3,105 matches
-
din urmă adăpost de refugiu, reparară zidurile cetății despre uscat, se așteptară la o lungă împresurare, îngrijiră s-adune provizii îndeajuns și îngăduiră romeilor locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților, se bizuiau a pătrunde în toată forma pe porțile apărate mai slab, măcelăreau străjile surprinse, prădau pe ici pe colo pe locuitorii pe cari-i aflau în apropiere și mânau din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ici pe colo pe locuitorii pe cari-i aflau în apropiere și mânau din urmă neopriți cârduri de prizonieri și nenumărate turme de vite, apoi se-ntorceau iarăși la trupa lor principală. Astea au fost faptele a o samă de cete de ale contingentului auxiliar al oștirii române unite. Împresurarea orașului Didymotichos și amenințarea Adrianopolei. Cu puterile sale de căpetenie și cu trupele cele mai alese Ioannițiu se aruncă asupra a două orașe, a cărora câștigare avea să fie adevărata plată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
două orașe cari cereau cu atâta stăruință ajutor fuseseră acelea care ridicaseră întîi și-ntîi făclia răzvrătirii contra dominațiunii latine. Se putea aștepta o puternică și favorabilă schimbare în sentimentele grecilor daca latinii vor păși ca mântuitori ai acestora. O puternică ceată de latini purcese din Constantinopol pentru a scăpa cele două orașe, tăbărî mai întîi la Athgra, merse apoi la Silyvria, unde nu lipsi de-a pune la cale o aprovizionare cu de prisos pentru ale traiului, apoi intrară în Adrianopol
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
păcii și eliberarea împăratului. Marchionul Bonifaciu de Montferrat, acum rege al Thessalonicului, care vedea amenințîndu-se provinciile lui de la nord de către bulgari și cumani, purcese asemenea în ajutorul celorlalți latini și, în calea lui, respinse cu succes atacul izolat al unei cete inamice, dar urmărind-o, lunecă prea departe cu spumegândul lui curaj și pieri prin rană de moarte. Asupra capului tăiat a regelui din Thessalonic ce i se adusese, Ioannițiu serbă cu bucurie un triumf, nemeritat îndealtmintrelea, căci nu-l câștigase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu mult mai puțină la număr descurajară și intimidară cu toate astea pe romîno-bulgari, încît aceștia nu fură în stare de a se ținea în nici o luptă, ci la orice năvălire dădură dos. Astfel viteazul Enric împărat izbuti să-mpingă cetele dușmane până la Crenos si Borcas și să asigure provincia Traciei. Apoi petrecu Agatopolea, pătrunse până la Anchialos, cășună inamicului însemnată pagubă, făcu spolii mari de prizonieri, bani și vite, nu suferi nicăiri pierderi serioase și se-ntoarse neatins în capitală. Armele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și pe partizanii cei mai de samă și ia pradă tot ce se găsește în tabăra inamicului. Fie din iubire de oameni, fie din înțelepciune politică, destul că biruitoriul dărui deplină libertate holotei prizonierilor, mai cu samă ostașilor proști și cetelor de mercenari momite din toate părțile, dîndu-le drumul să se întoarcă nesupărați în orașele și târgurile lor respective. Prin aceasta el câștigă încrederea și iubirea romeilor în așa grad încît putu împlini ușor și fără împotrivire dorința de a-și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cavaleri proprii și la o neconsiderabilă grămăgioară de scutieri și arcași. Capitala era deja în pericolul iminent de a cădea necondiționat când extraordinară vitejie a împăratului Ioan de Brienne dete lucrului altă față. Acest erou făcu o ieșire puternică cu ceata sa de cavaleri în contra asediatorilor, aruncă claie peste grămadă oștirea lor compusă din patruzeci și opt de cohorte, făcând între ei un grozav măcel. Încurajați prin aceasta, pedestrimea și târgoveții atacară corăbiile inamice care ancorau aproape de zidurile cetății, luară douăzeci și cinci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărăția bizantină, vor închide fără îndoială calea spre Sfântul Mormânt. Pentru campania contra grecilor să se dea aceeași absoluțiune ca și pentru cruciată-n Palestina. Privirea Scaunului roman rămase îndreptată spre răsărit chiar atunci când la marginea Țării ungurești apărură în cete nenumărate grozavii mongoli. Cu toată nemijlocita primejdie ce-l amenința pe Bela IV, papa îl provocă din nou de-a lucra pentru convertirea lui Vatatzes și a poporului grecesc supus acestuia, deși regele unguresc n-avea nici vreme nici gust
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
