1,518 matches
-
de distanțele mari că avea picioare puternice, tălpi acoperite cu păr împotriva frigului și ventuze, să nu alunece pe gheață. Îl aștepta un drum lung în căutarea unei femele fără pui. După câțiva km de mers îl apucase o foame chinuitoare. Cel mai mult îi plăceau focile din Oceanul Arctic și avea și o tehnică aparte de vânat. Se apropia de malul apei, se așeza lângă o copcă și aștepta ore întregi ca focile să iasă. Când zărea căte una, îi dădea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și se afla în hol pe la jumătatea drumului, când Otis strigă din răsputeri “Graso!” de trei ori la rând, oprindu-se numai să cârâie între țipete. — N-ai decât să crăpi, șobolan înaripat. Sper să fie o moarte lentă și chinuitoare. O să țopăi de mormântul tău de pasăroi nenorocit. Toată povestea asta o înfuria peste măsură! Doar pentru că Emmy se simțea prea vinovată ca să vândă sau să omoare blestemata aia de pasăre nu înseamnă că alții trebuiau să îndure abuzurile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Emmy era în Israel, iar Adriana în Brazilia, ea nici nu avusese când să le spună prietenelor ei ce făcuse, deși, la drept vorbind, era mulțumită că nu trebuia să vorbească despre subiectul ăsta. Îndurase chiar să meargă la o chinuitoare petrecere de Revelion la unul dintre colegii lui Russell — într-un apartament la o mansardă, aproape identic cu cel al lui Russell, numai că se afla în SoHo — dar când a venit timpul să se întoarcă la serviciu pe 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
alcoolici. Sau dependenți de droguri. Votcă, hașiș și femei, toate prăpădurile pe capul lor, mai erau și săraci, bolnavi. Ce bine o ducea el cu Ingrid, unde să se ducă și ce să caute? Nehotărîrea devenea, gîndind astfel, și mai chinuitoare. Uneori, uita. Cui să-i spună Thomas că are un urmaș În Spania? Chiar În Madrid. Găsise În fișierul clinicii numele familiei și numărul de telefon, abia aștepta să sune, numerele se mai schimbau, nu le actualiza, probabil, nimeni, nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de-a mă mărita cu un englez cu sânge albastru. Brrr! Detest filfizonii! — Sunt enervanți, nu-i așa? —Groaznici. Eu, una, trăiesc cu spaima să nu sfârșesc într-un castel friguros, măritată cu un conte. Nu sună chiar așa de chinuitor. Dar înțeleg de ce preferi New York-ul. Între timp, obrajii lui Julie căpătau culoarea rujului ei roșiatic NARS. —A fost total grețos! Am crezut c-o să vărs! M-am simțit atât de umilită... țipă ea. Mi s-a făcut încă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
retrăit, am mai trăit o dată la vârsta de treizeci, scriind romanul acela. Și continui s-o trăiesc trăind istoria actuală, cea în curs. În curs și în stingere. Mi-am visat apoi Dragoste și pedagogie - apărut în 1902 -, altă tragedie chinuitoare. Chinuitoare pentru mine, cel puțin. Scriindu-l, am crezut că mă pot elibera de chin, transmițându-i-l cititorului. În Ceața de față și-a făcut din nou apariția acel tragicomic și cețos rimanesc don Avito Carrascal care-i spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
am mai trăit o dată la vârsta de treizeci, scriind romanul acela. Și continui s-o trăiesc trăind istoria actuală, cea în curs. În curs și în stingere. Mi-am visat apoi Dragoste și pedagogie - apărut în 1902 -, altă tragedie chinuitoare. Chinuitoare pentru mine, cel puțin. Scriindu-l, am crezut că mă pot elibera de chin, transmițându-i-l cititorului. În Ceața de față și-a făcut din nou apariția acel tragicomic și cețos rimanesc don Avito Carrascal care-i spunea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
măi frate? Mai nimic, decât să izolez perioada asta „istorică” și să înfig în ea un par cu o tablă: „Trecut radioactiv! Pericol de contaminare!”. N-are rost să-ți mai povestesc tot ce s-a întâmplat în noaptea aia chinuitoare, la care mă gândesc câteodată, în nopți de nesomn. La un moment dat a venit la mine căpitanul Moldovan, se mai liniștise, căpătase încredere, și-mi spune: „Dom’ profesor, pe ăla care l-ați pus acum în post să păzească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
