1,722 matches
-
navală a secolelor al XVI-lea-al XIX-lea și practicile piraterești. Goeletele, bricurile, fregatele și marile clippere de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea nu vor mai arăta ca strămoașele lor cu vele pe catarge, chiar dacă acestea rămân multă vreme ca propulsoare suplimentare, cu ajutorul vântului. În construc ția corpului navelor începe să se folosească fierul ; cabinele devin niște blocuri compacte, paralelipipedice, montate pe punte, din care se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
din turele blindate, dispar gurile tăiate în carenă sau falconetele mici, sprijinite de copastie. Epoca modernă a pirateriei nu mai e atât de fascinantă ca cea clasică, fie și numai pentru că dispar frumoasele corăbii cu pânze, cu Jolly Roger, la catarg. Legendele lor aventuroase lasă loc prozaicelor adevăruri, apropiate cronologic de noi, cunoscute mai în detaliu, istoric vorbind, dar sărace imaginar. Realismul ficțiunilor marine capătă și el alte culori. Față de omoloagele lor din textele lui Defoe, Melville sau Stevenson, micile goelete
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
urmă, com baterea pirateriei printr-o poliție marină eficientă a descurajat definitiv tâlhăria și contrabanda. Rediker a susținut că sfârșitul pirateriei occidentale s-a datorat în primul rând lumii fragile pe care au conturat-o personajele cu Jolly Roger la catarg : nu produceau nimic, nu aveau case, familii, un loc al lor, erau dispersați și nu puteau asigura o continuitate a grupului, în viitor. Ethosul colectivist și egalitar al vieții pe mare (distribuirea echitabilă a șanselor de viață, refuzul privilegiilor ori
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Jack Sparrow, din pelicula Pirates of the Carribean a lui Rob Marshall. Sursa tuturor acestora ar putea fi portretul lui Blackbeard din Istoria lui Johnson 8. Dacă portretul său fizic pare comun oricărui marinar trecut prin furtuni și aventuri lângă catarg: Piciorul stâng îi fusese retezat din șold, iar la subsouara stângă avea o cârjă pe care o mânuia cu nemaivăzută îndemânare, țopăind de colo, colo, întocmai ca o pasăre. Era foarte înalt și bine făcut și avea o față lată
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în roman sunt, de asemenea, specifice secolului al XVIII-lea. Pirații care scăpaseră din confruntarea de la cârciuma Admiral Benbow au fugit cu un cutter sau cu un lugger, conform terminologiei originale din roman, o ambarcațiune mică, ușoară, cu un singur catarg și velatură mixtă, asimilabilă unui sloop, corabia clasică a piraților din GAP11. Hispaniola era un schooner modificat în goeletă, o corabie cu două catarge, vele pătrate (transversale pe trinchet), aurice (trapezoidale -o randă, pe artimon) și latine (focurile și velastraiurile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau cu un lugger, conform terminologiei originale din roman, o ambarcațiune mică, ușoară, cu un singur catarg și velatură mixtă, asimilabilă unui sloop, corabia clasică a piraților din GAP11. Hispaniola era un schooner modificat în goeletă, o corabie cu două catarge, vele pătrate (transversale pe trinchet), aurice (trapezoidale -o randă, pe artimon) și latine (focurile și velastraiurile). Arhitectura ei implică, după descrierea naratorului, dunetă joasă, obținută prin înălțarea cabinelor originale de la pupa, pentru ofițeri, doctor și proprietar, și teugă, un loc
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Stevenson ca o hartă inclusă în poveste, oferă o concentrare simbolică maximă și reprezintă o contopire între tema spațiului marin exotic-misterios și tema corăbiei, ca vehi cul emblematic. Trei coline se numeau, nici mai mult nici mai puțin decât trinchet, catargul mare și artimon ; locul cel mai prielnic de staționare a unui vas se numea Ancorajul căpitanului Kidd ; o altă colină purta numele Ocheanul și servea ca loc de aprovizionare cu apă și de curățare a carenei. Un aspect legat de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
