5,569 matches
-
voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este dilatat și răsfrânt, realizând o formațiune caliciformă denumită capsula Bowman, ce se continuă cu tubul renal. Intre cele doi pereți ai capsulei se creează o cavitate virtuală, plină cu lichid de filtrare. Peretele extern al capsulei este alcătuit dintr-un epiteliu pavimentos simplu, ce se continuă cu epiteliul tubular cilindric caracteristic, iar peretele dinspre glomerul este alcătuit din celule înalt specializate, numite podocite, care alcătuiesc un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
arterele mari (volumul ventriculelor ajunge să fie mult micșorat), moment în care se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu relaxarea miocardului ventricular și durează 0,53 s. Ca urmare a relaxării miocardului ventricular presiunea din aceste cavități scade sub cea din aortă și vena pulmonară, ceea ce determină închiderea valvulelor semilunare de la baza lor. Arterele mari, fiind elastice, s-au destins și au înmagazinat energia cinetică a sângelui eliminat sub presiune din ventriculi, și după închiderea valvulelor revin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sistolei. Fenomenele descrise caracterizează faza protodiastolică, ce durează 0,04 s. Urmează o fază de relaxare izometrică (0,08 s) în care ventriculii sunt izolați complet iar relaxarea în continuare a miocardului duce la scăderea marcată a presiunii din aceste cavități. În ventriculi rămâne o cantitate de sânge ce nu a fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea intraatrială devine mai mare decât
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se golesc complet nici după o expirație forțată, rămânând într-o ușoară distensie. Cantitatea de aer restantă (1500 cm3) poartă numele de volum rezidual (VR). În pulmoni există 200 cm3 de aer ce nu pot fi eliminați decât prin deschiderea cavității toracice și constituie volumul de aer minimal, ce prezintă importanță în medicina legală. Suma volumelor pulmonare constituie capacitatea pulmonară totală (CPT). Transferul gazelor respiratorii se realizează la nivelul membranei alveolo-capilare. Mecanismul acestui transfer are la bază gradientul de presiune parțială
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut și se realizează prin coborârea ritmică a planșeului bucal, gura fiind bine închisă. Masticația este un act voluntar dar și reflex prin care alimentele sunt tăiate, triturate și amestecate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
contribuie și distensia mecanică a duodenului. Glucidele, lipidele, aciditatea chimului determină eliberarea din mucoasa duodenală a unor hormoni inhibitori pentru activitatea motorize și secretorie a stomacului. 5.3. Digestia intestinală Digestia intestinală asigură continuarea tratamentului mecanic și chimic început în cavitatea bucală și stomac, la nivelul intestinului subțire realizându-se și absorbția nutrienților (până la valvula ileocecală sunt absorbiți 90% din subtanțele simple rezultate din digestie). Motricitatea intestinului subțire este asigurată de fibrele musculare netede dispuse într-un strat longitudinal și un
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la nivelul tubului digestiv rezultă o cantitate de 9000 ml ce se absoarbe zilnic. Tot în cursul unei zile se absorb aproximativ 100 g grăsimi, 50-100 g aminoacizi, câteva sute de grame glucide și 50-100 g ioni. Absorbția la nivelul cavității bucale și a esofagului este redusă (alimentele sunt reținute puțin timp). Se absorb cantități mici de alcool, hormoni steroizi, diferite substanțe medicamentoase și toxice. Absorbția gastrică are și ea o importanță relativ redusă, la acest nivel fiind absorbită apa și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
către urechea medie. Principalul rol al urechii medii este acela de a transforma undele sonore în vibrații care sunt livrate către urechea internă. Pentru a se putea realiza acest lucru este necesară existența membranei timpanice care separă canalul auditiv de cavitatea urechii medii. Membrana timpanică transmite vibrațiile către cele trei oscioare aflate în urechea medie: ciocanul, nicovala și scărița. Acestea sunt cele mai mici și mai delicate oase din corpul nostru. Ciocanul se sprijină de timpan, nicovala se sprijină de capul
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
una dintre aceste apariții este severă; 17E) împingerea în sus a buzei inferioare și ridarea bărbiei sunt la nivelul maxim. 25 a) buzele sunt depărtate, putând expune zona interioară (mu-coasa) mai mult; b) dinții și gingiile pot fi expuse; c) cavitatea orală poate fi expusă. 25A) o ușoară deschidere a buzelor, mai putin de 2 mm, dar fără a se vedea dinții; 25B) dinții sunt expuși; ...SAU spațiul dintre buze trebuie să fie de cel putin 2 mm219; 25C) intensitatea de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
