7,041 matches
-
pe de-o parte, de necesitatea contracarării politicilor de deznaționalizare promovate de Budapesta, iar pe de alta, de remarcabilul elan de modernizare al României lui Carol I. Aceasta a făcut ca, în timp ce dincoace de munți se căutau - prin Macedonski și cenaclul său - primele expresii ale simbolismului, dincolo să se nască un puternic filon tradiționalist, alimentat de literatura unor Șt.O. Iosif sau Octavian Goga. Mediul literar ardelean începea să sufere un defazaj atât de pronunțat, încât majoritatea scriitorilor mai însemnați ai
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
ei, pot depune mărturie: criticii literari de azi, Bruno Mazzoni, caragialofilii (în speță Florin Manolescu și Ștefan Cazimir) și caragialofobii, Rodica Zafiu, Mihai Zamfir, Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu, Nicolae Manolescu, Șerban Foarță, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Anca Manolescu, membrii cenaclului Lovinescu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Paul Cornea, studentele de la Litere, Tia Șerbănescu, Răzvan Petrescu, Marius Chivu, Dan C. Mihăilescu, Oana Bârna, Adriana Babeți, Andrei Pleșu, Adriana Bittel. Nu toate eseurile epistolare de aici conțin, propriu-zis, interpretări. Toate, însă, fac apel
Viață și cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5852_a_7177]
-
fascinație specifică mai degrabă trupelor muzicale. Erau și încă sunt the fabulous four ai poeziei românești contemporane. Între atâtea genii individualiste, înțelese sau nu, ei inventaseră prietenia. Nu tămâierea, căci se faultau unii pe alții într-o veselie la ședințele Cenaclului de Luni. Între atâția autori de șlagăre, ei erau The Beatles. Chiar titlul volumului conține o trimitere lipsită de echivoc la piesa acestora, Lucy in the Sky with Diamonds. Schimbarea de atitudine era, deci, majoră. Un lucru interesant, în legătură cu aceasta
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
a suflat o vorbă. Mare minune! Mai problematic e că, abstracție făcând de Săptămâna, nici alte reviste nu s-au înghesuit să scrie despre Aer cu diamante. Autorii nu mai erau, totuși, niște necunoscuți. Frecventaseră deja, din 1977 începând, un cenaclu faimos, debutaseră cu toții (ba chiar unul dintre ei, Traian T. Coșovei, publicase a doua carte, 1, 2, 3 sau...), iar volumul merita cu prisosință atenția oricărui critic. Pentru această stranie reticență, noutatea atitudinii, invocată mai sus, nu mai poate oferi
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
mărturie titlurile secțiunilor din care e alcătuită cartea. Cazul Alexandru Mușina sau despre intertextul cu viitorul sau, la Mircea Cărtărescu, poezia rock baroc sunt doar două exemple. Memorabile. Mai mult ca sigur, astfel de sintagme ar fi făcut vogă la Cenaclul de Luni, cu treizeci de ani în urmă. Dar nu-i timpul pierdut nici acum. Interesant și original e, de asemenea, decupajul. Pentru Mihail Vakulovski, trei sunt fronturile principale ale poeziei optzeciste: realul, textul și psihoza. (În Flashback 1985, Ion
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
vlaicu în dacia,/ sprintez/ pe dorobanți, înspre mario plazza/ din dreptul consiliului britanic lansez în adâncime peste/ guvern, dinspre gara de nord un bărbat se înalță, dă cu capul și scutură ceața.” (p. 103) Congeneri de toate vârstele, așadar. De la Cenaclul de Luni, de la Cenaclul Central, de la Cenaclul Litere, de peste tot. Pe banca de rezerve simt totuși nevoia să-i adaug pe nedreptățiții optzeciști Daniel Pișcu și Viorel Padina. Primul, datorită volumului Aide-mémoire (1989), al doilea grație faimosului Poem de oțel
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
pe dorobanți, înspre mario plazza/ din dreptul consiliului britanic lansez în adâncime peste/ guvern, dinspre gara de nord un bărbat se înalță, dă cu capul și scutură ceața.” (p. 103) Congeneri de toate vârstele, așadar. De la Cenaclul de Luni, de la Cenaclul Central, de la Cenaclul Litere, de peste tot. Pe banca de rezerve simt totuși nevoia să-i adaug pe nedreptățiții optzeciști Daniel Pișcu și Viorel Padina. Primul, datorită volumului Aide-mémoire (1989), al doilea grație faimosului Poem de oțel (1991). Cu aceștia mi
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
mario plazza/ din dreptul consiliului britanic lansez în adâncime peste/ guvern, dinspre gara de nord un bărbat se înalță, dă cu capul și scutură ceața.” (p. 103) Congeneri de toate vârstele, așadar. De la Cenaclul de Luni, de la Cenaclul Central, de la Cenaclul Litere, de peste tot. Pe banca de rezerve simt totuși nevoia să-i adaug pe nedreptățiții optzeciști Daniel Pișcu și Viorel Padina. Primul, datorită volumului Aide-mémoire (1989), al doilea grație faimosului Poem de oțel (1991). Cu aceștia mi se pare că
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
