1,195 matches
-
versuri, Craiova, prefață de Tudor Palladi, postfața de prof.univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, Editura “Scrisul Românesc” 16. Regele Învins, 2001, versuri, București, Colecția “Orizonturi Lirice”, prefață de Tudor Palladi, referințe critice de Ovidiu Ghidirmic, Victor Teleucă, Serafim Belicov, Ion Borșevici, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Grigore Grigorescu, Gheorghe Vodă, Nicolae Dabija, Dragoș Vicol, Editura “Eminescu” 17. Demisionarea din Umilință, 2003, Eseuri din Mahalaua Nebunilor, Chișinău, postfața de autor, Editura “ABC” 18. Nafura deșertăciunii, 2002, antologie de sonete, Chișinău, prefață de Tudor
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
cîntă fără tălmăciri, 2007, versuri pentru copii, Chișinău, Editură “Grafema Libris” 25. Din Cartea Copilăriei, 2008, versuri pentru copii, Chișinău, Editura “Grafema Libris” 26. Anna Ahmatova, Ivan Bunin.Versuri tălmăcite de Traianus, ediție noua, 2008, Chișinău, prefață de acad. Mihai Cimpoi, Tipografia Academiei de Stiinte a Moldovei 27. Eternul Înnăscut, 2008, versuri, Ottawa, Editura “Lucian Badian Editions” 28. Cînd s-au fost spus Îngerii, 2009, Chișinău, postfața de Eugen Dorcescu, Editura “Epigraf” 29. Inborn Into Eternity, 2009, versuri, tălmăcire în limba
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
predoslovie de Paul Everac, sentințe critice de Arcadie Suceveanu, Marius Marian Solea și Grigore Vieru, Editura “Mega-Mix” 32. Regăsit în Cer, Trilogie Psalmodica, Cartea III, 2009, versuri(2000- 2008), Iași, predoslovie de Theodor Damian, sentințe critice de A.I.Brumaru, Mihai Cimpoi și Radu Cârneci, Editura “Mega-Mix” 33. Ciuruit de Cuvinte, 2010, versuri, Albă Iulia, Colecția revistei “Gand românesc”, prefață de Virgil Șerbu Cisteianu, Editura “Gens Latină” 34. Altfelizvodirea, 2011, eseuri, maxime, reflecții și poeme, Albă Iulia, oblăduire de început și sfîrșit
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
din Republica Moldova și de peste hotare. Decisive în procesul de promovare și cristalizare a opțiunilor științifice privind redimensionarea moștenirii literare, încetățenirea denumirii corecte a limbii, stabilirea adevărului despre istoria basarabenilor sunt convorbirile cu academicienii Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Mihai Cimpoi, profesorii Aurelia și Valeriu Rusu, Eugen Holban (Franța), Nicolae Mătcaș, Ion Borșevici, Vasile Pavel, Ion Dediu, scriitorii Grigore Vieru, Ion Ciocanu, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Mihail Gh. Cibotaru ș.a., toate adunate în volumul de autor "Retrospectivă necesară" (dialoguri abordând originea
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
cu trupul său a fost expus la Uniunea Scriitorilor, iar apoi a fost dus la biserica Sfânta Teodora de la Sihla. Înmormântarea sa a avut loc la Cimitirul Central din Chișinău, la funeralii participând poeți și scriitori ca Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi și Ion Ciocanu. Traian Băsescu și Miheil Saakașvili și-au exprimat condolenanțele fratelui lui Simion, Mihai Ghimpu, care atunci era președinte interimar al Republicii Moldova.
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
care joacă însă un rol important în festivităților. Festivitățile de Crăciun încep după celebrarea în a doua jumătate a lunii noiembrie. Originea acestei sărbători este cultul Fecioarei de Chiquinquirá, numită " La Chinita", care este onorată cu procesiuni și muzică de cimpoi. Acest eveniment are loc în regiunea Zulia, în special în capitală, Maracaibo, și mai târziu și în alte orașe alături de concerte și focuri de artificii. În China, pe 25 decembrie nu este o sărbătoare oficială. Cu toate acestea, este marcată
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
la casa uneia dintre ele pentru a face „ghizmanul” (o plăcintă) și alte mâncăruri, la care îi invitau pe flăcăi și pe ceilalți săteni, pentru a se ospăta din pomana caloianului. Adesea, cu această ocazie se cânta din fluier și cimpoi, făcându-se horă și joc, până seara târziu. Textul poetic este o invocație pentru ploaie și urare de belșug, se cântă pe o melopee cu ambitus redus, cu profil ascendent, în valori ritmice egale: <poem> „Iene-Iene, Caloiene, Ia cerului torțile
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
Pe valea râului Amaradia, în Podișul Oltețului se întâlnesc numeroase localități cu lăutari care au cântat inițial la vioară, bas, chitară și vuvă și rapsozi care au cântat la fluier, caval sau cimpoi. Satele de pe Amaradia au fost mult timp izolate și depărte de civilizație, fapt ce a înlesnit păstrarea unor cântece vechi, din care doar câteva au fost înregistrate ori publicate în culegeri. Astfel, un aspect aparte l-a constituit, încă, existența
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu brotăceii" "din gură cântec cu acesta în versuri tocmit cânta"." (citat în P. P. Panaitescu, op.cit., p.90). Limba folosită
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
primitivă a celor de la "Palaeotherium"; la alte specii seamănă cu cei de la rinoceri. Masticația hranei se face prin mișcări oblice și transversale ale mandibulei, iar mușchii masticatori sunt foarte puternici. Au glande salivare voluminoase. Stomacul este simplu în formă de cimpoi, cu o sugrumare care îl împarte într-o regiune cardiacă, musculară, și alta pilorică, glandulară. La capătul posterior al intestinului subțire există un cec anterior foarte voluminos cu o faună bogată de infuzori, iar pe traiectul intestinului gros se mai
