8,276 matches
-
Acasa > Versuri > Farmec > CALENDAR DE CEAPĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31 Decembrie, mereu Hai să facem Calendar de ceapă, Să vedem La Anul De-or fi ploi, Câtă bucurie-o Să ne-ncapă Și
CALENDAR DE CEAPĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374397_a_375726]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CALENDAR DE CEAPĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31 Decembrie, mereu Hai să facem Calendar de ceapă, Să vedem La Anul De-or fi ploi, Câtă bucurie-o Să ne-ncapă Și dacă Va fi Secetă-ntre noi... Hai să facem Calendar de ceapă Ca pe vremea Când erai Copilă, Și-amândoi Cu ochii sorcoviți Să le
CALENDAR DE CEAPĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374397_a_375726]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31 Decembrie, mereu Hai să facem Calendar de ceapă, Să vedem La Anul De-or fi ploi, Câtă bucurie-o Să ne-ncapă Și dacă Va fi Secetă-ntre noi... Hai să facem Calendar de ceapă Ca pe vremea Când erai Copilă, Și-amândoi Cu ochii sorcoviți Să le plângem Foilor De milă... Anul vechi în amintire Pleacă, Anul Nou Sosește în curând! Hai să facem Călindar de ceapă, Să ne punem Sărbători În gând... Referință
CALENDAR DE CEAPĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374397_a_375726]
-
-ntre noi... Hai să facem Calendar de ceapă Ca pe vremea Când erai Copilă, Și-amândoi Cu ochii sorcoviți Să le plângem Foilor De milă... Anul vechi în amintire Pleacă, Anul Nou Sosește în curând! Hai să facem Călindar de ceapă, Să ne punem Sărbători În gând... Referință Bibliografică: Calendar de ceapă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CALENDAR DE CEAPĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374397_a_375726]
-
Când erai Copilă, Și-amândoi Cu ochii sorcoviți Să le plângem Foilor De milă... Anul vechi în amintire Pleacă, Anul Nou Sosește în curând! Hai să facem Călindar de ceapă, Să ne punem Sărbători În gând... Referință Bibliografică: Calendar de ceapă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CALENDAR DE CEAPĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374397_a_375726]
-
și făcut. Puse comoara-n coș, o acoperi c-un ștergar și luă drumul târgului. Ajunsă, nu găsi loc neam să-și așeze corfița. Un sătean vindea pe o măsuță verdețuri. O chemă și-i făcu loc lângă ștevia și ceapa lui verde. Muica Lina tocmai dezvelise marfa și poftea din priviri mușterii pentru ăle douăsprezece ouțe, când se trezi certată de omul cu ordinea în piață. O alungă de-acolo. Să se ducă în partea cu păsări și animale, să
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
vezi jeni să-ți găsești un bărbat care să facă el de toate îi spunea mamă-sa nu l-a găsit pe acela așa că nu s-a măritat n-are copii și-au rămas singure sap în grădină straturile de ceapă mă mint că de-aia am fost o singură dată la ea de când s-a întors de la operație n-o pot vedea așa durerea se prelinge în mine ca o felină prin frunziș jeni se prelinge din viață în suferințe
DOUĂ VIEȚI ȘI DOUĂ MORȚI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373594_a_374923]
-
aoleoooo !...Mercedesooo, Mercedesooo, Mercedesooo...! - Da, da, da!...ce vrei omule cu noaptea-n cap!?zice o femeie care apare într-o cămașă de noapte. - Mercedeso...aici...este învelit un om mort!zice cu înghițituri ne-forțate și cu ochii cât cepele bărbatul din curte. - Doamne ia-mă pe mine...mi-ai băgat mortu-n casă!...asta-nseamnă mare păcat!...nici toată apa Dunării nu-ți mai spală păcatele...aoleooo măiculița mea, aoleo, Doamne ia-mă!...și de căte ori ți-am zis
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
rupse lacătul și intră în casă. Între timp droaia de copii se răspândiseră prin curte ca furnicile, șapte, opt, nu putui la început să-mi dau seama câți sunt, toți frumoși, cu părul cârlionțat, blonzi, ca neamul lui Izrael, jumuleau ceapa ciorii crescută pe lângă gard și-o băgau în gură și-o mestecau ca leșinații... Apoi se urcară în niște salcâmi și începură să culeagă flori albe, îmbobocite. Doi dintre ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
ce să ducă la biserică?... câteva ouă? Prefera să plece spre casă să încălzească sarmalele făcute cu grijă. Era foarte pretențioasă la pregătirea lor, muncise mult să le facă mici și gustoase dintr-o mână de carne, orez mult și ceapă prăjită, cu mirodenii foarte bine alese reușea mereu să facă o oală de sarmale în foi de varză amestecate cu sarmale în foi de viță, o minunăție de mâncare ce ți se topea în gură. Ciorba de perișoare era și
