3,731 matches
-
bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, râvna, dragostea și abnegația!... Ne-am bucură să știm că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștință și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
noi, dorind din toată inima că Dumnezeu să îl ierte și să-l odihnească, să-l numere cu drepții, în Împărăția Să cea Cerească, Sfântă și Veșnică!... Prin urmare, nădăjduim, cu toți, că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși ori mai senzaționali!... Și totuși, suntem convinși de faptul că ce este
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
ruga sa împătimită reușind să păstreze nestinsă - și neatinsă de profan - flacăra inspirației. Indiferent dacă scrie despre trăiri proprii, despre tradiții sau obiceiuri ale românilor, dacă simte nevoia de a culege legende populare, de a povățui urmașii sau de a cinsti înaintașii, poezia sa rămâne luminoasă, plină de bunătate, sentimentele resimțite acut la lecturarea ei fiind de liniște și pace sufletească. Urmele pașilor Creatorului se disting clar pe nisipurile mișcătoare ale ființei, poezia devenind de multe ori rugă și unic instrument
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
Autorului In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Ortodox Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc (1921 - 2016)... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... În acest sens, iată că anul
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
și de deces ale marelui scriitor, 1802 - 1885. Să ajungi la imaginea turnată în bronz trebuia să urci câteva trepte. În zonă desigur că exista și o parcare unde să poți opri și să vizitezi monumentul și casa memorială. Belgia cinstește nu numai eroii naționali distinși prin fapte de vitejie, ci și scriitorii, chiar dacă ei nu sunt de naționalitate belgiană, ci doar că au locuit pe teritoriul Belgiei, cum a fost și cazul lui Victor Hugo, exilat în Belgia în perioda
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370756_a_372085]
-
la întâlniri culturale. -Datorită solicitărilor și încurajărilor prietenilor noștri, ne propunem că în anul 2017 să continuăm șirul lucrărilor de tip antologic, în care să fie incluși toți doritorii, poeți români sau de limbă română, de pe întreg mapamondul, autori care cinstesc statutul de scriitor. -Participarea este benevolă și se face prin înscrierea și selectarea autorilor care dețin texte literare corespunzătoare calitativ. -Criterii pentru participare: -materiale - POEZII *format A5 *scriere cu diacritice *texte corectate *fontul utilizat: Times New Român 12 pct., la
PROIECT ANTOLOGIC de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370778_a_372107]
-
s-a convertit în viclenia suburbanului de azi. *** Dacă va izbândi anticristul, ultimul învins va fi un sătean din nordul României. *** Biserica satului e un proiect de arcă în așteptarea unui Noe. *** Azi, bădia nu-și mai scoate pălăria să cinstească... primăria. Referință Bibliografică: INSOMNII ÎMBLÂNZITE ( SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (IX) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2167, Anul VI, 06 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (IX) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369543_a_370872]
-
cum scăpărară Policandre mici, celeste... Încă nu e primăvară... Făurar e pe sfârșite Făurar e pe sfârșite Pe sfârșite-i și zăpada, Trece repejor decada Zilelor de frig sucite Și ne lepădăm mesada. Numai mâine nu-i poimâine Și-l cinstim pe Dragobete Renunțând la cizme, ghete, După ce toți, mai întâi ne Deziernăm, ce soare dete..! Mai vioi, mai veseli, parcă, Și în haine mai ușoare, Parcă văd cum tare tare Nostalgiile ne-ncearcă Într-o zi de mărțișoare... Și nici
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
Toate Articolele Autorului In memoriam - Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - Teologul (1903-1993); 112 ani de la nașterea sa pământească și 22 ani de la nașterea sa în ceruri... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Anul acesta - 2015 prăznuim împlinirea a
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 112 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 22 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369579_a_370908]
-
Stăniloae „părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 112 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 22 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369579_a_370908]
-
și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Grigore Vieru Poetul - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
și frunze și pietre! Din fericire, oamenii din jurul meu, sunt oameni de bine și au liniștit coșmarul în care m-a adus omul ce a jurat în fața părinților mei, a prietenilor mei, la primărie și în biserică că va fi cinstit și credincios familiei pe care o întemeiază. Mulțumesc colegilor de serviciu care mi-au verificat lucrările atunci când eu eram nedormita, nemâncata și neatenta, mulțumesc șefului că a închis ochii la oboseală și incapacitatea mea de muncă temporară. Copilul să mă
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
