1,982,238 matches
-
te diferențiază de ceilalți muritori, poate fi o încercare dintre cele mai stresante ale unei vieți - și poate chiar momentul când aceasta ia brusc sfârșit - ca o ofrandă adusă prea neașteptatei împrejurări. În literatură, Dostoievski s-a ocupat de asemenea cazuri, iar la distanță de oceane, Edgar Allan Poe, urmați de cohorte de prozatori vâslind în reci sudori către golfurile postmodernismului. Spaima unei asemenea întâlniri, mai nedorită decât vizita fiscului sau denunțul celui care știa sursa norocului de pe urma căruia te-ai
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
Mircea Mihăieș M-au intrigat (sau, după caz, dezamăgit, șocat, scârbit) pretențiile unor contemporani ai mei de-a accede la înalte funcții pentru a-și pune în valoare patriotismul. Nu dau doi bani pe dragostea de țară a celor sătui. Cu atât mai puțin a îmbuibaților. Patriotismul nu
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
sunt la noi lucruri de ocară: aici, la Porțile Orientului, trebuie să rostești cu voce tremurată numele lui Ștefan sau Mircea, al „Crăișorului” Iancu, al lui Decebal sau al altor embleme ale neamului pentru a fi luat în seamă. Eternul caz Vadim, preșul de care iliescienii s-au folosit ani de zile pentru a-și compromite adversarii, ridică o problemă de principiu vizând legitimitatea puterii de azi. Oare de ce vor toți acești indivizi să ne conducă? Ce resorturi intime îi împing
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
care arbitrează în prezent scena politică din România. După cum reiese din anumite sondaje el are și mari șanse de a concura cu succes la Președinție. Asta ne-ar mai trebui! Sînt unii care susțin despre CVT că ar fi un caz clinic și că din acest motiv n-ar trebui luat în serios. Alții îl consideră un fel de circar politic de care românii sînt pe cale să se vaccineze. Din cîte știu eu, nu, ba chiar dimpotrivă. Mai ales că la
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
proza lui Nabokov ar putea fi expresia unui anumit autism lingvistic care respinge categoric lumea în dimensiunea ei tacită și, în acest sens, observația lui Kingsley Amis despre «stridența calamburului» («the din of the pun») în scrisul nabokovian este justificată. Cazul lui Nabokov mi se pare a fi într-o anumită măsură cel al unui autism al abundenței (dublat de un geniu al metaforei senzuale). La polul opus cel al lui M e, cum am mai spus, al unui autism al
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
în felul ei, nu că ar încetini operația de respingere a țiganilor, nici pomeneală; dar ne-ar compătimi, măcar, ne-ar plânge, ori ar admite că în destinul nostru de țară râvnind să fie primită în nobilul Continent, ar fi cazul, blestemați cum suntem, să fim luați, ca-n Orient, mai lejer... Zadarnic. Vom fi, vom rămâne tot ce suntem! Având un accent și mai țigănesc.
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei, spațiul tradițional al catolicismului. Iar punctele de vedere exprimate de acești gînditori catolici sînt, de cele mai multe ori, foarte nuanțate, încărcate de bun-simț. Se tot face caz despre o eventuală legătură existentă între doctrina socială a Bisericii Catolice și diversele tipuri de capitalism. Un gînditor catolic și jurnalist, GianPaolo Salvini, directorul revistei „La Civiltà Cattolica” explică această relație în termeni strict raționali, mult mai aproape de limbajul limpede
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
studiului introductiv se impune printre altele, prin reevaluări și confruntări orientate spre convergența cu contemporaneitatea. Mișcarea Cătălinei Velculescu printre manuscrise exprimă o confortabilă mișcare între simplu și compus, cum ajunge, de exemplu, să detecteze despre pravila lui Matei Basarab - în cazul identificării anumitor întrebări și răspunsuri, dar și a identificării copistului valah din secolul al XVIII-lea cu preotul Ioan Bărbătescu, călugărit cu numele Ioachim; identificarea copistului Andronachi Berhecianul. Interesul lor constând nu numai în faptul copierii, ci în copierea nemecanică
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
lui...” își intitulează Adriana Mitu cercetarea apelând la un Psalm al lui David, descoperit în manuscrisul miscelaneu nr. 1667 de la B. A. R. Îl studiază și în el descoperă motto-ul. Aici l-a descoperit ca motto. Și în acest caz, identic cu celelalte cercetări, teritoriul cucerit prin bibliotecă este stimul și reper. Studiul și ediția privesc o carte de înțelepciune românească originală de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, așa cum îl și pune în valoare Adriana Mitu în parantezele titlului. Contribuția
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
