1,505 matches
-
a Dharmei - a datoriei sau dreptății”. comportamentul social continuă și astăzi să fie evaluat în raport cu dharma, însă și cu anumite variabile sociale, cum ar fi categoria socială (varna) sau etapa din viața personală (ashrama); b) militarii; c) negustorii-bancheri. Din cadrul acestei caste făceau parte și „nobilii cu funcții de conducere în instituțiile statului”; d) sclaviI, oamenii de rând. Era numită și „casta oamenilor liberi”. Aici intrau și membrii unor grupuri sociale dezavuate, cum ar fi gunoierii, tăbăcarii, tâmplarii, zugraviI și alții. Erau
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
variabile sociale, cum ar fi categoria socială (varna) sau etapa din viața personală (ashrama); b) militarii; c) negustorii-bancheri. Din cadrul acestei caste făceau parte și „nobilii cu funcții de conducere în instituțiile statului”; d) sclaviI, oamenii de rând. Era numită și „casta oamenilor liberi”. Aici intrau și membrii unor grupuri sociale dezavuate, cum ar fi gunoierii, tăbăcarii, tâmplarii, zugraviI și alții. Erau stigmatizați ca impuri, în sensul că aveau o karmă grea, negativă, consecință directă a unor păcate săvârșite în existențele anterioare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și membrii unor grupuri sociale dezavuate, cum ar fi gunoierii, tăbăcarii, tâmplarii, zugraviI și alții. Erau stigmatizați ca impuri, în sensul că aveau o karmă grea, negativă, consecință directă a unor păcate săvârșite în existențele anterioare. Evident, mobilitatea socială în casta a patra, sudra, era cea mai limitată. căsătoriile aveau loc între membrii aceleIași caste sau între caste asemănător valorizate din punct de vedere social. Femeia se căsătorește în urma unui acord sau contract social stabilit între familii asemănătoare din perspectiva încadrării
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
alții. Erau stigmatizați ca impuri, în sensul că aveau o karmă grea, negativă, consecință directă a unor păcate săvârșite în existențele anterioare. Evident, mobilitatea socială în casta a patra, sudra, era cea mai limitată. căsătoriile aveau loc între membrii aceleIași caste sau între caste asemănător valorizate din punct de vedere social. Femeia se căsătorește în urma unui acord sau contract social stabilit între familii asemănătoare din perspectiva încadrării lor în sistemul social. Teoretic, o femeie se poate căsători cu cineva din castele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca impuri, în sensul că aveau o karmă grea, negativă, consecință directă a unor păcate săvârșite în existențele anterioare. Evident, mobilitatea socială în casta a patra, sudra, era cea mai limitată. căsătoriile aveau loc între membrii aceleIași caste sau între caste asemănător valorizate din punct de vedere social. Femeia se căsătorește în urma unui acord sau contract social stabilit între familii asemănătoare din perspectiva încadrării lor în sistemul social. Teoretic, o femeie se poate căsători cu cineva din castele superioare, însă niciodată
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
caste sau între caste asemănător valorizate din punct de vedere social. Femeia se căsătorește în urma unui acord sau contract social stabilit între familii asemănătoare din perspectiva încadrării lor în sistemul social. Teoretic, o femeie se poate căsători cu cineva din castele superioare, însă niciodată cu un bărbat dintr-o castă inferioară. Acest fapt este „considerat tabu”. Trebuie menționate și schimbările legate de importanța castei în societatea hindusă urbană din zilele noastre. Acum, casta nu mai determină ocupația, venitul sau statutul social
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vedere social. Femeia se căsătorește în urma unui acord sau contract social stabilit între familii asemănătoare din perspectiva încadrării lor în sistemul social. Teoretic, o femeie se poate căsători cu cineva din castele superioare, însă niciodată cu un bărbat dintr-o castă inferioară. Acest fapt este „considerat tabu”. Trebuie menționate și schimbările legate de importanța castei în societatea hindusă urbană din zilele noastre. Acum, casta nu mai determină ocupația, venitul sau statutul social al unei persoane. Casta încetează să mai fie trăsătura