în reconfigurarea canonului literar postbelic și în exegeza dimoviană, criticul este, probabil, cel mai bun cunoscător al poeziei lui Dimov, ca și al întregului context al filiației ce se stabilește, în anii ’80, între aceasta și creația unora dintre componenții Cenaclului de Luni. Studiile și cercetările publicate de el, de-a lungul ultimelor două decenii, și intervențiile la colocvii și mese rotunde anunțau, de altfel, această ediție, după cum și ediția anunță, cred, o viitoare monografie. Alcătuindu-i sumarul, prin urmare, îngrijitorul
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
acestui spectacol oferit de Sae, interviurile din Ultimul capitol se parcurg cu senzația de veritabil dialog romanesc. Și n-o spun întâmplător. Până la un punct, Moromeții, ultimul capitol reprezintă o proză de montaj. E un gen de care optzeciștii de la Cenaclul Junimea (printre care și desantistul Sorin Preda) nu sunt deloc străini. Practic, cei cu care dialoghează el aici sunt ceva mai mult decât simpli respondenți: sunt personaje. Dac-ar fi să-l luăm doar pe Sae, acesta apare, în varii
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
interviu. Ioana Revnic: Când ați descoperit scrierile lui Tudor Arghezi? G. Pienescu: Pe vremea adolescenței mele, versurile și prozele lui Tudor Arghezi lipseau din manualele școlare. Eram, pe atunci, elev al Colegiului Național Carol I din Craiova și membru al Cenaclului literar adiacent „Ion Maiorescu”. În această calitate care ne stimula, fiind noi „cenaclieri”, să ne dăm oarece ifose de „junimiști”, m-am angajat să fac o „comunicare” despre scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri. Pentru o cât mai corectă
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
corectarea tacită a erorilor de tipar. În rest, totul, absolut totul, de la tipul de literă și până la culoarea literei, a fost respectat. Chiar și (pe cât s-a putut) decalajul de timp care separă apariția celor două volume etalon pentru poezia Cenaclului de Luni. Dacă în jurul celui dintâi s-a stratificat o adevărată mitologie aurorală (ceața fiind atât de densă încât astăzi mai nimeni nu poate spune cu precizie când a apărut de fapt Aer cu diamante, în 1981 sau în 1982
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
auzi,/ bâlbâiește-te, ți se comandă./ Altfel nu vei sfârși niciodată mazurca./ Niciodată nu-l vei ucide pe motan. Mat.” (pp. 75-76) Sigur că această atitudine, complet străină de tentațiile adamismului, va fi având și o explicație politică. Tinerii poeți de la Cenaclul de Luni trăiau, totuși, în mijlocul anilor celor mai negri ai regimului Ceaușescu. În acest sens trebuie înțelese, măcar parțial, accesele de balbuție din versurile de mai sus sau filipicele lui Alexandru Mușina, din teribilul Budila Express.) N-aș îndrepta însă
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
l’anglaise). În ce privește intențiile ascunse ale compoziției, adevărul rămâne imposibil de stabilit. Oricum, faptul privește în prea mică măsură poezia generației optzeci. Important nu este dacă melodia conținea sau nu un astfel de mesaj disimulat, ci dacă tinerii poeți de la Cenaclul de Luni (și în speță Florin Iaru) aveau știință despre aceste polemici, cu totul inavuabile pe atunci în spațiul autohton. A presupune că da, așa cum procedează eseistul Andrei Oișteanu în studiul pe care îl dedică problematicii narcoticelor în cultura română
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
ierta, sieși, din acest moment încolo, nici un cuvânt. Le va rosti pe toate. 1 Secțiunea liceală a revistei a fost inaugurată chiar în ianuarie 1971. Era vorba despre două sau, alteori, trei pagini mari, conținând creații ale adolescenților, membri ai cenaclurilor școlare (și, eventual, ai celui mai notoriu și mai ridicol dintre ele, Săgetătorul, condus de Tudor Opriș). Au apărut în această secțiune, cam în același interval, C. Tuchilă, C. Sorescu și, mai apoi, Valeriu Stoica. 2 Florin Iaru, Broasca, în
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
de acea etică înaltă, scriitoricească. Întotdeauna m-am interesat de soarta și de literatura lor și, iată, și acum am pe masă manuscrisul unui tânăr, pe care mi l-a trimis tocmai aici. D[umnea]ta ce faci cu acel cenaclu sau seminar, pe care-l deschiseseși la Iași? Ocupă-te, domnule, căci ai și avantajul reputației d[umi]tale de critic. IV. Mi-ai cerut, în sfârșit, câteva date și despre mine. Ce să-ți spun? Aș avea de spus
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Iași. 5. Gheorghe Topîrceanu - fiul poetului. Mama sa se numea Victoria. 6. Emil Bădălicescu, frate cu Silvia, era fiul unei surori vitrege a poetului, care se numea Anicuța Bădălicescu. A fost director în Ministerul Agriculturii și a scris epigrame. Frecventa cenaclul lui Tudor Mușatescu. 7. Victor Iamandi (1891-1940), ziarist, jurist și om politic liberal. A fost, de mai multe ori, ministru. Fiul lui George Topîrceanu a fost ajutat de acesta, i-a găsit o slujbă în București.