speranță de dispresurare, să predeie pe sultan în mînile regelui româno-bulgar. Un jurământ, depus solemn dintr-amîndouă părțile în mînile episcopului de acolo chezășui învoiala și legă turbatele mâni ale lui Constantin. Deci el cruță orașul și se întoarse acasă cu cetele sale, cu cele aliate ale cumanilor și cu sultairul Azatin, dar mai întîi prădă din temei cu totului tot atât oameni cât și vite din provinca Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că-și frânsese fluierul piciorului, nu putea să inspire respect vecinilor, așa că tătarii învecinați întreprinseră în mai multe rânduri călcări în Moesia, arzând, pustiind și jefuind țara în dragă voie. Contra unui asemenea roi de tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt despărțământ de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor, cu atât mai mult creștea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
între două rele, se vedea la răspântia unei mari nedomeriri, încît trebuia, să ieie o hotărâre și să aleagă într-un fel unul din cele două rele. Pe de o parte Lachanas înainta pustiind în țară în fruntea biruitoarelor sale cete, ocupă multe ținuturi frumoase și supuse o mare parte a împrejurimilor Tîrnovei; pe de altă parte năpădeau trupele împărătești, atacau localitățile și pozițiile slabe de dinafara capitalei, cruțând Tîrnova însăși, anume averea celor mari și de samă, cu intenția învederată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o iritație atât de împătimită și o mișcare atât de vie ca și când ar fi fost vorba de-a se răsturna lumea și fața pământului. Plugarii își părăseau plugul, ciobanii turmele și, înarmați cu bețe și măciuci numai, luptători neînarmați și cete fără orânduială se puneau sub ordinele lui Lachanas, având cea mai tare încredere că sub așa conducere vor birui pretutindenea. În puțin timp alergase împrejurui o mulțime nenumărată de venituri pestrițe și de vânturători de țară cari nici cunoșteau războiul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau se zvârleau toți cu pornire asupra unui singur punct, 144 {EminescuOpXIV 145} sau opriți de ceva se risipeau. În toate părțile, după cum le convenea mai bine. Stând lucrurile astfel, împăratul ducea grija ca nu cumva la cea dentăi ciocnire cetele acestea de luptători fără orânduială și fără dresură să capete o bătaie aproape inevitabilă, iar pe de altă parte îl îngrijea cazul asemenea foarte verosimil că Lachanas, purtând o campanie fericită, va abuza de favoarea poporului, care atunci se va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu vederea. {EminescuOpXIV 159} Întemeierea principatului Valachiei prin Radu-Negru. Suveranitatea Ungariei peste Valachia, pe atunci neconstituită încă în stat, era și nedeterminată în privirea cuprinsului și șovăitoare în consistență. Un conducător român, anume Lythen, se și puse în fruntea unei cete naționale, se revoltă în anul 1272 contra regelui Ladislau IV, minor încă, cuprinse o parte a Valachiei, care pe atunci se număra între țările vasale ale coroanei ungurești, și cu toate somațiunile refuză darea tributului. Atunci regele orândui pe încercatul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la regele vostru și spune-ți-i că am îndeajunse drepturi asupra acestei țări", și arătă cu mândrie păretele încărcat cu arme. Invocarea lui Marte închise gura zeității păcii. {EminescuOpXIV 175} Între acestea se strânsese sub conducerea lui Sigismund o ceată a credinței din cei mai cu vază și mai viteji cavaleri ai Franției și ai Germaniei, care prin număr și compunere îndreptățea la mari așteptări. Două mii de cavaleri franceji însoțiți de șase mii de scutieri și oameni ai lor pedeștri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din ordinea de bătaie și trecu în partea lui Suleiman și a bizantinilor, încît flancul drept al lui Musa rămase cu totul descoperit. Pilda craiului sârbesc o urmară îndată încă unii căpitani osmani, ba prinseră a se clătina chiar alte cete, pe când numai Musa, cu miezul credincios al oștirii lui și cu aliații lui valahieni, ținu locului. El se apără cu atâta vitejie încît răsturnă claie pe grămada trupele asiatice ale lui Suleiman și le goni din urmă cu iuțeală, numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dete asemenea dos și căută a se mântui cu fuga, grăbi îndărăt spre Dunăre, se întîlni cu Mircea, unde iar se-nțeleseră și puseră la cale potrivit cu împrejurările, apoi Musa dosi în învecinații munți ai Emului, bântui în fruntea unei cete mici de oameni călări fără așezare dintr-o ascunzătoare la alta și neliniști necontenit, prădând pe sama lui șesurile de primprejur, țiind morțiș și fără curmare