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
o gură din poțiunea vrăjită și, cu ochii scăpărând de fericire, priviră simultan spre conte iar arhiducesa porunci ferm: - Belică, dă fuga la cuhne și adă ceva dă hamos că-i prăpăd! Vezi de-o brânzică de capră cu niște ceapă roșie și nu uita de sulurile de șorici rumenit pe plită ca să fie moale și gustos. Da’ numai de pe burtă, nu cum ne-au dat data trecută de pe spinare de era să ne rupem dinții în el! Dispai! Contele, om
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
sarea, grăsimile, zahărul, margarina, viteza... Ce încă? • Prietenia se menține de-a lungul anilor, cănd prietenii nu se prea văd (Paul Leibovici). • Timpul nu mai are răbdare... • Mai rea decât răutatea celor răi este indiferență celor buni. „Să crești precum ceapă, cu capul în pământ" (idiș nervos). Nu jigni oamenii pe care nu-i cunoști. Ai destule rude și prieteni! • Prefer să tac din gură. Prostul nu poate fi ajutat! (Nae Cernăianu). Când oală fierbe la foc mic, durează mai mult
VINOVAŢI & LISTA INCOMPLETĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371933_a_373262]
-
au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că lunile respective vor fi ploioase. Așa „decretase” mama Ioana și anul acesta după studierea cepelor sale în ziua de întâi ianuarie, că lunile de iarnă vor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că lunile respective vor fi ploioase. Așa „decretase” mama Ioana și anul acesta după studierea cepelor sale în ziua de întâi ianuarie, că lunile de iarnă vor fi geroase și pline cu zăpadă, aproape până prin martie, când v-a cădea ultima "nea a mieilor”, imediat după “babe” iar cele de vară vor fi foarte secetoase. Victor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje sau la alte munci. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
o zi tot l-au dibuit. El venea de la cariera de piatră aflată în zona satului Vânători, aparținător comunei, cu căruța plină de pietriș spre șoseaua locală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
de piatră aflată în zona satului Vânători, aparținător comunei, cu căruța plină de pietriș spre șoseaua locală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în „ceape”, Foca milițianul, i-a luat degetul, la lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
de curte pentru care nici nu mai aveau acte de proprietate, fiind tot ai ceapeului, dată ca lot ajutător în folosința părinților, la data semnării adeziunii de intrare în colectiv. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Și întră din nou în cort. „Să gust ceva din raniță, că n-am mâncat de ieri de dimineață ș-oi merge!”, zise în gând Trifon. Scoasă din raniță o cutie de conservă, o desfăcu, sparse în palme și o ceapă, rupse o bucată din pâinea întărită ca lemnul și cu lăcomie mâncă până se sătură. Din bidonul de aluminiu își umplu cana cu ceai rece și-l bău cu sete. Se șterse la gură, închinându-se mulțumi lui Dumnezeu și
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
acea zi, simțindu-se “epuizată” după ce participase la o ședință de întreținere într-un atelier de înfrumusețare. Doar ce-și făcuse manichiura, cum era să se apuce de gătit în bucătărie? Ar fi fost degradant pentru ea să miroasă a ceapă sau rântașuri după o împachetare cu tot felul de pomezi și plante una mai plăcut mirositoare decât alta, atât faciale, cât și corporale. Vorba ceea, obrazul subțire, cu mari sacrificii se întreține. Bineînțeles, că atât tatăl cât și mama Ramonei
CAPITOLUL DOISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372367_a_373696]
-
ca peste bucata de mămăligă să turnăm deasupra și smântână: că așa mâncau bunii și străbunii noștri, din strachini mari, de pământ; obosiți de la grelele încercări ale vieții, iar apoi de la munca grea a pământului. Prinse în mâinile sale o ceapă zdravănă, o sparse cu măsură pe colțul mesei joase, prinse de trei ori câteva fire de sare și o mestecă între mâinile lui mari și noduroase. Atunci am îndrăznit să îi pun o întrebare, la care bătrânul mi-a răspuns
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]