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asemănătoare din perspectiva încadrării lor în sistemul social. Teoretic, o femeie se poate căsători cu cineva din castele superioare, însă niciodată cu un bărbat dintr-o castă inferioară. Acest fapt este „considerat tabu”. Trebuie menționate și schimbările legate de importanța castei în societatea hindusă urbană din zilele noastre. Acum, casta nu mai determină ocupația, venitul sau statutul social al unei persoane. Casta încetează să mai fie trăsătura marcantă a identității, mai ales în mediul urban, unde profesiile și locurile de muncă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o femeie se poate căsători cu cineva din castele superioare, însă niciodată cu un bărbat dintr-o castă inferioară. Acest fapt este „considerat tabu”. Trebuie menționate și schimbările legate de importanța castei în societatea hindusă urbană din zilele noastre. Acum, casta nu mai determină ocupația, venitul sau statutul social al unei persoane. Casta încetează să mai fie trăsătura marcantă a identității, mai ales în mediul urban, unde profesiile și locurile de muncă moderne le permit angajaților un oarecare grad de autonomie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu un bărbat dintr-o castă inferioară. Acest fapt este „considerat tabu”. Trebuie menționate și schimbările legate de importanța castei în societatea hindusă urbană din zilele noastre. Acum, casta nu mai determină ocupația, venitul sau statutul social al unei persoane. Casta încetează să mai fie trăsătura marcantă a identității, mai ales în mediul urban, unde profesiile și locurile de muncă moderne le permit angajaților un oarecare grad de autonomie personală. Totuși, casta continuă să rămână un element destinal al tuturor hindușilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
determină ocupația, venitul sau statutul social al unei persoane. Casta încetează să mai fie trăsătura marcantă a identității, mai ales în mediul urban, unde profesiile și locurile de muncă moderne le permit angajaților un oarecare grad de autonomie personală. Totuși, casta continuă să rămână un element destinal al tuturor hindușilor, chiar dacă importanța ei socială este schimbătoare. Dovadă stă faptul că nici politicile publice hinduse promovate la nivel de legislație și constituție, sub influența lui Gandhi, nu au reușit să șteargă din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
destinal al tuturor hindușilor, chiar dacă importanța ei socială este schimbătoare. Dovadă stă faptul că nici politicile publice hinduse promovate la nivel de legislație și constituție, sub influența lui Gandhi, nu au reușit să șteargă din mentalul social hindus ideea de castă. Mai exact, au fost avantajați din punct de vedere social, economic și profesional cei din ultimele caste. De ce? Pentru a nu se converti la budism, islam sau creștinism. Cu toate aceste avantaje, oricât și-ar fi dorit, ei n-au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
hinduse promovate la nivel de legislație și constituție, sub influența lui Gandhi, nu au reușit să șteargă din mentalul social hindus ideea de castă. Mai exact, au fost avantajați din punct de vedere social, economic și profesional cei din ultimele caste. De ce? Pentru a nu se converti la budism, islam sau creștinism. Cu toate aceste avantaje, oricât și-ar fi dorit, ei n-au putut scăpa de condiționarea sistemului social al castelor. O reacție de refuz a venit imediat din partea castelor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de vedere social, economic și profesional cei din ultimele caste. De ce? Pentru a nu se converti la budism, islam sau creștinism. Cu toate aceste avantaje, oricât și-ar fi dorit, ei n-au putut scăpa de condiționarea sistemului social al castelor. O reacție de refuz a venit imediat din partea castelor superioare. Ele „au început să se opună acestei politici, susținând că discriminarea pozitivă le-a subminat statutul economic”. Opoziția s-a transformat deseori în conflict public, iar conflictul a luat între
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
caste. De ce? Pentru a nu se converti la budism, islam sau creștinism. Cu toate aceste avantaje, oricât și-ar fi dorit, ei n-au putut scăpa de condiționarea sistemului social al castelor. O reacție de refuz a venit imediat din partea castelor superioare. Ele „au început să se opună acestei politici, susținând că discriminarea pozitivă le-a subminat statutul economic”. Opoziția s-a transformat deseori în conflict public, iar conflictul a luat între timp și forma confruntărilor politice: pe de o parte
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
susținând că discriminarea pozitivă le-a subminat statutul economic”. Opoziția s-a transformat deseori în conflict public, iar conflictul a luat între timp și forma confruntărilor politice: pe de o parte, sunt cei ce se numesc savarna (aparținători ai sistemului castelor), iar pe de altă parte, cei numiți avarna (ce se opun sistemului de castă). Astăzi, cu toții se grupează în organizații și partide politice pentru a-și apăra interesele. Bărbații primelor trei caste sunt considerați în mentalul social hindus ca fiind
