1,211 matches
-
2) /= 50 mm Hg demonstrată prin analiza gazelor sanguine imediat după momentul trezirii - normocapnie diurnă cu creșterea nivelului PTCO(2) cu /= 10 mm Hg pe timp de noapte, comparativ cu valoarea diurnă, demonstrată prin capnometrie transcutanată sau respiratorie Pentru fibroza chistică, alături de simptomele de insuficiență respiratorie și alterarea calității vieții, la pacient trebuie îndeplinit cel puțin unul dintre criteriile de mai jos: - hipercapnie cronică diurnă cu PaCO(2) /= 60 mm Hg - hipercapnie nocturnă cu PaCO(2) /= 65 mm Hg demonstrată prin
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
Fibroza chistica (OMIM# 219700) ("cystic fibrosis" în engleză, "mucoviscidose" în franceză) este una din cele mai răspândite boli monogenice recesive și este provocată de mutații în genă "CFTR" ("Cystic Fibosis Transmembrane Conductance Regulator"). Proteină codificata de această genă controlează secreția glandelor exocrine
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
în genă "CFTR" ("Cystic Fibosis Transmembrane Conductance Regulator"). Proteină codificata de această genă controlează secreția glandelor exocrine din numeroase organe, mutațiile determinând îngroșarea secrețiilor și afectarea funcției sistemului bronhopulmonar, sistemului digestiv, reproductiv și a altor organe. În limbajul familial fibroza chistica este uneori numită "„boală celor 65 de trandafiri”". Numele a fost creat de un băiețel care și-a auzit mama vorbind la telefon despre boala lui. În limba engleză numele bolii ("cystic fibrosis") are o pronunție asemănătoare cu cea a
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
fost creat de un băiețel care și-a auzit mama vorbind la telefon despre boala lui. În limba engleză numele bolii ("cystic fibrosis") are o pronunție asemănătoare cu cea a expresiei "sixtyfive roses" („65 de trandafiri”). În populația europeană fibroza chistica are o incidență de aproximativ 1/2.500 nou-născuți, ceea ce ar corespunde unei frecvente a heterozigoților de 1/25. Boală are o transmitere de tip autosomal recesiv. Părinții unui copil bolnav sunt heterozigoți (poartă o variantă - "alela" - mutanta și una
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
infectați. În pancreas, mucusul gros blochează canalele care în mod normal transporta enzimele importante către intestine pentru a digera alimentele. Cand acest lucru se întâmplă, corpul nu poate procesa sau absorbi corect nutrienții, mai ales grăsimile. Copiii care au fibroza chistica iau lent în greutate, chiar dacă au o dietă normală și un bun apetit. Astfel, manifestarea bolii este dependentă de tipul mutații ale genei "CFTR", de variantele alelice ale genelor modificatoare și de influență factorilor de mediu, ponderea acestor factori fiind
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
bolii este dependentă de tipul mutații ale genei "CFTR", de variantele alelice ale genelor modificatoare și de influență factorilor de mediu, ponderea acestor factori fiind însă greu de evaluat pentru fiecare caz în parte. În formă clasică (OMIM# 219700) fibroza chistica este o boală multisistemică ce afectează plămânii, pancreasul exocrin, ficatul, glandele sudoripare și canalele deferente. Identificarea mecanismelor patogenice implicate în această boală a permis realizarea de tratamente (antibioterapie, kineziterapie respiratorie, subtituția cu extracte pancreatice) ce au contribuit la îmbunătățirea stării
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
caracterizează prin prezența unui fragment de cromozom sau a unui cromozom întreg în 3 exemplare, în locul a 2 exemplare. -(n cromozomi X+Y) n≥2 -în mare majoritate în mozaic -la naștere sunt înregistrați ca băieți -dezvoltare sexuală incompletă testicule chistice -carectere sexuale -de tip ginoid (asatura etc. De tip femel) -în alte cazuri (Tuner, Klinefeter) se înregistrează subfertilitate-sterilitate -depinde de procentajul liniei celulare normale -indivizii prezintă grad ridicat de infertilitate -coeficientul de inteligență se apropie de limita normală -Y suplimentar