două.[...] A murit un unicat!”); emoționantă este și vizita lui la casa lui Dostoievski („eram Înspăimîntat: dacă-mi deschidea? Cine-i spuneam că sunt? Svidrigailov? Teodosiu?”); sau revederea Micului infern, pentru a -a oară, fascinat de longeviva Silvia Dumitrescu-Timică; ori chinuitoarea sarcină de a-i da viață, pe ecran, savantului Nicolae Iorga, la numai 35 de ani... Pagina cea mai bună a cărții Însă, pentru mine, rămîne autoanaliza ca soț și descrierea soției sale nenorocoase & neliniștite: tristețea mascată a secvenței („Fă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Îndepărtat Rece se simte de când ai plecat... Singurătatea cea mult prea greu de suportat! Cu sufletul strâns și capul plecat Am părăsit locul tăcut unde-ai înoptat. Și mă strigai prin lacrimi într-un aer greu de respirat! Durere fizică, chinuitoare neîncetat... Poate ai crezut că te-am abandonat. M-am întors peste câteva zile, traumatizat... Erai întinsă și respirai așteptându-mă pe pat... Drumul înspre tine deja m-a epuizat! Nu mai suport nedreptate într-un peisaj îndurerat! Acum sunt
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
Sunt oricând gata să mă schimb pentru oricine. Uneori, după o întâlnire, stau ore întregi și mă gândesc ce altceva ar fi trebuit să fac. Poate o altă rochie, poate o altă atitudine... Oftează. — Știți la ce mă refer. E chinuitor să stai șisă te gândești pentru a nu știu câta oară la ce s-a întâmplat. Îți faci mereu reproșuri. Dacă aș fi făcut asta, dacă aș fi zis altceva, relația ar fi mers? Finn ridică un cartonaș galben. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ale materiei fără ca să cedeze cuiva, dispărând dintr-o dată din decor, ca să afli că e la fel de frumoasă și în altă parte. Natura divină se va mândri de neuitarea sa pentru că sunt una și aceeași, capricios de vii, tulburător de îndrăznețe, chinuitor de frumoase, neîndurătoare în dorința de a fi privite, admirate, adulate, neantizate și cineva o va face, se va naște o pană înmuiată în cerneala care suportă așternerea unei asemenea frumuseți. Maestrul orb, după ce lectură în Braille paginile, închise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din cei dinăuntru putea să discute cu directorul și să încerce să-i schimbe gândurile. Era trecut de ora trei după-amiaza și ceasul se apropia rapid de ora patru. Timpul trecea așa de repede... prea repede, și cu toate astea, chinuitor de încet. Vroiam să se termine odată! Noaptea venea în mai puțin de patru ore, iar elevii trebuiau să fie la casele lor, în fața farfuriilor cu mâncare de pe mese în vreo trei ore jumătate. Ce aveam de făcut? Cum trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Drumul pe care am început să mi-l croiesc prin mulțimea de elevi se îndrepta spre scena anunțurilor și îmi oferea cele mai mari șanse de a da peste un coleg de care aveam nevoie. Timpul părea a se scurge chinuitor de repede, căci în orice clipă reprezentanții Guvernului aveau să deschidă ușile ce dădeau spre scenă și să poftească pe toți cei care au văzut moartea lui Orande la un interviu personal cu Inspectorul teritorial. Elevii păreau a mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
l-ați doborât! Altfel, suferiți consecințele acțiunilor voastre! Vocea de bariton se opri, lăsând în urma ei numai tăcere și așteptare. Ne puteam cu toții închipui cum obuzele sunt încărcate în țeavă chiar acum și cum secundele se scurg una după alta, chinuitor de încet. Ne mai puteam închipui și cu câtă milă ne vor omorî odată ieșiți afară! Băieți, asta e! zise Corvium resemnat. Cei care vor să plece, sunt liberi să facă ce vor. L-ați auzit pe om! Eu, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se schimbă în mod constant, iar ADN-ul odată cu ele. Mai direct spus, există cinci sute de boli genetice care ar putea să fie vindecate prin terapia genetică. Multe dintre aceste boli produc suferințe groaznice copiilor, precum și morți timpurii și chinuitoare. Alte boli amenință viața unui om ca o sentință la închisoare. Acel om trebuie să aștepte ca boala să vină și să îl doboare. Oare n-ar trebui să vindecăm aceste boli, dacă am putea? N-ar trebui să alinăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
păgân netot, care și-a frunzărit viața, așa cum o fi frunzărit cele două-trei cărți pe care le-o fi ținut În mână, și nu s-a putut bucura nici măcar În vis de magia cuvintelor. Patru Sărbătorile de iarnă au trecut chinuitor de Încet pentru amândoi; au suferit de frig, au avut coșmaruri, au privit prin pereții sparți, stelele și luna, au cerșit, au ars aproape toate șipcile pe care le strânseseră, Încercând să se Încălzească, și au Împărțit cu Ben puțina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care aș vrea să le pun cândva cap la cap pentru Închegarea unor cărți. Dar n-am energia să fac lucrul ăsta. Și de ce aș face-o? -Ai dreptate, de ce ai face-o? răspunde Plăcințica absentă. Treisprezece Ziua a fost chinuitoare. Lui Antoniu i s-au umflat picioarele În asemenea hal, Încât cu greu și-a descălțat adidașii jerpeliți. Plăcințica a stat și ea cu cartonul atârnat de gât toată ziua și s-a zgâit la trecători cu privirea ei ironic-inocentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
