1,269 matches
-
multe capete. Le putem tăia pe toate? Ele, se știe prea bine, cresc la loc. 5. Scriitori fiind, suntem înclinați totuși să dramatizăm, să exagerăm mult, foarte mult, situația și dilemele scriitorului, în general ale omului de cultură sub regimul ceaușist. El nu este în realitate decât un caz marginal, destul de minor de altfel, al unei situații mult mai generale și cu adevărat determinante. Mitul situației ireversibile a fost și este întreținut, în primul rând, de noua clasă. De supraviețuirea, coeziunea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de sacrificu, credință. Cine din nomenclatura actuală de la putere mai crede în astfel de valori? Adesea ea le râde chiar în nas. Se confruntă de fapt două structuri morale, sociale și ideologice. Două tipuri umane, între care dezgustătorul om nou ceaușist. La limită, chiar două Românii. Mesajul Doinei Cornea ne ajută să vedem cu și mai mare claritate această disociere și situație dificilă. Iată de ce cartea sa este de o evidentă actualitate și de o reală semnificație. Trebuie citită și ca
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țării. 8. Problemele politologiei românești Nu mai încape nici o îndoială: cea mai originală și creatoare contribuție a culturii române de după 1989 este incipienta politologie românească. Sub regimul totalitar anterior, o astfel de preocupare era, teoretic și practic, imposibilă. Dogmatismul stalinist-național ceaușist distrugea, în germene, orice încercare de reflexie politologică românească, mai mult sau mai puțin originală. Din care cauză (dar sunt și altele), nu ne numărăm printre cei care susțin că, în România post-decembristă, nu s-a schimbat chiar nimic. Nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ceaușescu 14. Pistă, evident, necesar de urmat și adâncit cu toată atenția. Național șovinismul actual se înscrie, din plin, în această tradiție. După cum ar trebui aprofundată, cu același sânge rece, și psihologia solidarizării (evidentă, chiar dacă încă nu... dominantă) cu trecutul ceaușist. Mulți, într-adevăr, se simțeau bine într-un sistem populist, deci egalitarist, care cultiva din plin resentimentul față de valoare, competență și cultură, care prin originile sale rural-etniciste nu putea fi decât naționalist. Această mentalitate nu poate fi nici proeuropeană, nici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cristoiu este reprezentativă și sub alt aspect. Ea ilustrează trecerea de la articolul zilnic, inevitabil fragmentar și analitic, la generalizare și privire de sinteză. Ultimul text, în loc de epilog, trage concluziile și definește exact și sintetic situația României în 1991. Răsturnarea dictaturii ceaușiste a împins la putere o echipă reformist-ceaușistă. Și, observație capitală: La nivelurile de bază, noul regim a fost cucerit... de o armată de mediocrități hotărâte să-și apere cu orice preț pozițiile. Este una din dramele cele mai profunde ale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acceptăm din plin când se face, într-un fel, chiar și elogiul... îmbogățiților revoluției. Este, de fapt, tema capitală a neocapitalismului românesc: Viitoarea upper middle class, fără de care nu există economie de piață, va fi moștenitoarea buticurilor, implicit a securității ceaușiste. E imoral, dar inevitabi. Nici autorul (care confirmă analiza lui S. Brucan), nici noi înșine nu avem interese economice. Este însă evidența însăși că fără o clasă de mijloc democrația rămâne mereu o dulce iluzie (sau demagogie). Lucidă este și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
atragem atenția asupra lor. Cel mai bătăios și mai constructiv în același timp, cu o solidă cultură politologică și stil sec, percutant, este romancierul (până în 1989) Stelian Tănase. Și-a publicat, între altele, recent, romanul Playback (1995), interzis de cenzura ceaușistă, dar preferăm deocamdată să-l evocăm în postura de remarcabil analist politic și animator (editor în sensul anglo-saxon) al revistei de pionierat, de avangardă în felul său, la noi, Sfera Politicii, ajunsă după cinci ani de existență la nr. 34
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intelectuală? Deci Cine are nevoie de intelectuali? Se pare, nimeni și nu numai în clasa politică. Este deplânsă lipsa opoziției organizate în jurul intelectualului. Bine descrisă este și ambianța sub revoluție: izolarea, timorarea, înghețarea, deruta, concentrarea în proiecte individuale în perioada ceaușistă. Autorul este un mare nostalgic al acțiunii ideologice colective după model ceh, maghiar sau polonez. Dar materialul uman este altul. De unde totuși să importăm alți români? El știe că românul mediu, the average Romanian (ca să inventăm și noi o formulă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la noi: un adevărat genocid cultural. Drepturile omului și drepturile culturii au fost