Trisomie () [Corola-website/Science/308017_a_309346]
-
puțin tipice în stadiile inițiale ale DF și în formele circumscrise. Imaginile depind de 2 condiții: 1) de calitatea țesutului displazic: Dacă țesutul displazic este exclusiv fibros, pe radiografie se observă o imagine pur osteolitică. Când țesutul tumoral conține cavități chistice, radiotransparența este chiar mai intensă. Există cazuri în care țesutul displazic conține insule de țesut osos nou format ce se văd radiologic ca ușoare opacități neregulate sau chiar ca opacități intens radioopace, în special la nivelul oaselor cranio-faciale. Rareori țesutul
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
fibros în structura lor. În general, țesutul tumoral nu este foarte vascularizat. Cu toate acestea, se constată prezența de zone hipervasculare sau hemoragice, în special la nivelul oaselor spongioase (craniu, coaste, pelvis, metafize). Se constată adesea și prezența unor cavități chistice, consecințe ale edemului sau a micilor hemoragii, ce conțin fie lichid seros, fie hemoragic. Cu timpul, în special în formele monostice de DF, aproape întreaga zona osteolitica se reduce la o cavitate cu lichid, astfel încât rezolvarea este similară chistului osos
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
Niciodată nu au osteoblaste. Țesutul tumoral al DF conține puține vase de sânge, de cele mai multe ori mici. Cu timpul, tumora este penetrată de un fel de pedicul vascular. Rareori sunt întâlnite arii cu capilare dilatate și acumulări hemoragice de tip chistic. Aspectul histologic, uneori și cel macroscopic, tind să se schimbe cu vârsta, astfel încât activitatea proliferativă se diminuează la adult, în schimb se accentuează țesutul displazic. Și trabeculele osoase tind să se maturizeze. Uneori leziunile se transformă osos și fibros. Cel
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
perioada de creștere este rară. Progresia leziunilor displazice în general încetează spre vârsta adultă. DF poate crește cu timpul și la vârsta adultă, în special în oasele spongioase (coaste, centura pelvina, zonele metafizare), nu prin proliferarea tumorii, ci prin transformări chistice și hemoragii tumorale. În timpul sarcinii, DF crește probabil prin hemoragie-hiperemie. Apariția unui sarcom în aria unei DF este rară: aproximativ 1% din cazuri. Transformarea sarcomatoasă este întâlnită atât în DF monostice cât și în cele poliostice și aproape întotdeauna la
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
se deplasează prin emiterea de pseudopode (piciorușe false). În citoplasmă există următoarele "organite celulare": mitocondrii, Aparat Golgi, ribozomi, vacuole digestive, centrozomi, vacuole contractile/pulsatile, vezicule cu substanțe de rezervț (lipide, glicogen), reticul endoplasmatic. Nucleul poate fi "unic" sau "multiplu". Forma chistică nu prezintă cili, membrana este mult îngroșată, organitele se reduc, metabolismul se reduce, persistând nucleii și o mare cantitate de substanțe de rezervă. Unele protiste se reproduc sexuat, în timp ce altele se reproduc asexuat. Unele specii, de exemplu "Plasmodium falciparum", au
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
este aproape distrus. Uneori tumoră rămîne capsulata și delimitata față de țesuturile moi din jur. Alteori, limită spre țesuturile moi este estompata. Reacția periostala este uneori intensă, alteori blîndă. Există OB care apar radiologic ca fiind osteolitice în totalitate, chiar parțial chistice. Dar există și OB care apar radiologic sub forma unei opacități difuze ușoare, mai redusă decît radioopacitatea displaziei fibroase. Rareori, OB poate fi caracterizat radiologic prin radioopacitati sub forma unor nebulozități neregulate, uneori chiar intense. Cînd radioopacitatea este a țesutului
