2,460 matches
-
important decât primul și care nu poate fi mascat, este situația internării pentru tratament și îngrijire sub supraveghere medicală într-un spital de psihiatrie. Dacă tratamentul jenează, spitalizarea confirmă suspiciunea bolii psihice. Mentalitatea socială stigmatizează cu o deosebită brutalitate și cinism cazurile persoanelor care au fost sau sunt internate în spitalele de boli mintale. Din acest motiv, internarea într-un spital de psihiatrie întâmpină de cele mai multe ori o rezistență puternică din partea bolnavilor și adesea chiar o anumită reținere din partea familiei acestora
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o populație fantomatică, alcătuită din făpturi de ceață, imaginând o poveste de dragoste imposibilă din rațiuni de fizică (Ceață). Ca și Zbor de pe muntele liniștit, prelucrare în termeni de comedie hi-tech a mitului lui Pygmalion, Din nou acasă apasă pedala cinismului pe ideea de creație, transformând-o într-o uvertură reprobabilă: doi astronauți întorși pe un Pământ mort ecologic eliberează din greșeală sporii mutanți dintr-un container abandonat, provocând reaprinderea vieții în forme ce trezesc oroarea. Specialitatea lui U. este ficționalizarea
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
critica și istoria literară, Confesiuni estetice travestite, Aspecte ale „medierii”. Deromantizarea romanului, Motive existențialiste. De la eu la non-eu, „Permanențe romantice”, În căutarea unui profil. Tehnici expresive) autoarea se străduiește să identifice în textul romanelor argumente plauzibile (riguroasa autoscopie a personajului-narator, cinismul percepțiilor, suferința de a trăi, tentația înstrăinării) pentru susținerea ideii conform căreia Anton Holban trebuie privit ca un scriitor „existențialist avant la lettre”. Remarcând schema de concepție axată pe „concentrarea analitică disproporționat de mare spre interior în raport cu exteriorul”, U. sesizează
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
declasații „liberi”, hoții și cerșetorii), în care răul s-a cuibărit ca o banalitate. Diavolul însuși, venit în România cu două ajutoare, deghizat în filantrop elvețian, recurge, în aceste circumstanțe, tot la morală pentru a reuși să mai distrugă ceva. Cinismul e regula acestui univers malefic, a cărui șansă de eliberare pare a fi doar nebunia. Piesele lui Z. se remarcă prin ironia amară, ca instrument pentru a dezvălui fața tragico-absurdă a contemporaneității, prin gravitatea reflecției și deopotrivă prin autenticitatea limbajului
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
Încurajare? Cât/ să apuce să se elibereze, așa: se va da iar cu/ capul de oglindă, oglindă plină de lumina înșelătoare/ a ferestrei din față! Până va obosi. Și/ va mai trece o zi...” (Va mai trece o zi). Deși cinismul se prelungește în poemele din Post-ospicii (1997), unde partea secundă a cărții e o utopie negativă livrată într-un limbaj arhaic și regional, primul ciclu anunță deja o nouă etapă. Temele obsedante sunt nebunia, animalitatea și moartea, iar poezia îmbracă
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
doc. nr. 138, p. 353-354. </ref>. Chiar Înainte cu câteva ore de a fi audiați În plenul Congresului, delegații români au reușit să obțină o audiență, anterior evitată, la lordul Beaconsfield, care, deși ascultase cu atenție opiniile acestora, aprecia cu cinism că „În politică ingratitudinea este adesea prețul celor mai bune servicii” <ref id="137"> 137 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 31/1878, f. 12. </ref>. La 19 iunie/1 iulie 1878, plecând de la premisa că drepturile României trebuie apărate
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
se spună adevărul bolnavului în cazul unor afecțiuni grave, incurabile, chiar dacă acesta insistă și afișează o stare de indiferență sau un fals curaj. O asemenea „imprudență medicală” reprezintă mai mult chiar decât un banal psihotraumatism, este o reprobabilă atitudine de cinism. Trebuie evitată pe cât posibilă o atitudine de descurajare din partea medicului, precum abandonarea bolnavului, atitudine care ar echivala cu „condamnarea la moarte” a bolnavului respectiv. Bolnavul trebuie să vadă în medic un protector și un salvator. Copilul bolnav și relația sa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolii afective” sau al „psihozei maniaco-depresive”. În plus, diferit de acestea, mai notăm existența stărilor disforice afective de tipul ambivalenței sau inversiunii afective, cu caracter bizar, din cursul schizofreniei, precum și tulburările afective specifice ale psihopaților, cu o conotație morală (cruzimea, cinismul, indiferența față de suferința celorlalți etc.). Tulburările afective sunt de regulă asociate cu modificări patologice din sfera activității motorii și ideative. Ele sunt extrem de variate și înregistrează diferențe în raport cu vârsta bolnavilor (copii, adulți, bătrâni). Cele mai sus prezentate configurează cadrul tulburărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