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
Cu totul improbabil. De altfel, a mărturisit chiar recent într-un interviu că „distanța dintre Bucureșri și Cluj era, pe vremea aceea, mai mică decât azi, repede ne suiam într-un tren de noapte și ajungeam la București, la un cenaclu sau în vizită la „Amfiteatru”. Să nu-i fi „cernut” și pe aceștia prin același filtru? Încă o dată, cu totul improbabil. Mai ales că unii chiar aveau de oferit din belșug asemenea daruri neprețuite. (Doar că, știm de la Vergiliu, timeo
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
până astăzi, cea mai serioasă carte despre „noul val”) și chiar o serie de addenda relaxate, relativiste și afectuoase (cel mai surprinzător capitol de acolo fiind cel în care Lefter, poet el însuși, „parodiază” amical poemele-etalon ale colegilor săi de la Cenaclul de Luni). Ceva mai subiectivă (dar făcând parte din întregul schițat mai sus) este recenta Prietenii din povestea literaturii. Nu întâmplător, venind să confirme perspectiva de care vorbeam, câteva texte de aici se regăsesc în mai vechiul Puzzle. Este vorba
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
cărții, consacrată o generoasă treime din ultimul capitol), afini formulei din Desant sau desantiști pursânge. O altă Masă rotundă, probabil ceva mai cunoscută publicului, de vreme ce a apărut chiar în 1990, în al treilea număr al revistei „Contrapunct” privește exclusiv povestea Cenaclului de Luni. Formula nefiind completă, ea e totuși cât se poate de reprezentativă. Sunt acolo și (evident) Ion Bogdan Lefter, și Nicolae Manolescu, și Mircea Cărtărescu, și Magda Cârneci, și Bogdan Ghiu, și Florin Iaru, și Doru Mareș. Este probabil
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
și Mircea Cărtărescu, și Magda Cârneci, și Bogdan Ghiu, și Florin Iaru, și Doru Mareș. Este probabil, dincolo de reacțiile individuale pe care fiecare dintre aceștia le-a avut, de-a lungul timpului, cea mai bună dovadă că, spre deosebire de cele mai multe dintre cenaclurile de la noi, cel de Luni a fost unul în care spiritul critic și dialogul (adeseori de pe poziții contradictorii) primau. Calitatea discu- țiilor de la această întâlnire recapitulativă lasă, azi, „pe jos” (cu celebra vorbă mateină) multe dintre zgomotoasele evenimente culturale, animate
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
culturale, animate, de obicei, de o emfază absolut contraproductivă. Între numeroasele puncte de atracție ale Prietenilor din povestea literaturii se află și un text complet inedit: postfața încă nepublicatului roman colectiv Autobuzul de Însurăței (conceput, cum se știe, în „laboratoarele” Cenaclului Junimea din perioada Crohmălniceanu). Și aici, și în Jurnalul (integral, de astă dată) câtorva ședințe ale Cenaclului de Luni. Este, aici, pusă la încercare o calitate deopotrivă critică și prozastică a scrisului lui Ion Bogdan Lefter: aceea de a conferi
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
povestea literaturii se află și un text complet inedit: postfața încă nepublicatului roman colectiv Autobuzul de Însurăței (conceput, cum se știe, în „laboratoarele” Cenaclului Junimea din perioada Crohmălniceanu). Și aici, și în Jurnalul (integral, de astă dată) câtorva ședințe ale Cenaclului de Luni. Este, aici, pusă la încercare o calitate deopotrivă critică și prozastică a scrisului lui Ion Bogdan Lefter: aceea de a conferi, prin ton, o importanță istorică momentului, fără a recurge, însă, la artificii retorice grandilocvente. Pur și simplu
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
pusă la încercare o calitate deopotrivă critică și prozastică a scrisului lui Ion Bogdan Lefter: aceea de a conferi, prin ton, o importanță istorică momentului, fără a recurge, însă, la artificii retorice grandilocvente. Pur și simplu, rândurile despre cele două cenacluri studențești sunt gândite cu un amestec de onestitate, decență și jovialitate care, ele singure, garantează excelența. Sunt niște „tablouri de familie” foarte exacte și, în definitiv, foarte calde. Ca și evocarea prietenilor dispăruți (Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ion Dumitriu), în
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
Matei Hutopila, Teodora Coman sau Anatol Grosu (foarte recent, Vlad Drăgoi), în timp ce Poesis Internațional, recentă mare victimă a crizei economice, reușea să mențină în fiecare număr o cotă ridicată a traducerilor din poezia contemporană. De altfel, împreună cu Radu Vancu, inițiatorul cenaclului „Zona Nouă” din Sibiu, Claudiu Komartin a pus bazele unui soi de ecumenism poetic, menit să pună la un loc manifestările de poezie bună, indiferent de origine și de orientare. Prin volume colective de tipul Cele mai frumoase poezii ale
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]