1,778 matches
-
cu glas subțiratic. Sutele de voci firave, ca niște glasuri de copii, îl sfidau cu inocența lor cinică. Luă câteva bucățele și încercă să le lipească la loc, ca să împuțineze vocile. Nu se lăsară lipite, nu se potriveau, vocile lor chinuite se transformau până la urmă într-un vaiet. Brusc, se făcu din nou liniște, când Jenică înșfăcă foarfecele de pe tejghea și clănțăni din ele de câteva ori. Lozurile se cutremurară, strângându-se unele în altele. Răscoli în grămadă și scoase alte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lasă copilului ei nicio răspundere proprie, pentru că este prea neîndemânatic, prea lipsit de experiență" (ibidem). Pe scurt, nu-i permite autonomia. Persoana geloasă este pe cât de posesivă, pe atât de dependentă de persoana obiect al relației sale. Este o persoană chinuită, disperată și înverșunată. 67 Pare-se că putem vorbi și de un specific al geloziei bărbaților în comparație cu cea a femeilor. Rezultele unei cercetări au arătat faptul că: în cazul bărbaților, ceea ce trezește gelozia este mai ales personalitatea puternică a rivalului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Hoffman sau Domnișoara Christina de Mircea Eliade, foarte multe elemente fantastice fiind însă prezente în basme și în nuvele. În ceea ce privește temele, Roger Caillois în lucrarea sa În inima fantasticului identifică în acest gen de literatură următoarelele: pactul cu diavolul, sufletul chinuit care pretinde pentru odihna sa ca o anume acțiune să fie îndeplinită (un defunct revine pe pământ pentru a-și persecuta ucigașul; o pedeapsă leagă o fantomă de locul în care ea a săvârșit o nelegiuire), strigoiul condamnat la o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
făcându-i biruitori în Hristos» (II Cor. 2, 14)”<footnote Ibidem, cartea a X-a, capitolul XXXI, p. 418. footnote>. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; astfel, dați morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
o mică parte. Tot ce pot face este să încerc sistematizări ale materialului existent. De fapt, "a muta cartofii dintr-o ladă în alta", cum spune Noica, auzind de note la Platon. Fiecare volum din Platon se naște tot mai chinuit; nu există de fapt o echipă. Nici unul dintre noi nu lucrează doar la Platon și nimeni nu e dispus să-i dedice zece ani din viață, renunțând la cărțile și proiectele proprii. Mi-am propus să pun capăt traducerilor, drept care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
copil, după ce, în 1930, Carol al II-lea se urcase pe tron. Citea, în foaierul casei, în fața a peste o sută de persoane, o pagină de o simplitate desăvârșită ― și plângea. Orice plâns care durează crește în intensitate și devine chinuit. Plânsul Regelui era egal și nu-i angaja decât ochii. Din cauza asta părea un plâns senin și poate că din cauza asta Regelui nici nu-i era rușine de el. Nu încerca nici să-l ascundă, nici să-l oprească. L-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
plângând, să nu plece. A doua ceartă. În casă. El stă la birou, cu niște foi în față. Ea își aruncă niște haine într-un sac de piele roșcată și îi spune, țipând, că pleacă. El plânge pe înfundate, din ce în ce mai chinuit, în timp ce ea își îngrămădește și mai repede lucrurile în sac. În curând termină și își pune grăbită pardesiul. Se îndreaptă spre ușă, apoi se întoarce, vine spre el, îl zgâlțâie de umeri și continuă să țipe: De ce plîngi? Ia spune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dramă în 4 acte iară autorul 303r ei încearcă a fi d-nul Antonin Roques. Deși titlul cât și numele autorului sunt indiferente, totuși piesa însăși, putîndu-ne fi și mai indiferentă, poate că în cadrul neguros al unei {EminescuOpIX 462} memorii chinuite și blazate de mizerii puse cu naivitate pe scena română aceste două indicii prețioase, aceste monograme ale suferințelor noastre ni vor rămânea ca o amintire - desigur că nu plăcută. Ca să fim fundamentali vom întreba din început cu oarecare liniște, căci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-ți voteze Țața Floarea un intelectual! Marița e servitoarea tânără și abuzată, excedată de corvezi. „Marița” e și porecla încălțătorului de cizme folosit cândva de ofițeri. Dar acum trupele NATO poartă bocanci și Marița a rămas în bucătărie, ca slugă chinuită. Orice soție modernă poate reproșa soțului că a devenit Marița lui. Maria, uneori Măria, este nevasta lui Ion din bancuri. Cuplul Ion-Maria este familia standard de 2,4 membri care consumă zilnic 1,18 ouă. Ion nu apare în glumele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pentru că m-a modelat după patima sa, poate eu însumi am ajuns model, nu-l pot decât glorifica pe Constantin Ciopraga. Sunt oameni care nu dispar... multe generații; sunt destui care comunică fără să vorbească, sunt minți excepționale în trupuri chinuite... Profesorul, cărturarul, istoricul și criticul literar și mai ales OMUL - distant, echilibrat, autoritar, dar mai ales exact, expresiv și... cald - după un popas rece în Sala pașilor pierduți, din Universitatea Iași pe care a slujit-o magistral - s-a dus