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
Sînt prezente și celule gigante multinucleate. În multe cazuri imaginea histologica este foarte asemănătoare celei din osteomul osteoid. Cu timpul, modificările histopatologice din OB sînt mai imature și mai bogate în celule. Rareori, OB conține cavități hemoragice mari sau cavități chistice, asemănătoare chistului osos anevrismal. "1) Osteosarcomul:" au existat OB care au fost confundate cu osteosarcomul, rezultînd consecințe tragice. Dar, OB este localizat în arii scheletale în care osteosarcomul apare foarte rar. Creșterea OB este mai înceată. Limitele radiologice ale OB
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
nivelul coloanei vertebrale unde sînt asemănătoare atît radiologic cît și ca aspect intraoperator. Ba chiar există OB subperiostale, rare, care au aceleași caracteristici radiologice că și chistul osos anevrismal. Există și cazuri rare de OB cu hemoragii întinse și cavități chistice, similare chistului osos anevrismal. Diagnosticul diferențial se bazează pe examenul histologic. Chiar dacă OB conține hemoragii și cavități chistice, țesutul OB este mai neoplastic, mai bogat în celule imature, cu proliferare difuza și anomalii osteogenetice. În chistul osos anevrismal țesutul este
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
rare, care au aceleași caracteristici radiologice că și chistul osos anevrismal. Există și cazuri rare de OB cu hemoragii întinse și cavități chistice, similare chistului osos anevrismal. Diagnosticul diferențial se bazează pe examenul histologic. Chiar dacă OB conține hemoragii și cavități chistice, țesutul OB este mai neoplastic, mai bogat în celule imature, cu proliferare difuza și anomalii osteogenetice. În chistul osos anevrismal țesutul este mai fibroblastic și mai osteoblastic cu caracter mai degrabă reparator decît neoplastic. OB crește relativ încet. Dacă este
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
fi întâlnite. Organele genitale externe sunt de sex feminin și normal dezvoltate. Întârzierea creșterii staturale este un element constant al fenotipului. La pubertate se remarcă absența caracterelor secundare de tip feminin (amenoree primară, absența dezvoltării sânilor) datorită disgeneziei gonadale (ovare chistice nefuncționale sau sub formă de bandelete fibroase) ce determină sterilitate. Dezvoltarea psiho-motorie este, în general, în limite normale. Uneori se pot observa anomalii subtile privind integrarea socială, dificultăți în recunoasterea expresiei faciale sau dificultăți școlare. Tratamentul de substituție cu hormon
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
Mycobacterium tuberculosis"; fumatul facilitează efectele bacteriilor "Streptococcus pneumoniae", "Haemophilus influenzae", "Moraxella catarrhalis" și "Legionella pneumophila". Expunerea la păsări este asociată cu "Chlamydia psittaci", la animalele de fermă, cu "Coxiella burnetti", la aspirarea conținutului stomacului, cu organismele anaerobice și la fibroza chistică, cu "Pseudomonas aeruginosa" și "Staphylococcus aureus"."Streptococcus pneumoniae" este mai frecvent iarna și ar trebui suspectat la persoanele care aspiră o cantitate mare de organisme anaerobice. La adulți, virusurile sunt cauza a aproximativ o treime dintre cazurile de pneumonie, iar
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
și "pneumotorax primar"), ca urmare a unei afecțiuni pulmonare, cum ar fi Tuberculoză , chisturile aeriene, pneumoconiozele, emfizemul pulmonar. Pnemotoraxul spontan poate rezulta ca urmare a afectării pulmonare determinate de boli, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică, astm bronșic, fibroza chistică și pneumonia. Poate, apărea, de asemenea și la persoanele fără boli pulmonare. Acest lucru se întâmplă în cazul în care un chist umplut cu aer se rupe și conținutul aerian se eliberează în spațiul pleural. Persoanele fumătoare sunt mult mai