călcate prea mult timp și brutal în picioare. Distrugerea sistematică a unei întregi tradiții și, poate și mai grav, pervertirea, reinterpretarea și redefinirea sa abuzivă în spirit ceaușist: totalitar, șovinist, protocronist, cu tăieturi și răstălmăciri grosolane de tot ce vreți: texte clasice și moderne, documente istorice, fapte etc., este de notat în primul rând. Trebuie să ne vindecăm de concepția nefastă conform căreia o cultură română sau oricare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oficiale sunt conduse de cadre ale vechiului regim. în unele dintre ele, o serie de funcționari culturali îndepărtați după 22 decembrie revin în forță și cu gesturi de revanșă. Situația de la Ministerul Culturii, încadrat numai cu foști activiști și culturnici ceaușiști, este deosebit de elocventă în această privință. 4. Foarte semnificativă este și poziția omului de cultură în general, a scriitorului în special. Se confruntă din ce în ce mai precis două mentalități radical contradictorii. Dominantă este, încă, deocamdată, mentalitatea scriitorului oficial, dar semnele unui început
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu mult, în semnificație, dimensiunile unei simple controverse între istorici. Faptul că istoriografia română n-a produs încă o lucrare de acest tip ține, în mod evident, de o criză culturală specifică, acută. Cauzele imediate, agravante, aparțin regimului comunist totalitar, ceaușist. Cauzele profunde țin însă, după toate indiciile, de o criză de natură structurală, istorică. Rezultatul este, în esență, o stare (încă) de subdezvoltare culturală prin raportare la parametrii universali. Teza, știm bine, este profund nepopulară, deoarece ea pune în lumină
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țară și nici, mai ales, din străinătate. Stilul violent, polemic, alarmist, demascator, foarte departe de principiul maiorescian naționalism în marginile adevărului, este însă din păcate mereu cultivat 4. Se găsesc aici tot felul de scuze, cu infinite menajamente pentru regimul ceaușist, ce n-a sprijinit astfel de lucrări, de a nu avea încă echivalentul românesc, editat în străinătate și în mai multe limbi, a controversatei (și, să recunoaștem, amendabilei, Histoire de la Transylvanie). în astfel de probleme, pentru edificarea opiniei științifice internaționale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
volum editat în țară în limba engleză: The Dangerous Game of Falsifying History. Studies and Articles 5. Când îl parcurgem, ce vedem însă? Avem în față doar o culegere de articole publicistice ocazionale, din... Magazinul istoric, Contemporanul, Luceafărul etc. Stilul ceaușist de redactare le face improprii oricăror discuții și polemici științifice internaționale serioase. Ele erau scrise de fapt pentru consumul intern (eterna demascare), traduse doar ad hoc printr-o acțiune pur improvizată, cârpită, peste noapte, fără nici o urmare, fără ecou internațional
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sa incontestabilă. Cu atât mai mult cu cât peste 400 de nume erau pur și simplu excluse, interzise în cultura noastră, până în 1989. Simpla răsfoire a acestui mic who's who arată întreaga amploare a dezastrului cultural al perioadei comuniste ceaușiste. Este de luat în considerare și lucrarea lui Al. Mirodan: Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română, A-C (1986) 12, de factură publicistică, plină de informații utile și, cele mai multe, greu accesibile din alte izvoare, de o lectură plăcută
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pretutindeni. Este o nouă formă de civism intelectual de dimensiuni internaționale, în proporții nemaicunoscute încă în istorie, de o mare demnitate și semnificație. Pe acești trei scriitori români stabiliți în străinătate care au refuzat, în diferite forme, toate radicale, tirania ceaușistă în acest mod eu îi văd în primul rând: trei liberi cetățeni ai republicii universale a literelor. Sunt, în același timp, trei scriitori români și americani, români și elvețieni (și seria poate continua și cu alte exemple). Ei au o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și cap excepțional de serie: Paul Goma, urmat de B. Nedelcovici și de alții. (Numărul lor este ceva mai mare decât se crede în general.) Trebuie reamintită și Cetatea totală a lui C. Dumitrescu, o foarte bună analiză a sistemului ceaușist, din păcate uitată, ca să nu spunem definitiv ocultată. Se repetă, de fapt, în treacăt fie spus, cu incipienta noastră politologie, ce s-a întâmplat, în anii șaptezeci-optzeci, când valul barthian, structuralisto-semiologic, a măturat pur și simplu reflecția noastră literară originală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la prima generație. Această pătură, care constituie practic aproape întregul aparat al culturii oficiale, reprezintă, deocamdată, doar un hibrid cultural. Afinitățile sale profunde merg