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de față, obligându-mă într-un fel să abandonez subiectele strict literare la care lucram. Chipul altădată blând și energizant al satului basarabean - desigur nu spun o noutate -, este astăzi de nerecunoscut, în plină degradare. Acolo, în sat, văzând fețele chinuite și disperate ale țăranilor, înțelegi că există în aceste timpuri mai multe cercuri ale suferinței omenești. Lipsurile și stresurile cu care ne înfruntăm cu toții zilnic și cu care aproape ne-am obișnuit - de parcă ne-am exercita o obligațiune publică -, sunt
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ale marxism-leninismului. E timpul să terminăm odată cu experimentele democratice, ne dojenește părintește președintele Vladimir Voronin, tot mai sigur pe el după cele câteva vizite de legitimare în fața seniorului de la Moscova. Basarabia intră astfel într-o nouă etapă a existenței sale chinuite, una care o plasează - ideologic și politic - cel puțin cu 15 ani în urmă, în perioada de dinaintea perestroikăi gorbacioviste. Se intră, cu alte cuvinte, în orarul unor noi și dureroase experimente la care va fi supusă populația acestui teritoriu. Cum
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Cor. 2, 14)”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a șasea, XLI, 23, în col. cit., p. 263. footnote>. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; astfel, dați morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Buni și biruitori prin jertfa lor, inegalabilii atleți ai lui Hristos, și-
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
mult de șapte decenii între 1920 și 1980. Din punct de vedere filosofic a fost o pesimistă care a crezut că puține schimbări au marcat condiția umană de-a lungul secolelor. Pentru a demonstra această convingere a scris despre personaje chinuite, deseori inspirate de oameni reali din istorie ale căror vieți i-au confirmat pesimismul. Prin aceasta a devenit unul dintre romancierii istorici proeminenți ai secolului XX. Yourcenar a explorat și misterele dragostei între persoanele de același sex într-o perioadă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai multe zile pe săptămână, iar femeile lor trebuiau să lucreze tot pe nimic, la curtea boierească. Țăranii nu-și puteau vedea de puținul pământ ce-l aveau ei, așa că rămâneau tot săraci. Țăranii mai erau și bătuți și altminteri chinuiți, iar dacă unul voia să se mute în alt sat, unde era un boier mai cu frica lui Dumnezeu, era oprit. Matei Corvinul nu-și uitase că și strămoșii lui au fost țărani români, de aceea simțea mare durere pentru
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
pietrele aspre". Jonson consideră că "tatificarea" era necesară întrucît textul lui Shakespeare era prea "neregulat", prea dureros; "finalul era contrar ideilor naturale despre justiție". "Regele Lear este un tîlhar, spînzurat, tăiat bucățele și reînviat spre a fi pe mai departe chinuit". 1778 În Germania, marele actor Friedrich Ludwig Schröder obține un prim mare succes cu Regele Lear, de fapt un triumf al lui Shakespeare în țară care l-a adoptat fără rețineri. 1808 August Wilhelm Schlegel (1767-1845), traducătorul a 17 piese
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
suferințelor mentale ale lui Lear, încît cu greu realizăm cît de mult crește această senzație în noi, determinată de imaginea plutitoare generală, ținută permanent în fața noastră mai cu seamă cu ajutorul verbelor folosite, dar și prin metaforă trupului uman în mișcare, chinuit, hărțuit, torturat, bătut, străpuns, biciuit, dislocat, flagelat, sfîrtecat, si, în final, zdrobit de stîncă". 1935 Teatrul evreiesc de stat din Moscova pune în scenă un interesant Rege Lear cu actorul Mikhoels în rolul titular. 1936 John Middleton Murry (1889-1957) a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