piraților merită și el menționat. Când tâlharii răzvrătiți au bombardat pavilionul din coliba întărită, unde se refugiaseră Livesey, Smollett, Trelawney și restul echipajului loial, steagul Angliei a fost ridicat pe stâlp, deci agresiunea era împotriva statului, împotriva autorității oficiale. Pe catargul Hispaniolei fusese arborat drapelul cu craniu și oase, o subliniere clară a părților beligerante. Să nu uităm, un motiv important al intrării în piraterie era nemulțumirea față de legalitatea emisă de stat, locul cel mai prielnic de staționare a unui vas
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
piraților merită și el menționat. Când tâlharii răzvrătiți au bombardat pavilionul din coliba întărită, unde se refugiaseră Livesey, Smollett, Trelawney și restul echipajului loial, steagul Angliei a fost ridicat pe stâlp, deci agresiunea era împotriva statului, împotriva autorității oficiale. Pe catargul Hispaniolei fusese arborat drapelul cu craniu și oase, o subliniere clară a părților beligerante. Să nu uităm, un motiv important al intrării în piraterie era nemulțumirea față de legalitatea emisă de stat! Multe dintre personaje și locuri sunt reconstrucții imaginare după
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
presupus eveniment. Intarsiile pe vase de lut, pe monumente sau pe monede care circulau, de pildă, în arealul pontic, au arătat tipurile de corăbii care ar fi putut ajunge și pe malurile de la noi ; e preponderent tipul greco-roman, cu un catarg, o singură pânză mare și rame. Prezența grecilor și a garnizoanelor portuare romane au întreținut, încă din Antichitatea timpurie, pe malul Mării Negre, un trafic intens de mărfuri, oameni și interese. Sub Bizanț, Dobrogea și-a păstrat statutul de zonă portuară
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
porturile de la Giurgiu și Calafat și au con struit acolo puncte de reparații navale și călăfătuiri. Din secolul al XIV-lea, în Moldova, mai aproape de mare decât Țara Românească, au început să se construiască vase (probabil mici, cu un singur catarg și o velă mare, latină, pentru călătorii scurte și pescuit), iar sub Basarab I și Ștefan cel Mare, la Galați, Chilia și Cetatea Albă au acostat frecvent nave sub varii pavilioane. Domnitorul moldovean chiar a înalțat un far (turn de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
autohtone, de-a lungul Evului Mediu până în zorii epocii moderne, și ele ar fi putut deveni surse ale numeroaselor reprezentări marine de pe zidurile mănăstirilor moldovenești, altfel, cu origini locale greu de presupus (apar pictate nave asiatico-genoveze și bizantine cu un catarg și velă latină, mai ales, dar uneori și galioane occidentale, cel mai probabil tot italiene). Despre piraterie identificată distinct, ca fenomen, nu poate fi vorba în cazul Mării Negre, am spus-o deja, asta în condițiile în care pe alte mări
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de pânză, de carenă, de capacitate. Până la perioada stăpânirii otomane, cel mai des întâlnit vas pe Marea Neagră a fost luntrea de comerț, cu pupa ridicată paralelipipedică sau arcuită și prova joasă, adesea ornamentată, cu o singură velă pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI-lea, prin velatura mai numeroasă, pătrată și triunghiulară, o mai bună manevrabilitate, combinată cu necesitățile transportului îndelungat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
desene precare, transpuse de pe fresce mănăstirești și din informațiile lui Asachi și Ciuchi. Prova înaltă și arcuită ; pupa dreaptă, terminată cu două excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară, cu propria vergă mobilă, pentru vânt din travers ; cârmă de galeră, alcătuită din două rame, de o parte și de alta a carenei, prevăzute cu mânere prelungite
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
-lea-al XIX-lea, copiau galerele otomane și aveau echipaj românesc, fiind construite pe cheltuiala domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-numitele caice brâncovenești) erau nepuntate, aveau 30-40 m lungime, carenă joasă, velatură simplă triunghiulară, pe un catarg scund, 14 perechi de rame, un tun și echipaj de 31 de oameni. La pupa exista o tendă, acoperită, pentru ofițeri, iar de-a lungul copastiei era prevăzută o perdea care să-i ferească pe vâslași de ochitori sau de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
