1,373 matches
-
tot, obișnuita fântână. Cât de bună este apa! Simbol al vieții. Fără ea murim. în mijlocul satului este biserica, veche din secolul al XIV- lea, iar în camerele de lângă ea parohia a organizat un albergue unde suntem primiți cu drag. Atât cina cât și micul dejun ne sunt oferite gratis. Găsesc un loc pe o saltea, pe jos, - într-o sacristie nefolosită, lângă un altar. Mă gândesc că și tânărul din Biblie Samuel, dormea tot lângă altarul Domnului. Mă simt onorat și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
razele soarelui dar și de vântul ce suflă destul de tare. Clima este mult diferită de canicula de la noi când nu adie o boare de vânt. Am mâncat multe alune și fructe uscate dar tot îmi este foame. Aștept cu nerăbdare cina de la 19:30, eu, care de cele mai multe ori mănânc de două ori pe zi. în seara aceasta vreau să servesc împreună cu pelerinii o supă de legume. - Astăzi este o zi mai ușoară, mai relaxantă, dar tălpile picioarelor tot mă dor
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de pelerin obosit și-a pus alba și stola peste pantalonii scurți și un tricou roșu iar în picioare are sandale de pelerin. în fond, este preot indiferent de ținută și am apreciat apoi faptul că a venit să servească cina împreună cu pelerinii la hanul parohial. Acesta este un căsoi cu etaj, cu multe dormitoare, cu pereții netencuiți, iar pe dinăuntru observ o structură de rezistență din lemn cu pereții acoperiți cu lut. Nu-i nimic, îmi zic, important este
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Unii, mai harnici și mai pricepuți, gătesc câte ceva în bucătăriile de la hanuri. Și aici este o ocazie de a socializa, de a cunoaște persoane noi, care- și găsesc de treabă pe lângă aceleași plite. Este frumos acolo unde hanurile parohiale oferă cina și micul dejun în comun alături de programul religios și cel cultural. în hanurile comunale sau private, nici vorbă de așa ceva. în schimb, acestea din urmă sunt noi și mai bine dotate. Așa este și hanul privat Sf. Ana, din localitatea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
își așteaptă elevii, un baiat tot cu vioară și o fetiță cu - două cărți sub braț. Mă așez lângă profesor și gândul îmi fuge spre dragii mei studenți. Mă întorc la han, unde în bucătărie un grup de italieni servesc cina cu un pahar de vin în față și cu multă voie bună. îmi place atmosfera dar sunt tare supărătoare muștele ce nu mă lasă în pace să scriu în liniște aceste rânduri. Un responsabil de aici face curat prin curte
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a omologului din Lima și a dezordinii de acolo. După orele 17,00, m-am întâlnit din nou cu Paul și am plecat cu Dacia să vedem alte părți ale Madridului, seara, luând ca doi burlaci era singur în Madrid cina la un birt agreabil, pe o terasă, ca toamna la București. Dimineața, când m-am uitat pe fereastră, ningea destul de intens, deși în oraș nu se depusese zăpada. Convenisem să plecăm în jurul orelor 8,00, pentru a putea vizita în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sfâșietor Din cauza păcatelor... Auzi-mă, auzi-mă! Sfântă Mamă! Tată Bun 01.06.2006 Cât de mult, Tu ne iubești De rele ne ferești Bolile tămăduiești Pâine, Tu ne dăruiești Pâinea și cu vin Acela-i Trup Divin Și e Cina ce de Taină Să luăm bine seamă! Cu Tine prăznuim Inimi curate să fim Un ogor curat Cu grâu nou Însămânțat Roadă multă, rod bogat Și cu fapte Încărcat Ai Tăi fii să fim Ție Doamne să-Ți slujim Cuvântul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pregăteau trădare Căci Încep zilele amare Când păstor se va lua Turma se va-mpraștia... Miercuri era foarte Întristat Cu putere S-a rugat Pe ucenici să-i Întărească Credința să mulțumească. Joi s-a dus cu toți ai Săi Să cineze sus cu ei Acolo sus În foișor Taina - Apostolilor! Pâine-a binecuvântat Și la toți, să ia le-a dat „Vinul - Sânge l-a Sfințit“ Și pe toți i-a Împărtășit! Cu toții s-au luminat Și poruncă nouă le-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe ucenici. Și deseori mergea În grădina Ghetsimani și se ruga acolo, că era mai retrasă, era liniște și nu era zgomotoasă. Și joi Înainte de Cină le-a spălat picioarele la toți ucenici. E o taină ... câtă smerenie... Apoi au Cinat Împreună și le-a zis că unul dintre ei Îl va vinde! Atunci toți l-au Întrebat nu cumva sunt eu? Și atunci s-a descoperit trădătorul și i-a zis: Tu ești! Dar mai Înainte când a instituit Cina