semn al Încrederii depline În propriile capacități de demobilizare a ,,inamicului,, În folosul lui. A Început cu părinții pe care-i folosea ca pe niște slujnici obediente, comandându-le drept răsplată pentru rezultatele strălucite la Învățătură, cele mai bizare și chinuitoare lucruri. Îi trezea din somn În toiul nopții. Îi comanda mamei spre exemplu o plăcintă cu mere, pe care aceasta o făcea fără nici un fel de obiecție. Îl trezea pe tată și-i spunea să se Îmbrace, pentru că are chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
s-a mai Întremat și lătratul lui este mai grav. Mai apare câteodată În cadrul ușii, dând din coadă și urinând scurt, În semn de prietenie, pe un ciot de pomișor din fața magherniței lui Antoniu și Kawabata. Kawabata tușește, o tuse chinuitoare care-i zguduie trupul slăbit de boală. Antoniu Îi așează mai bine perna sub cap și Îi Încălzește din nou apă, pentru picioarele reci ca ghiața, din care sângele pare că s-a scurs. O aruncă din sticle pe cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sacou negru, ponosit, vinde o pictură În culori fauve-iste, ce Înfățișează un chip de femeie de o stranie luminozitate. O lucrare splendidă, datată 1923, semnată indescifrabil și Încadrată de o ramă art-deco. Ca s-o vândă, a făcut un drum chinuitor, a schimbat trei trenuri și a petrecut o noapte Într-o sală de așteptare sordidă, pândit de niște țigani care vroiau probabil să-l jefuiască.. Norocul lui a fost că nu a putut nici măcar să ațipească. Când a ajuns Însfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
băut, survin vărsături de nepotolit. Pe măsură ce deshidratarea crește, pielea bolnavului se usucă, ochii i se încercănează, nasul îi devine proeminent, iar buzele i se învinețesc. Temperatura corpului coboară tot mai mult. Urina începe să se împuțineze. Adeseori apare un sughiț chinuitor. Trecerea la stadiul de colaps, de rapidă reducere a forțelor (dar fără sincopă), este marcată de agravarea unora din manifestările cele mai amenințătoare ale bolii; este vorba în primul rând de intensificarea tulburărilor circulatorii, putîndu-se ajunge la întreruperea activității inimii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
putîndu-se ajunge la întreruperea activității inimii, la pierderea cunoștinței și chiar la încetarea din viață. Concomitent se produc deranjamente ale funcției renale, mergând până la anurie, suprimarea totală a secreției de urină. În această etapă de evoluție a bolii crește algiditatea, chinuitoarea senzație de frig. Privirea bolnavului devine fixă, ochii îi sunt sticloși, secreția lacrimală încetează, iar pupila se mișcă lent. Temperatura corpului poate scădea sub 300, ca totuși să urce brusc peste normal înainte de producerea decesului. Datorită aplicării, în zilele noastre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru populația săracă, obligarea preoților de a nu permite credincioșilor să meargă în Moldova și Țara Românească, controlarea severă a mărfurilor și negustorilor, interzicerea târgurilor. Se făceau cunoscute simptomele prezentate de bolnavii de holeră: slăbiciune, vomă, crampe și diaree, sete chinuitoare, figura sfrijită, ochii înfundați, membrele reci, convulsii și înțepenire, decesul putând interveni, în cazurile grave, și în câteva ore. La Târgu Mureș, ca urmare a ordinului din 15 ianuarie, s-au dat dispoziții medicilor de a-și procura Chlor calcis
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
era mereu bolnăvicioasă și, din acest motiv, fiind nevoită să stea cu ea mai mult În spital decât acasă. După numeroase investigații, au reușit să găsească adevărata cauză a bolii : o tumoare pe creier. Viața fetiței a fost scurtă și chinuitoare. A decedat când Împlinise un anișor și câteva luni. Mult a bocit-o Maria, dar la câteva zile de la Înmormântare, chipul parcă i s-a luminat dintr-o dată . “Mult mai bine așa!” părea că-și spune În sinea ei. Decât
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]