s-a întors ! Memoria poporului, în chip smerit-evlavios L-a redat urmașilor, pe-Apărătorul lui CHRISTOS ! Dar și literatura cultă și Istoriografia Au spus că a apărat : Biserica și Patria ! Poporul nostru prin viu grai, pe Ștefan Vodă l-a Cinstit Prin cântece și balade, sau la bucium, i-au doinit ! Prin opere literare : "Romane" și "Povestiri", "Legende culte" și "Scenete, pentru copii", "Istorisiri..." An-de-an și veac-de-veac, poporul l-a Venerat ! Așa că Biserica, poporului ca Sfânt l-a dat ! Biserica cea
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
poporului ca Sfânt l-a dat ! Biserica cea străbună, prin Forul său : Sfântul Sinod, A Decretat Canonizarea lui Ștefan Mare Voievod ! Și-n a ll-a zi din Iulie (sau cum se zice : "a lu' Cuptor"), Sfântul Ștefan al Moldovei, este Cinstit de-ntreg' popor! ...................................... Sf.Mc.Doctori fără de arginți Cosma și Damian. Frați de sânge, de la Roma, oameni și vite vindecau ; Credință și Mântuire, în MESIA, le cereau ! Pârâți la Împăratul Carus, că vindecă vrăjitoresc Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
astea ți-s deja știutePoți înainta către cele neștiuteMoartea s-o privești în ochi o clipă... XX. OSPĂȚUL, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013. La masa de pe terasa se adunară mai marii comunității să cinstească nu-i așa, victoria. O victorie culeasa pe o felie de șansă sora cu nesimțirea, furtișagul și bineînțeles cu trasul de șfori. Dar, cum scopul scuză mijloacele toată lumea uită mai de voie mai de nevoie de metodele nedemocratice folosite pentru
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
muscă. Degetele avide și nesătule se perindau de-a lungul și de-a lațul mesei într-o încercare dealtfel inutilă de a prinde ceva ce nu era. Citește mai mult La masa de pe terasa se adunară mai marii comunității să cinstească nu-i așa, victoria. O victorie culeasa pe o felie de șansă sora cu nesimțirea, furtișagul și bineînțeles cu trasul de șfori. Dar, cum scopul scuză mijloacele toată lumea uită mai de voie mai de nevoie de metodele nedemocratice folosite pentru
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
mereu De lauda numelui Tău! Când simt din nou rodind smochinul În primăvara neamului meu creștinesc Mă prosternez și-ți cer : -Fă Doamne plinul, Adâncului nostru -nsetat, gând strămoșesc! Să-mi fie țara rotundă ca o pâine Oamenii să te cinstească-n ea cântând Fie aici belșug și pace, azi și mâine De-a pururea! să Te mărim , oricând. Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Să văd în ea veseli copii, tineri și bătrâni Cu conștiința, sufletul
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
și mâine De-a pururea! să Te mărim , oricând. Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Să văd în ea veseli copii, tineri și bătrâni Cu conștiința, sufletul, deschise ca o carte Cum Te slăvesc pe Tine, cinstesc pe străbuni Iar viața și-o petrec în smerenie, frățietate. ! Văd lumini, ghirlande aninate de-nserare Sunt un cărbune aprins de dor nestins Fă-mă Doamne flacără cu vâlvătaie mare Mă-nvăluiască focul Tău sacru, necuprins! Gura mea Doamne, plină
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
far ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
și din Carpați,/ Ridică-ți fruntea către Soare,/ Adună-ți mândru, ai tăi frați!// Să ne unim din nou, la Alba,/ De ziua României Sfinte!/ Să-i strângem de prin lume, salba,/ Să-i punem jerbe pe morminte!// Să ne cinstim înaintașii,/ Să ridicăm spre Cer, drapel!/” (Să ne unim din nou la Alba! ) Poeta caută adevăruri și fapte mari ale vieții pentru a-și potoli setea spirituală și pentru a le împărtăși ca o descătușare, atingând afundul sufletului. Evocând mari
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
aceleași însemne ale puterii Tale îmi voi înfrunta din nou dușmanii. De aceea și sufletul meu limpede împletit din dragoste și din teamă, în seama Ta mi l-am lăsat. Numele Tău după cuviință îl iubesc, însă puterea Ta o cinstesc, cunoscută făcându-mi-o Tu prin dovezi fără de număr și spre întărirea credinței mele. De unde îndemnul meu de acum este să pun eu însumi umărul la înnoirea preasfântului Tău locaș pe care netrebnicii și nelegiuiții aceia l-au pângărit în
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
renunțarea la Roma lor, vechiul centru imperial păgân, politeist, idolatru și construirea marii capitale imperial-creștine, Constantinopolul, uitând repede faptul că i-a salvat i-a eliberat, le-a redat demnitatea dintâi, renunțând astfel, la a-i purta și a-i cinsti posterior numele preabinecuvântat, chiar dacă senatul roman i-a acordat pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe care nimeni nu-l putea întrece în bunătatea, frumusețea chipului său, a staturii lui, întrecându-i chiar și pe cei de aceeași vârstă cu el prin puterea lui, s-a apropiat de Dumnezeu, cinstindu-L mai presus de toate cele create și existente: aflându-L a fi Mântuitor și păzitor al împărăției și dătător al tuturor bunătăților. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 12, în PSB, vol. 14. Ed.
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]