fiindcă nu se mai publicau deloc în Cehoslovacia, fără rațiuni politice aparente. De pildă, cărțile despre yoga, despre Tibet, despre religii orientale, în general. Tot ce nu se afla sub control marxist putea fi susceptibil de interdicție și în orice caz nu se tipărea oficial. Circula deci în samizdat. Circula astfel Lordul inelelor a lui Tolkien, pentru simplul motiv că țara imaginară de acolo amintea vag de Cehoslovacia sovietizată. Am să vă arăt una din raritățile bibliotecii, care în mod sigur
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
piepturile și-au început să răpăie mecanic despre splendoarea vremurilor pe care urmează să le trăim, până la vama timpurilor, sub oblăduirea gigantului Emanat. Drept răsplată, precupețele și mamelucii au început să fie avansați în grad. Mi s-a povestit de cazul unora, de pe la Caracal, cărora li s-a propus direct profesoratul, dar după o intensă deliberare au spus că, nu, „conferențiar sună mai bine, că profesor e și văru-meu de la sat...” Ce fel de studenți produc acești profesioniști ai șperțului, ai
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
de bani pentru a rezolva „problema”. Până acum, le-am cerut indignat să plece. Cred că în viitor am să încep să-i iau la palme. Nu uit, la nici un început de an, să-mi avertizez studenții că nu e cazul să încerce să mă „corupă” pentru că e pierdere de vreme. Și totuși, anumiți „intimi” ai sistemului încearcă să-mi testeze, cu dezinvoltură, „că așa merg lucrurile”, capacitatea de rezistență la tentație. În sinea mea, îmi spun că dacă astfel de
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
Ochii care nu se văd/ Se uită unii la alții/ Făr’ a ști, ca printr-un văl/ Coborît lin din înalții/ Nouri cruzi în formă de/ Coapse pentru dragoste...” (Ochii care nu se văd). Dar și aci întîlnim, în majoritatea cazurilor, stratagemele timorării. Erosul preferă a se exprima prin galeșe indirectități, prin aluzii ai căror agenți devin obiectele de bucătărie: „O, melancolia/ Acelor zile:/ Palidul scaun Vasile/ Iubea pe masa Maria!// Și-n ce bulion/ Își îneca infidela/ Strecurătoare Angela/ Amorul
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
parabolice ale autorului reflexiv și atent la țesătura simbolică a lumii”; o altă posibilă clasificare se poate realiza uzând de criteriul stilistico-tipologic și configurațiile structural-semantice: proză experimentală, antiutopică, subversivă, liric evocatoare, demonstrativă și tezistă etc. Materia epică fiind amplă - în cazul prozei scurte -, Antonio Patraș este nevoit să-și rezume abordarea critică la câteva contururi “în cărbune” pentru a facilita comprehensiunea și accesul cititorilor la microuniversurile ficționale. Romanele, în schimb, se bucură de un spațiu mai larg, dar și de un
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
direct. Textele care vizează “imaginea realului” îl recomandă pe prozator, în opinia lui Antonio Patraș, galeriei celor mai importanți scriitori din literatura noastră postbelică. În ciuda acestor aprecieri, biograful nu exersează un ton encomiastic gratuit. Alături de meritele pe care numai un “caz patologic” de iconoclasm (aluzie la studiul Sorinei Sorescu) le poate ignora, sunt amintite și aprecierile “grăbite” în defavoarea lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu ori “Dalai-Lamizatul” Noica. Un “om între oameni”, autor cu scrieri și bune și mai puțin bune, “opera de
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
iubitul ei american din anii ’50, strînse nu de mult în volum). Și cine era mai autentic? Mircea Eliade, istoricul religiilor, autorul unor povestiri de neuitat, precum La țigănci sau tînărul propagator al ideologiei legionare, a urii de rasă? În cazul lui Eliade și al altor prestigioși gînditori români de dreapta evoluînd în contextul social al epocii interbelice se poate vorbi de rătăciri ale tinereții, pe care le-au regretat sau dezavuat ulterior prin opera lor (în paranteză fie spus, nu
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
cu mai multă severitate rătăcirile lor decît cele nu mai puțin încărcate de consecințe ale mult prea zeloșilor „ingineri ai sufletelor” din epoca hei-rup-ului conunist). Dar francezul Céline? Dar poetul american Ezra Pound? E vorba în aceste două din urmă cazuri de doi dintre cei mai influenți artiști ai cuvîntului din secolul nostru, ale căror opere au atras pe orbita esteticii lor generații de tineri scriitori, dar care au stîrnit totodată repulsia lumii civilizate prin luările de atitudine - politice, sociale, umane
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
de Iuliu A. Zanne, traduse de Michaela Mudure și Richard Proctor, cu o copertă și ilustrații de Călin Stegerean, Editura Pro-Vita, Cluj-Napoca, 2003. Căutînd acolo același proverb veți găsi: “A fine stallion will sell himself în the stable”. Adică, un caz de literalizare inversă, dacă vreți. Evident, un englez înțelege sensul. Totuși, ce rost are să literalizăm un proverb care are deja un corespondent consacrat? Se pare că are, după cum mărturisește Richard Proctor: “în traducere am optat pentru păstrarea «romanității» proverbelor” (p.