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș din zonă
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș din zonă și cântă la clăcile de tors lână, de curățat porumb și
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
este adus de un superior la Institutul de Folclor, la profesorul Constantin Brăiloiu. A înregistrat pe cilindri de fonograf 64 de piese, majoritatea „bătrâne”, mai întâi cu Emilia Comișel și Ilarion Cocișiu, apoi, a doua zi, chiar cu Brăiloiu. Neavând cimpoiul la îndemână, cântă doar din fluier, din caval și vocal. Predomină repertoriul instrumental de joc alături de care, printre alte piese vocale, apar și baladele: „Corbea”, „Căpitan Gheorghiță” și „Voinicel Oleac”. Sub asistența lui Tiberiu Alexandru, i s-au înregistrat apoi
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
acest ansamblu întreprinde turnee în Albania, China, Coreea, URSS, Vietnam și Mongolia. Participă apoi la triumfalele concerte conduse de Gheorghe Zamfir în Noua Zeelandă, Australia, Canada, Japonia, America etc. Acesta îl caracterizează pe Chisăr drept „părintele școlii de caval, fluier și cimpoi”. De-a lungul carierei artistice evoluează sub bagheta unor importanți dirijori precum Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Nicu Stănescu, Traian Târcolea, și alături de importanți interpreți precum Maria Tănase, Maria Lătărețu sau Ion Cristoreanu. Moare la data de 24 noiembrie 1994 la
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
colhozurilor. Opera literară a lui Ion Druță a reprezentat o formă de rezistență națională și spirituală în fața încercărilor sovietice de subminare a culturii și tradițiilor naționale românești din RSS Moldovenească. Scriitorul a impus o „formulă narativă lirico-simbolică”, potrivit acad. Mihai Cimpoi, cultivând o narațiune baladescă cu vădite aspecte polemice în spiritul prozei lirice ce se impunea tot mai mult în literaturile rusă, ucraineană sau kirghiză. Literatura sa se înscrie pe linia tradiției prozei moldovenești cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
a 25 de ani de existență a SMURD Vineri, 25 septembrie, la Târgu Mureș, vor avea loc ceremonii impresionante dedicate sărbătoririi a 25 de ani de existență a SMURD. Pompierii scoțieni vor defila prin centrul orașului Târgu Mureș, cântând la cimpoaie. Aceasta este doar una dintre suprizele pregătite de organizatorii manifestărilor dedicate SMURD. Evenimentele aniversare vor începe chiar de dimineață. De la ora 9, va fi deschisă expoziția de tehnică a SMURD, în Piața Teatrului. De la ora 15, la Palatul Prefecturii va
Raed Arafat, moment istoric. Mesajul pe care îl transmite românilor - EXCLUSIV by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103448_a_104740]
-
de spiritualitate și liniște sufletească. Fie că vorbim despre ziua recoltei la Zorleni marcată de dansuri populare într-un adevărat spectacol, fie că vorbim despre Formația de mandoline «Doina Similei» din comuna Alexandru Vlahuță, Ansamblul de cântece și dansuri după cimpoi «Floricica» din comuna Perieni, sau de ansamblurile folclorice «Rapsozii Iveștiului» și «Răzeșii din Pogonești», filonul folcloric autentic românesc este la el acasă. Portul popular, dansurile tradiționale și obiceiurile fiecărei comune în sărbătoare sunt tot atâtea motive pentru a nu ocoli
Ana Birchall vă invită într-o călătorie pe Valea Tutovei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103538_a_104830]
-
funcția de președinte al Comisiei, să nu se înscrie nimeni, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile. Sunt aproximativ 700 de persoane cu handicap care riscă să nu primească certificatele în luna ianuarie, dacă nu se rezolvă această situație', a declarat Simona Cimpoaie. Consilierii județeni și-au motivat refuzul de a aproba instalarea medicului Cristinel Andreicuț în funcția de președinte al CJEPAH Brăila susținând că nu pot 'gira' la șefia Comisiei o persoană 'acuzată de luare de mită în formă continuată, arestată la
Brăila: Șapte sute de persoane cu handicap riscă să nu își poată primi certificatele în luna ianuarie 2016 by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101591_a_102883]
-
Mutu pentru filmul „Orizont” Barbu Bălășoiu pentru filmul „Sieranevada” CEL MAI BUN MONTAJ (LUNGMETRAJ) Mircea Olteanu pentru filmul „Bacalaureat” Roxana Szel pentru filmul „Câini” Mircea Olteanu, Theo Lichtenberger pentru filmul „Ilegitim” Cătălin Cristuțiu pentru filmul „Inimi Cicatrizate” Letiția Ștefănescu, Ciprian Cimpoi pentru filmul „Sieranevada” CEL MAI BUN SUNET (LUNGMETRAJ) Constantin Fleancu, Mircea Olteanu, Olivier Do Huu pentru filmul „Bacalaureat” Șam Cohen, Sebastian Ysemlze, Hervé Buirette pentru filmul „Câini” Ioan Filip, Dan Ștefan Rucăreanu pentru filmul „Ilegitim” Dana Bunescu, Cristinel Șirli pentru
„SIERANEVADA” - cele mai multe nominalizări la Premiile Gopo 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105776_a_107068]
-
primele poezii nu s-a menținut, din fericire, nealterat; chiar și în Poezii, dar mai ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii sufletești pe care opțiunea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]