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în conflict public, iar conflictul a luat între timp și forma confruntărilor politice: pe de o parte, sunt cei ce se numesc savarna (aparținători ai sistemului castelor), iar pe de altă parte, cei numiți avarna (ce se opun sistemului de castă). Astăzi, cu toții se grupează în organizații și partide politice pentru a-și apăra interesele. Bărbații primelor trei caste sunt considerați în mentalul social hindus ca fiind „de două ori născuți” (adică inițiați). Prin inițiere, aceștia dobândesc „drepturi depline în societate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cei ce se numesc savarna (aparținători ai sistemului castelor), iar pe de altă parte, cei numiți avarna (ce se opun sistemului de castă). Astăzi, cu toții se grupează în organizații și partide politice pentru a-și apăra interesele. Bărbații primelor trei caste sunt considerați în mentalul social hindus ca fiind „de două ori născuți” (adică inițiați). Prin inițiere, aceștia dobândesc „drepturi depline în societate”. Au posibilitatea să parcurgă cele patru stadii clasice ale existenței hinduse: a) brahmacărya (învățătura, studiul); b) datoria de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
posibilitatea să parcurgă cele patru stadii clasice ale existenței hinduse: a) brahmacărya (învățătura, studiul); b) datoria de a fi cap de familie; c) retrAgerea în pădure; d) renunțarea la lume. De regulă, astăzi sunt parcurse doar primele două. Cât privește casta brahmanilor, trebuie menționat „faptul că brahmanii (membrii primei varna) nu sunt toți preoți și că nu toți preoții sunt brahmani”. rolul lor social constă în oficierea sacrificiilor. Totuși, în unele sate hinduse se aduc la statuile zeilor ofrande ce constau
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
adaptat atât vieții laice, cât și celei călugărești. Așa cum am menționat, distanțele sociale sunt mici, iar templele - dincolo de funcția lor religioasă și spirituală - au și „rolul de a întări relațiile sociale din interiorul comunității”. Sociologic, jainiștii sunt mai aproape de spiritul castei vaisya din hinduism. Există elemente specifice cultului jaina (severitatea doctrinei, puritanismul, conservatorismul, asumarea endogamiei) care „au dus la o veritabilă concentrare de bogăție în sânul comunității, la o înlesnire a studiului și la o acumulare a cunoașterii”. Prin urmare, deși
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ritualurile având o importanță specială sunt cele legate de alegerea unui nume, de inițiere, căsătorie și de funeralii. f) Depășirea egoismului și a orgoliului se face prin recitarea unor cântece devoționale în comun, cu acompaniament muzical. g) respinge diferențele dintre caste, fapt ilustrat și de ritualul servirii mesei în comun. h) valoarea etică fundamentală este egalitatea între oameni. I) Cultul hranei sfinte, Karah Parshad (făină, zahăr și unt degresat). j) Solicită încetarea practicii sati (sacrificiul văduvelor). k) Nu se acceptă consumul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se organizeze diferit din punct de vedere social, dar au păstrat modelul clasic, patriarhal, al familiei. Bărbatul cel mai vârstnic își exercită deplin autoritatea, numai că autoritatea sa nu se manifestă în cadrele determinate metafizic, social și religios proprii unei caste anume. Autoritatea sa se manifestă la nivelul familiei extinse formate din „frății” - adică din „familiile care aparțin unui anumit grup de îndeletni ciri”: agricultori, tâmplari, pielari etc. XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri Există și astăzi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și chiar desăvârșirea spirituală prin actul căsătoriei. Sub diverse forme, ideea este prezentă și în religia creștină. în alegerea soțului și a soției, credincioșii sikh respectă anumite reguli endogamice și exogamice „conform cărora partenerii se pot găsi numai în propria castă”. Cei care încalcă norma sunt stigmatizați social și „consi derați o pată pe blazonul familiei (izzat)”. ca și în alte religii tradiționale, nașterea unui copil este interpretată ca un dar divin. Darul este cu atât mai prețios și bucuria cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica Șefului de Cuib, punctul 55) JURĂMÂNTUL CADRELOR LEGIONARE Iubiți camarazi, „Ori de câte ori am fost în fața unei jertfe legionare, mi-am spus: ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta jertfă supremă a camarazilor noștri să se instituie o castă biruitoare căreia să i se deschidă porțile către viața afacerilor, a loviturilor fantastice, a îmbuibărilor, a exploatării altora. Deci, au murit unii pentru ca să slujească poftele de îmbogățire, de viață comodă și desfrânare a altora. Iată, acum, ne-a adus Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
că Ion Moța și Vasile Marin nu au făcut uriașa jertfă pentru ca noi, câțiva de azi sau de mâine, să ne îmbuibăm de bunătăți și să benchetuim pe mormântul lor. Ei nu au murit ca să biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori, pentru a ne așeza noi în palatele acestei caste continuând exploatarea țării și a muncii altora, continuând viața de afaceri, de lux, de destrăbălare. În cazul acesta biata mulțime a românilor, prin biruința nostră, ar schimba numai firma
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]