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
Romanian Proverbs apare că un efort individual original, ca și cum ar trebui să pornești mereu de la “scratch”, de la “zgîrietura”, adică de la zero. (Recunoașteți că expresia englezeasca, “to start from scratch” te duce cu gîndul la originile scrisului. Expresiile însă constituie un caz aparte, care merită o altă discuție.) Spre deosebire de ediția Mudure - Proctor, proverbele traduse/echivalate în secolul al nouăsprezecelea poartă marca de arhaicitate. De exemplu, binecunoscutul proverb: “Cine sapă groapă altuia cade întrînsa”, tradus în ediția recentă literal: “He who digs a
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
stinge focul mai curînd decît o bute de apă”/ “Good words cool more than cold water” sau “Soft words puț off fire more than a barrel full of water”, cum ar traduce un adept al literalizării. Ceea ce mă intrigă în cazul cărții de proverbe recent apărute (cu ilustrații amuzante) este faptul că, deși Richard Proctor afirmă că “aproape fiecare proverb își are echivalentul în Anglia și România deopotrivă”, ei aleg metodă literalizării. Să fie o demonstrație a unui posibil dialog într-
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
nivelul ierarhizării interioare a operei. Indiferent de regimurile politice în care au scris, criticii sînt unanimi în aprecierea că romanele Ion și Pădurea spînzuraților reprezintă culmea creației lui Liviu Rebreanu. Firește, nici Ion Simuț nu contestă această evidență, dar, în cazul lui, reafirmarea acestui loc comun al criticii vine la capătul unei reevaluări a întregii opere a lui Liviu Rebreanu cu metode critice dintre cele mai diverse. Pornind de la specificitatea realismului rezultată din romanele Balzac și Flaubert, criticul orădean demonstrează convingător
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
M. Mihai face apel la autoritatea directorului României libere de a determina unificarea scrierii. Din nefericire, nu stă în putința noastră acest lucru. Nici Academia n-a reușit să-și impună punctul de vedere. Noi acceptăm ambele variante, atît în cazul lui â/ î, cît și în cazul persoanei întîi singular și a treia plural ale verbului a fi, nu dintr-o îngăduință care stîrnește confuzie, ci fiindcă n-avem încotro. Problema ridicată de dl. Mihai are importanța ei, mai ales
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
României libere de a determina unificarea scrierii. Din nefericire, nu stă în putința noastră acest lucru. Nici Academia n-a reușit să-și impună punctul de vedere. Noi acceptăm ambele variante, atît în cazul lui â/ î, cît și în cazul persoanei întîi singular și a treia plural ale verbului a fi, nu dintr-o îngăduință care stîrnește confuzie, ci fiindcă n-avem încotro. Problema ridicată de dl. Mihai are importanța ei, mai ales didactică, care însă nu trebuie exagerată. Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
și câteva semnale la Antena 1 Tv (v. Ciao, Darwin!); La alte posturi de televiziune, ori imaginile nu au fost suficient de clare, ori au fost bruiate de mai greu adaptabilul creier al subiecților. Cercetările continuă, cu speranțe... În orice caz, un colectiv de specialiști studiază fiecare caz în parte, rezultatele fiind comunicate apoi la CNA, PSD și Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
v. Ciao, Darwin!); La alte posturi de televiziune, ori imaginile nu au fost suficient de clare, ori au fost bruiate de mai greu adaptabilul creier al subiecților. Cercetările continuă, cu speranțe... În orice caz, un colectiv de specialiști studiază fiecare caz în parte, rezultatele fiind comunicate apoi la CNA, PSD și Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de psihosociologi care, aplicând
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]