apelor, iar atractorii sunt lacurile care adună toate apele dintr-un anumit bazin hidrografic (conform cu Ekeland, 1984, p. 101; descriere preluată de Boutot, id., p. 68). Fig. 4. Exemplu de atractor straniu "Ikeda", rezultat prin evoluția în timp a unei cavități optice nonlineare dielectrice, supuse unei serii periodice de impulsuri luminoase. Regiunile galbene semnifică o densitate mare, în timp ce regiunile roșii indică o densitate scăzută a atractorului (Internet 14). Din punctul meu de vedere, importantă în figura de mai sus este imagistica
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
că își distrug nu doar aripile sale, dar și a persoanelor înconjurătoare. Fumătorii se clasifică în două grupe mari ca: „fumătorii activi” și „fumătorii pasivi”. 60 % din veninul acestui drog îl consumă persoana respectivă prin aspirarea și tragerea fumului prin cavitatea bucală spre distrugerea plămânilor, iar celelalte 40% din fumătorii pasivi ce se află în preajma celor activi o inhalează și își distrug sănătatea aproximativ în egală măsură. 90 Zborul poate fi continuat doar oprind aceste „manifestări de maturizare” prin crearea unor
Fii conștient, drogurile îți opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Colesnic Cristina, Jangă Snejana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2041]
-
multe feluri de implanturi: intramucoase, subperiostale, intracorticale, intraosoase și transosoase (fig. 1.32). ). Implanturi intramucoase Implanturile intramucoase sunt butoni cu baza inclusă în proteze și cu partea activă situată intramucos (fig. 1.33). Aceasta din urmă este situată într-o cavitate intramucoasă căptușită de un epiteliu normal. Se pot folosi atât la maxilar, cât și la mandibulă. Aceste dispozitive realizează o oarecare stabilitate a protezelor. Se pot dispune mai multe astfel de implanturi, existând cazuri publicate cu peste douăzeci de asemenea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
la implant (fig. 1.45 b), iar matricea se include în proteză. Patricea trebuie situată supragingival, pentru facilitarea igienei. Există și sisteme cu o conformație inversă: patricea este inclusă în proteză și matricea se situează în implant (sub forma unei cavități). Sistemele telescopate oferă o retenție îmbunătățită și se folosesc când barele nu pot fi realizate, de obicei, când implanturile rămân solitare. Nu avem experiență cu atașamentele magnetice, care sunt folosite cu predilecție în fixarea epitezelor. Protezele cu sprijin implantar trebuie
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
obicei, când implanturile rămân solitare. Nu avem experiență cu atașamentele magnetice, care sunt folosite cu predilecție în fixarea epitezelor. Protezele cu sprijin implantar trebuie igienizate riguros. Prognosticul lor este favorabil, mai ales la mandibulă. În timpul nopții, ele trebuie îndepărtate din cavitatea bucală. Pacienții purtători de supraproteze cu sprijin mixt trebuie dispensarizați atent, deoarece riscul de supraîncărcare a implanturilor poate crește în timp, datorită atrofiei crestelor reziduale. Supraprotezare pe implanturi sau restaurare protetică fixă cu sprijin implantar? Majoritatea suprastructurilor cu sprijin implantar
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
parțială fixă este suspendată pe întreaga întindere și, la verificarea ei, trebuie respectată ordinea de strângere a șuruburilor „în cruce”, după planul propus de Brånemark, cu valabilitate pentru toate implanturile. După verificarea adaptării pasive pe model, se evaluează scheletul în cavitatea bucală, repetând testul Sheffield. Șuruburile se strâng până se simte o anumită rezistență, realizând o adaptare optimă a scheletului, după care nu mai este posibilă strângerea mai mult de un sfert sau o jumătate de rotație. Dacă adaptarea scheletului nu
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
De obicei, 4 O-ringuri sunt distribuite uniform (două anterior și două posterior, distal de ultimii stâlpi). Câte o bară Hader poate fi plasată distal de ultimul O-ring, pe fiecare extensie. în ședința în care se inserează proteza în cavitatea bucală, se pot folosi doar O-ringurile. Bara Hader poate fi folosită ca o soluție de rezervă, pentru cazurile în care stâlpul O-ringului cedează sau dimensiunea verticală nu permite folosirea unor O-ringuri de profil mare și, astfel, există
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
chirurgicale, machetă ce va juca un rol deosebit în etapa implantară propriu-zisă. S-a trecut apoi la pregătirea preimplantară, pregătire ce a constat în detartraj și periaj profesional, refacerea obturațiilor incorect realizate, îndepărtarea lucrărilor protetice fixe incorect adaptate. După asanarea cavității orale, se trece la etapa de pregătire proimplantară. Pe ortopan-tomografie se determină, cu ajutorul riglei speciale, dimensiunile viitorului implant (știut fiind faptul că mărirea pe 1/10 în valoarea reală a dintelui). Aceeași determinare se efectuează și pe computer-tomografie (cu deosebirea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]