a rămâne pe scenă. Pe cât de amar gustul și intensă drama, pe atât de caraghioasă forma ei în plan concret. E un bufon ca aceia din textele lui Shakespeare, o paiață înțeleaptă care îndărătul fiecărui giumbușluc ascunde singurătate și contemplare a singurătății, dar și dorința nemărturisită de comuniune și de completare. Apariția Sufleorului (Marian Râlea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dar ceilalți doi, bărbatul cel încruntat și femeia cea harnică [...]? Cum se numea clădirea aceea în care am învățat eu? Cum se numeau lucrurile pe care leam învățat eu? Cum se numea drăcia aceea frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăito eu? (M. Sorescu) Exclamația retorică se concretizează ca enunț sau serie de enunțuri ce contrastează în contextul stilistic prin intensitatea sentimentelor pe care le exprimă. Mărcile subiectivității și ale afectivității sunt interjecțiile, construcțiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comic și sfîrșește tragic, căci, se pare că vrea să ne reamintească prietenul nostru Candid, boemia are o glazură hazoasă & frivolă, hedonistă & bahică, dar străfundurile ei, vai!, nu-s deloc vesele. E o poveste a ratării, a nefericirii, a aspirațiilor caraghioase și a cuplurilor imposibile. Ca substanță, așteptarea celor trei surori (Cehov) ori așteptarea vagabonzilor lui Beckett nu e mult diferită de așteptarea nefericitei noastre actrițe. Cartea mai cuprinde repere biografice (eroii & autorul) și un dosar de presă în care mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
încheiat, prematur. Peste trei luni, Titorel era pensionar, în București. M-a sunat. M-a invitat la el, undeva, în Balta Albă. Stătea cu o doamnă modestă, care-l îngrijea. Vorbea greu, dar înțelegeam ce dorea să comunice. Mergea involuntar caraghios, deși el era mîndru că poate merge! După cîteva luni, s-a stins din viață. Un om cumsecade și un actor meritoriu. L-a costat visul stupid și irealizabil de-a ajunge actor în București. Punct. Oameni cu șoric 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
circa 27 de ani, poate 30, cu părul lins și fața rotundă, avînd un zîmbet frumos trist și senzual, dar și unul din ochi inundat de sînge, mă privea, de parcă dorea să mă hipnotizeze: Domnule, ești OM?! Da! am răspuns caraghios de hotărît arătării. Tăcere scurtă. Dacă ești OM, invită-mă în casă! Da! am continuat să fiu deplasat-laconic-ospitalier. Repet, seara avusesem o premieră, urmată de chef, apoi de un... flirt. Cînd am văzut-o pe strania musafiră, dintr-un defect
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
autentic. Dar priviți totul cu umor, că umorul salvează orice, oriunde, oricînd. Am mers amîndoi în pisoarul restaurantului "Ovidiu" și, aruncînd în scoică acel chip suspect al morții, imortalizat pe șervețel, am făcut... pipi pe el, strigînd cu o vehemență caraghioasă mai ales pentru cei care, intrînd în toaletă și văzîndu-ne, renunțau să continue drumul: Nu ne temem de tine! Mori, Moarte!... Să nu mai vii! Pleacă!...Du-te! De-atunci nu m-a mai căutat. Peste cinci-șase ani însă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în discuții cu iz bahic, m-am refugiat pe scenă. Era golită de decoruri și recuzite, chiar și de garnitura de scenă. Era... cuminte, liniștită, plină de taine. Parcă ți-era un pic teamă să rămîi singur cu ea! (ce caraghios sună, acum, toate aceste sincere confesiuni, nu?). Din fericire, momentul meu "romantic" a fost scurt: de după o draperie, a apărut capul portarului teatrului, un individ mic și chel, care mă privea suspicios. I-am explicat că nu fac nimic rău
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
refuze personal un consult medical. Rezultatele unei examinări medicale se discută numai cu pacienta, iar dacă ea vrea să dezvă luie ceva din aceste rezultate, hotărăște singură, chiar dacă este minoră. Împotriva masturbării „Nu te masturba, că te tâmpești“. Deși este caraghioasă de-a binelea, o astfel de afirmație este rostită frecvent cu maximă seriozitate de unii părinți care consideră masturbarea o boală gravă și o rușine fără margini. Pentru ca masturbarea să aibă efecte observa bile la un băiat, el ar trebui
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
întâmplă ca, fiind la începutul „carierei“ sale, el să se deghizeze imperfect sau să manifeste o discrepanță între vestimentație și maniere, care nu sunt încă ale celuilalt sex. Aceste stângăcii sunt repede sancțio nate de către ceilalți, care îl etichetează drept caraghios. Ni mic din ceea ce încearcă el să facă sub noua identitate nu este luat în serios. Ba, mai mult decât atât, aceiași oameni care îl desconsideră își propun cu obstinație să-i convingă pe travestit, dar mai ales pe transsexual
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
atroce al unei morți cu detalii din ce în ce mai dramatice, să apară în interiorul meu pe scena micului meu teatru personal, cea mai comică și mai excentrică echipă de mici animale de cauciuc, executând dansuri de filme cu desene animate, acrobații și sărituri, caraghioase, extraordinare, și de-a dreptul hilariante 368. Nu este singurul tablou de acest gen în care evenimentul dramatic al morții se transformă în ceva grotesc. Descrierea aceasta trimite la un alt tablou celebru suprarealist, al pictorului Endre Bálint, Grotesque Funeral
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
imediată întruchipează, laolaltă, imaginea arhetipală a Albatrosului lui Baudelaire: "Pe punte jos ei care sus în azur sunt regi / Acum par ființe stângace și sfioase / Ș-aripile lor albe și mari le lasă, blegi / Ca niște vâsle grele s-atârne caraghioase...// Poetul e asemeni cu prințul vastei zări / Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă; / Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări / Aripile-i imense l-împiedică să meargă.//66 Să nu omitem că pasărea aceasta marină apare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]