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sută de zile, grosolan apoi răstălmăcită. Iată de ce m-am ocupat de Hermeneutica lui Mircea Eliade: 1) Pentru a sparge, în 1979-1980, o blocadă, a sfida o interdicție, a participa în felul meu la o cultură paralelă, în plină epocă ceaușistă. Cartea a fost interzisă, apoi «aprobatăă în cadrul unor manevre de culise și captare, încurajate trebuie spus cu tărie și de cel în cauză. Am amănunte și dovezi. Nu îndrăznesc să spun că a fost și un gest de «rezistențăă intelectuală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
des Traditions Orales Mădităranăennes (nr. 14/1985, pp. 136-141, Universită Paul Valăry, Montpellier), semnată, efectiv Adrian Marino, Cluj-Napoca. Este, cred, primul și probabil singurul ecou critic românesc, semnat de un critic rămas în țară, la acest roman interzis de cenzura ceaușistă. Lectură predominant și tăios ideologică. Se poate aminti, în trecere, că în aceeași revistă (nr. 9/1982, pp. 149-151) am publicat anterior și două recenzii la alți doi autori interziși: Alexandru Ciorănescu, Ion Barbu, (Boston, Twayne Publishers, 1981, 195 p.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
salutar, în fondarea și orientarea unor reviste importante, reușind - împotriva injoncțiunilor puterii - să le imprime o direcție cât mai puțin înregimentată. Exemplul cel mai caracteristic: sub conducerea sa, „Viața românească” a menținut un spirit benefic pentru atmosfera literară în anii ceaușiști, de recrudescență agresivă a ideologizării. Opțiunea pentru gândirea independentă e ilustrată de apariția în revistă a unor texte de C. Noica, N. Steinhardt, Ileana Mălăncioiu, Andrei Pleșu ș.a., de prezența unor cronici literare semnate de Cornel Regman etc. Consecvent susținător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
turna în mine fântânile.” Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau Torentul Roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu (1989) - se pierd într-o versificație abundentă, facilă și convențională, aducând în prim-plan naționalismul declamator al dictaturii ceaușiste din anii ’70-’80: „Se-aude țara-n oameni și-n unelte, / Prin lanuri trece tânăr și visând zefirul / Și când orașele vuiesc de ritmuri proletare, / Chiar lângă lună cântă trandafirul.” O mențiune aparte merită Sonete mute (1969), în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
secrete” (între istorie și literatură), și culminează într-o addenda (cu „biografi” ai fenomenului: de la Tucidide la Al. Ivasiuc) și un „mic curs practic de stat la coadă”. Analizând societatea la scară redusă, S. reușește o abordare tragicomică a istoriei ceaușiste, în care noțiunea de „grup” implică și mentalități populare, subconștient colectiv etc. Coada, element civilizator în viziune comunistă, poate ajunge obiect de studiu - ca o materie școlară -, cu evoluții, clasificări fiziologice și psihologice proprii, gradele ei de „dezvoltare” semnalându-le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
Mircea Iorgulescu își inițiază rubrica „Reveniri”, cu texte despre Gheorghe Grigurcu și Dorin Tudoran. Într-o formulă editorială în cele din urmă fixată, rezultând din compromisul tot mai vădit cu linia propagandist-ideologică impusă vieții literare în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, A. continuă să apară an de an, cu Dinu Flămând și M. N. Rusu la „Cronica literară” și Constanța Buzea la „Convorbiri colegiale” și la „Cartea de debut”. Seria postrevoluționară a A. încearcă, în sfârșit, o situare corectă în peisajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
Securitatea este o eroare. Nici până astăzi nu "s-a putut dovedi implicarea ei în acte armate împotriva manifestanților sau a armatei trecute de partea demonstranților"138. Cel de-al doilea autor amintit nu numai că neagă categoric implicarea Securității ceaușiste, dar o scoate pe aceasta din urmă drept o victimă neprihănită a manipulării mass-media. În Occident s-ar fi mediatizat imaginea securiștilor-teroriști care i-au supus pe intelectuali și maghiari unor suplicii și atrocități greu egalabile. Or, de fapt. situația
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sa esențială. Concepția statului patron, generos, protector și paternalist este bine consolidată. El trebuie să dea și această psihologie este transferată din plin, și pe față, și instituțiilor internaționale de credit. Europa deci trebuie să dea. pentru a menține industria ceaușistă neproductivă și necompetitivă, a umple periodic golurile bugetare, a salva pacea socială, stabilitatea în Balcani și alte asemenea pretexte. și această concepție este bine consolidată și rodată. M. pacepa afirma, în bună cunoștință de cauză, de altfel, că după Ceaușescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]