a se ridica din nou. Suleiman care, ca învingător, a stătut iar în scaun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rămânea singur stăpânitor al întregii-mpărății otomane, dar în caz de-a fi biruit va afla oricând, cu oastea împreună, primire de bunăvoie îndărătul zidurilor Constantinopolei. Când înaintă deci împrotiva fratelui său în fruntea trupelor proprii și a unei mici cete de bizantini, se-încinse bătălie în locul numit Ingighis, nu departe de Constantinopole, o bătălie plină de schimbări în care Musa rămase biruitor și puse pe Mohamd astfel pe fugă, încît acesta își mântui cu mare ce viața. Retrăgîndu-se Mohamed în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
exemplar, pe care îl numi cel mai bun vlăstar al casei lui Osman. Aflând aceasta, Musa plin de mânie s-aruncă asupra trădătorului, îl ajunse din fugă și-l spintecă în două cu sabia; dar, fiindcă prea se apropiase de cetele inamice, servitorul lui Hassan izbuti să-i taie cu totul brațul ridicat spre lovire. Viteaz ca un leu cum era el, se întoarse spre luptă în șirurile foarte topite alor săi; dar când aceștia zăriră pe stăpânul lor schilodit, văzură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vodă cel Bun și a lui Ștefan cel Mare, încît găsim pomenindu-se acest câmp în mod autentic încă în anul 1482. Golul ivit în țara Maramureșului prin emigrarea românilor se împlu curând după aceea (1360) prin intrarea unei însemnate cete de ruteni sub conducătorul lor Theodor Koriatowicz, căruia i se confirmă titlul de Duce de Maramureș. Bogdan-Dragos nu domni decât doi ani (1359 - 1361) și după săvârșirea lui din viață a fost înmormîntat, după cum zice tradiția, în biserica de lemn
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
partidă ai nestatornicului și iubitorului de schimbări popor moldovenesc îl aleseră domn pe acest om. ambițios și vestit pentru vitejia lui și-l invitară la Suceava, capitala de pe atunci, care invitare el o și primi cu noroc în fruntea unei cete armate. Dar curând căzu sub lovirile puternicului partid al lui Bogdan și-și află pacea de veci în mănăstirea de la Vaslui. De altmintrelea, de teama tătarilor cutreierători, locuitorii Moldovei nu se prea așezau la șes, ci mai mult în orașe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ori le mărginește în timp” (12, p. 2). într-adevăr, excesele și manifestările agresive din cadrul săr- băto rilor de iarnă sunt atestate în România la sfârșitul secolului al XIX-lea : „înarmați cu pietre, bastoane etc. [colindătorii] se împart în două cete și se bat până își sparg capetele sau își frâng mâinile, apoi pleacă la colindat” (29, p. 310). Fapte similare în timpul Crăciunului sunt atestate și în secolul XX : „Unde sunt două turce, fiecare începe de la un cap de sat și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de a trezi gazdele... De aceea, pe uliță, de la o casă la alta, colindătorii sunt preocupați de a nu face zgomot, de a merge în cea mai mare liniște, pentru a surprinde gazdele în somn («gazdele surprinse în somn de ceata colindătorilor» consti tuind și tema celor mai multe colinde de la fereastră)” (9, p. 577). Un informator din această zonă declară : „Pe uliță [noi, colindă- torii] mergem hoțește, să nu ne audă nimeni” ; iar altul : „Trebuie să luăm omul din somn, nici câinii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mihai Coman crede că solomonarul este „una dintre cele mai complexe și problematice figuri ale mitologiei populare. El este o „figură ambivalentă și controversată totodată”, în sfera căreia ar coexista mai multe straturi : „a) motive legate de ciclul inițierii și cetele de inițiați (școala subterană, alesul, lupta rituală cu demonii) ; b) dimensiuni epice asociate ciclului folcloric al regelui Solomon (omnisciența, obiectele cu atribute magice, graiul animalelor, puterea asupra furtunii) ; c) interferențe (firave, însă) ale tematicilor creștine (cartea sacră, diavolul dascăl, vindecarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
constituit un imens progres : provocarea entuziasmului devenise aproape infailibilă. De aici succesul neașteptat al lui Dionysos în lumea veche, care a uluit pe toți contemporanii.” Dar victoria dionisismului (în afara faptului că a supraviețuit în „bețiile rituale” practicate până azi de cetele de feciori) n-ar fi fost de durată, a conchis Herseni, pentru că nu a adus nimic substanțial din punct de vedere religios. „Oricât ar trece pe planul întâi o zeitate bahică, ea nu poate umbri vechile culte, ea nu le
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]