occidentali), dar existau și flotile domnești ce apărau porturile, păzeau malurile și făceau comerț. Șeicele de patrulare pe Dunăre, de la începutul secolului al XIX-lea, aveau tot structură de galeră, cam cu aceleași detalii ca și caicele, dar cu două catarge, vele pătrate sau trapezoidale și 2-3 tunuri, în plus10. Macheta unui pânzar moldovenesc, la Muzeul Marinei din Con stanța (arhivă personală) După 1833, Poarta a recunoscut Principatelor dreptul de navigație sub pavilion național. În 1834 a fost lansată la apă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
1882, nava-simbol a marinei române, bricul Mircea a fost comandat de statul român la șantierele navale din Anglia, pentru serviciul școlar de specialitate. Vasul de 350 de tone, din lemn, cu excelente performanțe, avea o lungime de 36 m, două catarge, vele pătrate, velastraiuri, focuri, randă, un motor de 160 CP și un echipaj de peste 100 de oameni, și a servit România până în 1944, trecând prin voiaje și furtuni celebre. Pe Marea Neagră, Mediterana și Atlantic, nava-școală Mircea a dus tânăra tradiție
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ars într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele Dunării. În 1939, un alt vasșcoală, Mircea II, o navă-barc de 1650 de tone, construită la Hamburg, în Germania, lungă de 84 m, din oțel, cu trei catarge, velatură extinsă, de tip clipper, și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ars într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele Dunării. În 1939, un alt vasșcoală, Mircea II, o navă-barc de 1650 de tone, construită la Hamburg, în Germania, lungă de 84 m, din oțel, cu trei catarge, velatură extinsă, de tip clipper, și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Tudoran, a constituit o stație importantă în parcursul narativ. În romanul care i-a adus autorului marginalizarea, după 1945, Un port la răsărit (1941), era vorba de un iaht, Milad, un cuter de numai 9 m lungime, cu un singur catarg, cabină centrală, două vele triunghiulare și manevrare cu eche4, părăsit de bătrânul comandor Maximov pe malul Nistrului, pe atunci românesc. În Toate pânzele sus ! avem de-a face cu o goeletă mai veche, dar mult mai robustă, un vas de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de diferită de ambarcațiunile lor arcuite la capete, ca niște papuci otomani. În descrierea detaliată a autorului 5, care a privit-o prin ochii cunoscătorilor eroi din roman, corabia avea 25 m lungime, 7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
privit-o prin ochii cunoscătorilor eroi din roman, corabia avea 25 m lungime, 7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor și ale magaziei, pe punte. Împărțită dedesubt simplu, corabia era compartimentată cu un hambar de marfă și o cușetă largă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
-o să se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul epic, detaliile corespund, în mare, atât în ce privește tipu rile de corăbii, cât și modalitatea de atac a tâlharilor. Într-o altă secvență, kir Iani a ridicat pe catargul Penelopei steagul piraților (negru, cu capul de mort și cu cele două ciolane hâde, semnul morții fără mântuire), pentru a fi reperat de vasele de război și eliberat din situația neconvenabilă în care îi ajunsese corabia. Steaguri piraterești au apărut
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
piraților (negru, cu capul de mort și cu cele două ciolane hâde, semnul morții fără mântuire), pentru a fi reperat de vasele de război și eliberat din situația neconvenabilă în care îi ajunsese corabia. Steaguri piraterești au apărut și pe catargele Speranței, negru și roșu, atunci când corabia a ajuns în largul insulei Musarah, din Marea Roșie, și a contemplat spânzurații de pe coastă, în urma luptelor dintre prizonierii conduși de Pierre Vaillant și tâlhari. Drapelul Jolly Roger, cel mai cunoscut simbol al pirațior de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]