I-a citat pe psihologii Piaget și Vîgotski, dar și pe Spiro, Johansen, Bereiter, Resnick și Lesgold, ca autori de modele constructiviste. În ceea ce privește postmodernismul, Wilson a ținut să menționeze că a ignorat cu bună știință idei și teorii care propagă cinismul și indiferentismul etic - pe care le consideră efecte ale unei anumite miopii egotiste. Dincolo de aceste rezerve, după părerea noastră, rămâne însă de analizat cu grijă în ce măsură „ideile-cheie” ale lui B.G. Wilson sunt într-adevăr teze fundamentale și în ce măsură concilierea lor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întrerupt de mai multe ori pe zi, pentru perioade ce variau între câteva minute și câteva ore. Deși enervant în sine, impredictibilitatea provocată de perturbarea rutinei cotidiene contribuia la fel de mult la sentimentul lipsei de control 4 asupra vieții cotidiene 5. Cinismul situației era sporit și de „recomandările” propagandei prin mass-media. După cum spune Gail Kligman (1998, p. 117), „propaganda ocupa un loc distinct în economia politică a României. Era una dintre puținele activități în care oferta depășea cu mult cererea”. Oamenii erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din MApN) populează zecile de hectare de vile noi din nordul Bucureștiului („Paradisul Verde”, „Corbeanca”, Mogoșoaia, Snagov) și frecventează magazine de multe ori mai scumpe decât în Occident. Pe de altă parte, spoliată de această clasă de indivizi de un cinism inuman, restul populației se distribuie între marginali de toate nuanțele, lăturalnici și lumpeni. Ar merita totuși sugerat că a caracteriza această combinație exclusiv drept „Lumea a Treia” poate distrage atenția de la modul în care Lumea Întâi este indigenizată în România
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
puținul aur:/ poate c-o s-o fac să cadă mai încet” (Moment). Mai mult, odată cu Amânarea generală (1990) și Elegii în ofensivă (2003), textul își recapătă dimensiunea referențială: dinamizat prin teatralizare și subminat de o ironie corozivă, dusă uneori până la cinism și sarcasm, poemul face loc acum parabolei morale („Când s-au trezit cu un pumn în gură,/ mulți dintre ei/ au amuțit pe vecie.// Alții însă/ au fost fericiți./ Au găsit totuși/ un os de ros/ pentru dinții lor/ de
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Pentru a o menține în preajmă, bătrânul joacă la Caritas și pierde totul. Deși nu este apăsată, satira la adresa unor moravuri nu e de neglijat. Critica se întoarce și asupra vremurilor anterevoluționare, viața „femeii nimănui”, povestită de ea însăși cu cinism și frison, fiind un exemplu de imoralitate a unor potentați. Cartea dă o surprinzătoare deschidere unei opere care părea finită. SCRIERI: Dacă vrei să fii bărbat, București, 1968; Iepurele sub acoperiș, Cluj, 1973; Împușcătura, București, 1974; Cocoșul de tablă, 1975
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
recuzita esenian-labișiană ce contamina bruma de melancolie și erotism sunt lizibile astăzi dacă nu chiar cu sarcasm, în orice caz cu circumspecție. În privința acestui trecut acționează - spune Paul Georgescu în convorbirile cu M. - „pluricazualitatea etajată”, a cărei retrospectivă nu exclude cinismul: „Mătăluță ești vegetarian”, sună ca o sentință verdictul prozatorului când poetul își amintește că în plin triumfalism stalinist zeci de mii de români „mai și mureau... nu chiar într-o stare de totală libertate”. Vegetarian sau carnasier, unica soluție ar
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
doua piesă ce urmărește destinul familiei Necșulescu, pusă în scenă în 1933. Comedia reia destinele tinerei generații de Necșulești, ajunși acum, la vârsta maturității, în pătura de sus a societății, dar la fel de goi pe dinăuntru. Ambiția parvenirii și-a asociat cinismul, iar în plan sentimental domină lipsa de moralitate. Decebal Necșulescu visează un fotoliu ministerial și, cum scopul scuză mijloacele, cameleonismul său politic este foarte eficient. Fără scrupule și demagog, cu atitudini conjuncturale, el reprezintă tipul politicianului agresiv, portretizat cu virulență
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
relevă valențele de autoironie și parodie ale scriiturii lui M., detectabile în vivacitatea critică a lui Manea, atunci când se observă pe sine, sau prin remarcile sale caustice ce demontează mitul vieții mondene, în fond o simplă combinație de frivolitate și cinism. Coana Chirița (1942), compusă la sugestia lui Liviu Rebreanu, pe atunci director al Teatrului Național din București, după personajul lui V. Alecsandri, exploatează din plin comicul de caracter și contrastul hazliu dintre realitate și pretențiile Chiriței. Fără a se îndepărta
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
1995), Premiul revistei „Poesis” (1996) ș.a. Trei teme aflate într-o strânsă simbioză se degajă din eseurile reunite de M. în volumul Sinapse (2001). Mai întâi, e vorba de radiografierea moravurilor epocii (post)comuniste, descrisă pe un ton ce alternează cinismul și jovialitatea, cum se întâmplă, de pildă, în Comunismu-i ca viagra sau Filosofia mațului plin. A doua temă, dezvoltată cu talent epic și cu umor, vizează inserția biograficului ce dezvăluie uneori nebănuite - și neconvingătoare - veleități paideice (Să devii ceea ce ești