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
interesul lor pentru școală, biserică dar și pentru bibliotecă, pentru înzestrarea lor, atrăgându-și alături persoanele filantropice, pe Stroe Belloescu, de pildă. La Vlahuță acasă, dar suntem siguri că și la Tutoveanu, după cum își amintea Voiculescu în primul caz, «se cina, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta era preocuparea de căpetenie a maestrului... De aici, planuri de acțiuni mari și adânci» (Lamura nr.4). V. Voiculescu, autorul culegerii de poezii uitate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
genul ultimilor doi. Scriu o scrisoare la patru zile Celor Zece, magistraturii din Florența 143, si le comunic niște vești amarate fără de importanță, din moment ce nu am altceva de scris, din motive, pe care dumneavoastră le înțelegeți. Apoi adorm, după ce am cinat și-am povestit puțin cu Brancaccio și Messer Giovambatista Nași, care stă adesea pe la mine. În zilele de sărbătoare mă duc la slujba, si nu fac la fel ca dumneata, care lipsești adesea. Dacă ar fi să mă întrebați dacă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și folosit aici din lipsa altuia și dim preună cu sensul lui scăzut. Simpla Întâmplare a unei informații prizărite Într-o gazetă, anunțând reapariția Noii Reviste Române de sub di recția pro fesorului C. Rădulescu-Motru, sau, poate, deci ziile nez drun cina bile ale Horoscopului, amintite În altă parte, m-au adus, prin toamna lui 1908, În bucătăria acestei reviste de profesori, cu titlul ei caligrafiat școlărește, cu un cuprins politic univer sitar, economico-social și pedagog[ico]-psiho logic, dar cu un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Elenei care mă trăda, mizerabila, cu Gică. Elena era fata cuminte a unui cusător de dosare la minister și a unei bucătărese din casa generalului Lahovary, copilă cres cută, la fel ca frații ei, cu strașnică rigoare părintească, din pri cină că locuiau lipit de hotelul Duca, plin numai cu femei și cu perdelele mereu lăsate, din inima mahalalei noastre cu lume amestecată; crescuți apoi cu ifose mari de tot, fiindcă taică-său, cusătorul de dosare, se dădea a fi șef
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lucrări comemorative Dobro gea și Ardealul și a publicațiilor Congresului Interna țional de Agricultură. În august 1930, odată cu trecerea tipografiei Cultura Națio nală la regia Monitorul Oficial, Beldie devine, ca spe cialist, membru al consiliului de administrație și este Însăr cinat cu con ducerea Imprimeriei Naționale. Aceasta a durat până În august 1932, când regia Monitorul Oficial a fost des ființată, iar con siliul de administrație s-a dizolvat. A lucrat ca subdirector și apoi ca director la Direcția Recensământului General al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Chopin, sau violonist, ca să cânte Paganini. Impresarul, care-l plimba de la o orchestră la alta prin Italia, avea mari probleme cu dirijorii. Publicul n-avea ochi decât pentru Nini, iar unele cucoane mai bogate se obrăzniceau și-l invitau să cineze intim cu ele. Pentru un contrabasist atât de frumos, Nini era exagerat de sfios. Sau poate că era prost, fiindcă nu înțelegea ce vroiau femeile bogate de la el. Se îndopa, spunea „Mersi“ și o ștergea repede la hotel, fapt care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
imensa esplanadă din fața Bazilicii. În noaptea Învierii, spun cei care au luat parte la procesiunea cu lumânări aprinse, că numărul pelerinilor partecipanți se ridică până la 130-150 de mii. Întorși în camping de la Bazilica Sfintei Fecioare, am servit ca de obicei cina și apoi ne-am retras la culcare. Miercuri, 22 aprilie Pentru această zi ne este rezervată o excursie cu autocarul în orașul Biarritz, stațiune balneară situată în golful Biscaya, de la Oceanul Atlantic. Se zice că în această localitate își petrec vacanțele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1958 de către eminența sa, cardinalul Roncalli, pe atunci arhiepiscop de Veneția și care devenea mai târziu Papa Ioan al XXIII-lea. Către orele 19 ne-am îmbarcat iarăși în mașină, îndreptându-ne spre camping unde eram așteptați pentru a servi cina și a ne bucura de odihna ce ni se cuvenea după o zi încărcată cu vizite. Sâmbătă, 25 aprilie E ultima zi a șederii noastre la Lourdes. Treziți în jurul orei șase dimineața, ne-am spălat și echipat ca de obicei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