Pneumotorax () [Corola-website/Science/305965_a_307294]
-
părinți ai săi, tatăl -Pierre și mama-Laurence iar mai târziu de sora să mai mică Leslie. La vârsta de 1 an și 8 luni , a fost diagnosticat cu una din cele mai rare și dificile boli genetice ale secolului, fibroza chistica (mucoviscidoza în literatura franceză și germană), o boală care afectează atât căile respiratorii, cât și organele digestive.Specific acestei boli este faptul că deși organele interne ale organismului uman sunt învelite de mucoase care nu numai le hidratează ci și
Grégory Lemarchal () [Corola-website/Science/313222_a_314551]
-
intraoperator. Rezolvarea chirurgicală a herniei și diverticulectomie cu sau fără enterectomie segmentară a diverticulului Meckel (se obliterează doar segmentul ombilical al canalului, cel distal rămâne pe loc), a fistulei ombilicale congenitale (când persistă întregul canal), a unor tumori solide sau chistice (persistă doar segmentul median al canalului). Sunt rare și cuprind toate tipurile de tumori intestinale: Este intraoperator cu ocazia complicațiilor: hemoragie, perforație, ocluzie. Este chirurgical: diverticulectomie simplă sau cu rezecție cuneiformă a bazei de implantare și enterorafie sau enterectomie segmentară
Diverticul Meckel () [Corola-website/Science/313754_a_315083]
-
octombrie 2015. ***) Aparatele de ventilație noninvazivă se acordă numai prin închiriere pentru următoarele afecțiuni: - boală toracică restrictivă (scolioza gravă, pectus excavatum - stern înfundat, pectus carinatum - torace în carenă, boala Bechterew, deformarea postoperatorie sau posttraumatică, boala pleurală restrictivă) - boală neuromusculară - fibroza chistică Pentru boala toracică restrictivă și boala neuromusculară, alături de simptomele de insuficiență respiratorie și alterarea calității vieții, trebuie îndeplinit cel puțin unul dintre criteriile de mai jos: - hipercapnie cronică diurnă cu PaCO2 /= 45 mm Hg - hipercapnie nocturnă cu PaCO2 /= 50 mm
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
cu PaCO2 /= 50 mm Hg demonstrată prin analiza gazelor sanguine imediat după momentul trezirii - normocapnie diurnă cu creșterea nivelului PTCO2 cu /= 10 mm Hg pe timp de noapte, comparativ cu valoarea diurnă, demonstrată prin capnometrie transcutanată sau respiratorie Pentru fibroza chistică, alături de simptomele de insuficiență respiratorie și alterarea calității vieții, la pacient trebuie îndeplinit cel puțin unul dintre criteriile de mai jos: - hipercapnie cronică diurnă cu PaCO2 /= 60 mm Hg - hipercapnie nocturnă cu PaCO2 /= 65 mm Hg demonstrată prin analiza gazelor
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
2.73 Cultura și examinarea țesuturilor 2.730 Cultura de țesut pentru diagnostic 2.731 Proba hormonala a sensibilității tisulare 2.732 Extracția factorului de transfer 2.733 Cultura de fibroblaste 2.734 Testul de activitate a factorului de fibroza chistică 2.735 Cultura de țesut malign pentru chimiosensibilitate 2.739 Alte examene ale țesuturilor 2.74 Examene și analize medico-legale 2.740 Metale grele în anexele dermului 2.741 Identificarea petelor de sânge 2.742 Identificarea petelor seminale 2.743
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
2.73 Cultura și examinarea țesuturilor 2.730 Cultura de țesut pentru diagnostic 2.731 Proba hormonala a sensibilității tisulare 2.732 Extracția factorului de transfer 2.733 Cultura de fibroblaste 2.734 Testul de activitate a factorului de fibroza chistică 2.735 Cultura de țesut malign pentru chimiosensibilitate 2.739 Alte examene ale țesuturilor 2.74 Examene și analize medico-legale 2.740 Metale grele în anexele dermului 2.741 Identificarea petelor de sânge 2.742 Identificarea petelor seminale 2.743
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]