De ce e atât de banală?". În acest context judecând lucrurile, ultima scenă din Acord final (cu Mili și Bizu îmbrățișați) capătă, pentru biografia lui Lovinescu, o semnificație tulburătoare, de proiecție ideală, de iluzie paradisiacă menită a lumina pustiul unei vieți chinuite fiindcă Mili a rămas, până la urmă, doar un personaj de roman, o pură ficțiune, contrazisă brutal de "realitatea" amorului. Era firesc, așadar, ca însemnările despre boală și singurătate să fie mai abundente. Am ales doar câteva, cu atât mai cutremurătoare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nenorocite de coșuri. Coșurile, ce-i drept, erau cam multe și-o năpădise cam peste tot. În numeroasele momente de duioșie când dorea din tot sufletul să o sărute, risca să nu găsească loc liber pe obrazul ei plăpând și chinuit de dorințe, însă el nu ținea cont de aceste mici neajunsuri. O săruta așa, o săruta cu pasiune; risca dar merita. Ea era conștientă de aceste vitregii ale naturii, însă se supunea sorții, consumându-se, probabil, în interiorul ei. Nu orice
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Bela, nu merita să trăiască, gândea el pe atunci. Când a ajuns aproape de turn, cuprins de îndoieli, își schimbă brusc hotărârea: Dacă informația n-o fi reală? Ca să se convingă, ar trebui să mai aștepte câteva zile! După o noapte chinuită, în care aproape nu a închis un ochi, întâlnirea cu prietenul său din copilărie era binevenită. Față de seara precedentă, își revenise într-o oarecare măsură în momentul în care l-a întâlnit pe Doru Gârleanu cu toate că, încă îl năpădeau tot
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acest lucru extraordinar în ființa mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările și să prinză din zbor puținul noroc care îl dă o viață scurtă și chinuită, și eu nu am făcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încă și pe tine în cercul meu fatal, te-am făcut părtașă // urei cu care oamenii mă onorează pe mine. Căci acesta e singurul reazim al caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
gesturile lui, era aproape imposibil. Primejdia era că gândurile puteau degenera într-un jargon. Învățăturile oamenilor mari posedă adesea o simplitate și o naturalețe care fac ca ceea ce este dificil să pară ușor de prins.“115 „Se simțea dezgustat și chinuit când observa la studenții săi o semiînțelegere a ideilor sale și o tendință spre superficialitate bombastică. Ca profesor, găsea că este un ratat. Cred că aceasta a fost pentru el o sursă de permanentă suferință.“116 Wittgenstein mai credea că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
numeroase corelații și legături poate fi ea satisfăcută, ci prin îndepărtarea contradicțiilor între cele existente, eventual prin reducerea corelațiilor existente. Dacă aceste contradicții dureroase sunt înlăturate, atunci întrebarea cu privire la esență nu va fi satisfăcută, dar mintea, care nu mai este chinuită, încetează să-și pună întrebarea care nu este îndreptățită.“62 Explicațiilor ipotetice ale legilor confirmate de experiență, Hertz le-a opus simpla descriere de cel mai înalt nivel de generalitate a faptelor printr-un sistem de ecuații diferențiale. Sistemul propus
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
relații și conexiuni noi și mai numeroase, ci prin înlăturarea contradicțiilor dintre cele existente, eventual prin reducerea numărului relațiilor. Dacă aceste contradicții dureroase sunt înlăturate, atunci întrebarea cu privire la esență nu primește, de fapt, răspuns, dar mintea, care nu mai este chinuită, încetează să pună întrebarea neîndreptățită pentru ea.“57 Wittgenstein spunea că acest pasaj din Hertz i se pare că rezumă situația în care ne găsim în filozofie.58 Reluând o temă a lecțiilor sale, Wittgenstein explica cum înțelege el sugestia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
V. Voiculescu e ortodoxul în absolut; Arghezi, psalmistul, se sfâșie între adorație și îndoială; Cezar Ivănescu (în al său Rosarium) se autoculpabilizează: dă semne de umilitate, de pietate și pocăință, vizează lepădarea de sine, dar se simte împresurat de demoni; chinuit, așteaptă grația divină, tinde spre puritate și redempțiune, crede în mizericordie și în apostolul Pavel, însă conștiința izbăvirii întârzie. Accente înălțătoare sunt dedicate Mariei-Fecioara. Un ciclu, Către discipoli, se deschide la modul jelitor patetic: "Cine vrea mă scuipă, / scuipă cine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]