aștepta, cu grijile și cu preocupările ei necunoscute, despre care însă nu îndrăzneam să vorbesc cu Mihai, dat fiind că el nu vedea cu ochi buni această nouă reprofilare a mea. Pe înserat am ajuns la cabana Capra neagră. Am cinat și ne-am culcat cu grija zilei de mâine. Primul autobuz spre Câmpulung pleca dimineața și trebuia să ne sculăm foarte devreme. Era încă întuneric când am pornit din nou la drum. Mergeam în tăcere prin pădurea misterioasă, neîndrăznind parcă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ultima căruță de ciocălăi și i-a dus-o lui moș Danilov. A adăpat iepele, le-a umplut ieslea de coceni cu frunze lungi, proaspete și moi, apoi, mulțumindu-i proprietarului pentru ajutorul acordat, s-a întors acasă. Am luat cina împreună, după care noi, "echipa de încărcători", învinși de oboseală, "... am adormit pe laurii idilelor lui Teocrit" (Ion Minulescu) A doua zi, toți ciocălăii au fost cărați într-un spațiu acoperit având atribuția de șopron, pentru a-i scuti de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fără o bază reală, își continua gândul pe un suport concret: Draga mea, dacă ai putea să-mi pui un supliment, aș fi cel mai fericit om de pe planetă! Desigur că mama se conforma întru totul rugăminții tatălui meu, iar cina lua sfârșit în deplină concordie apoteotică în cadrul sfintei familii terestre, considerată a fi însăși temelia, frumusețea și scopul existenței umane. Dar: " Timpul nu mai avea răbdare." (Marin Preda) Ceva misterios, impalpabil și periculos plutea în apropierea noastră. După igiena obligatorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
povestit în volumul Prima mea călătorie în străinătate, publicat de Editura Art. Când aveam cinci ani, mama a făcut o călătorie la Paris, cu escală la Berlin, ca să clari fice situația fratelui meu, trimis la Paris să studieze me di cina, dar care de fapt se înscrisese la Conservator și urma cursurile lui. Și, desigur, mama m-a târât și pe mine după ea, trăgându-mă de cordonul om bilical. După ce s-au lămurit lucrurile la Paris, mama a făcut o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
spun că mie tocmai mi se rupsese ața, și am lăsat-o să creadă chestia cu ciclul. Tot nu puteam să mai facem, ce importanță avea care era motivul ? Pînă la urmă, faza penibilă a trecut și noi am luat cina ca un soț și-o soție, am ascultat muzică și ne-am giugiulit. Îmi dispăruse orice inhibiție, așa că, în momentul în care ea m-a întrebat cum mi s-a părut de data asta, mai bine sau mai nasol decît
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
casă, aveam de gând să povestesc cum a decurs acțiunea „fier vech ”, dar am rămas blocat când am văzut carnetul meu de note pe masă. Instinctiv m-am uitat la Siegfried, el se uita implacabil pe pereți. Cumnatul meu pregătea cina și se făcea că nu mă vede. Sora mea a dispărut în cămară. Când am descris casa am amintit că existau două cămări de alimente, în cea de lângă bucătărie aveam un cuier pentru hainele cu care lucram în curte sau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nimeni în preajma lor, tocmai când aveam și eu curaj de a mă interesa, despre mica mea pasiune. Imediat s-a apropiat o persoană ce mă anunța că artistul vine imediat, se afla peste drum în micul bar de la Restaurantul Cina, unde încerca să se încălzească cu o vodcă, afară fiind foarte frig. Stăpânul standului, fără să știu mă observase de la masa la care se afla, se întorsese gâfâind și bucuros, cu un zâmbet că are un client la lucrări
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
289), ȘI CUPRINDE RUGĂCIUNEA PREGĂTITOARE, TREI INTRODUCERI, ȘASE PUNCTE ȘI UN DIALOG. Rugăciune. Obișnuita rugăciune pregătitoare 4. 191. Prima introducere este istorisirea, care aici va fi cum Cristos, Domnul nostru, a trimis din Betania la Ierusalim doi ucenici ca să pregătească cina și apoi s-a dus El Însuși la cină cu ceilalți ucenici. Și, după ce au mâncat mielul de Paști și au luat cina, le-a spălat picioarele ucenicilor Săi și le-a dat preasfântul trup și prețiosul sânge și, după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]