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
ce contribuie la atingerea idealurilor comune și se realizează prin toate mijloacele: inițiind confruntări, culpabilizând, manipulând, activând fantasme inconștiente (auto)distructive, provocând un climat de neînțelegere, paralizând inițiativele. Comportamentul psihosocial pervers se manifesta ca o plăcere pentru persiflaj, remarce caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul nemărturisit al perversului este acela de a-și baliza un spațiu de control prin violarea intimității altuia, de a contraria și imobiliza, de a Îngrădi, de a petrifica dacă nu poate edifica. Într-o grilă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lor). O ambiguitate din care este dificil să te sustragi. Soluția este, desigur, găsirea unei căi de mijloc, Între integrare și distanțare. Dar acest compromis nu poate Înșela „luciditatea marii burghezii”, conștientă de jocul În care este implicată, consimțind cu cinism să fie „studiată”, dar oferind cu condescendență și paternalism imaginea publică asumată, primită de la strămoși, conservată În medii delimitate și izolate și transmisă ca un bun comun, ce nu poate fi interpretat sau schimbat. Subiecții din această categorie au În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
te mândrești cu ceva omenesc este de domeniul jalei, și câteodată de cel al morbidului”. În contextul prozei scrise la cumpăna deceniilor al șaptelea și al optulea, romanul se individualizează prin trei trăsături: ridiculizarea umanismelor (vechi sau noi) în numele unui cinism feroce, care refuză speciei umane orice iluzie compensatorie; suprimarea convenției prozei analitice, bazată pe distincția dintre esență și aparență, dintre „persoană” și „persona”; dar, mai ales, proiectarea personajelor ca identități migrante, ca personalități instabile, în același timp failibile și contagioase
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
în ajutor. Pur și simplu formulez întrebări și, când reușesc, caut și răspunsuri privitoare la riscurile cu care incertitudinile, iraționalismele sau insecuritățile noastre actuale ne amenință și pe care nici nu le putem nega, decât dacă am cădea într-un cinism irecuperabil, și nici nu le putem admite nereflexiv, decât dacă ni s-ar fi tocit complet spiritul critic. Opțiunea mea e clară: sociologia ar trebui să fie coextensivă modernității reflexive. Totuși, nu ar reuși astăzi să fie astfel decât dacă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
recupera integral pe poet în cadrele modernismului șaptezecist au dat rezultate limitate. Gheorghe Grigurcu semnala filiația suprarealistă, consemna ispita transcendenței, înregistra patetizarea amintirii - impersonalizată tactic prin învestirea ei în ancestral și geologic - și releva imageria onirică, reproșându-i poetului un „cinism” exagerat (inclusiv față de poezie) și recurgerea la „divagații de gust îndoielnic” și opinând, concluziv, după ce-l comparase cu Ion Vinea, Gellu Naum, Nichita Stănescu, că, „fără să fi fost un «mare poet»”, M. „rămâne prin melodramatismul său obscur, lucrat cu
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
totul neîmbietoare, despre (să zicem) moarte”, iar al doilea relevând că „o ciudată comuniune se realizează aici pe deasupra comunicării, dincolo de sensul imediat, care poate scăpa, al cuvintelor înlănțuite adesea într-o frazare ininteligibilă”. De regulă, criticii convin că sub masca cinismului și sub „bruiajul” procedărilor de sorginte avangardistă M. ar fi fost, în fond, un confesiv și un sentimental. Frecventă este și înregistrarea poetului drept creator de tablouri de atmosferă, enigmatice, luminate de un lirism criptat, obiectivat, învestit în „obiecte”, în
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
castată”, „praporii de pulberi indiferențiale” etc. Paradoxal, în pofida acestor hazardate ori disonante alăturări de sintagme, atmosfera creată este de o halucinantă intensitate a implicării eului poetic. M. reușește să fie și de o mare candoare, dar și să braveze, frizând cinismul. În pofida efortului de disciplinare, de reducere a aluviunilor lingvistice (sesizabil în ultimele creații), lirica sa rămâne, cum remarca Mircea Iorgulescu, „agitată cu violență de impulsuri contradictorii și tulburi, epuizante”. SCRIERI: Rugăciune către Efemera, București, 1969; Diapazon, București, 1973; Între cer
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
prin ridicolul lor organic. Depășește determinările strict temporale din succesiunea situațiilor (fatalmente supuse tiparului ideologic), fiind interesat în principal de surprinderea, sub aspectul moralității, a indivizilor, care se vor comporta similar în orice alt context social. Luciditatea împinsă adesea către cinism nu din delectare malițioasă, ci dintr-un profund respect față de realitate, ca și nevoia de înțelegere a mecanismelor imposturii, a falsei imagini și a prostiei, prin care oamenii contribuie decisiv la degradarea idealului de frumusețe a lumii, ori apropierea declarată
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]