3,274 matches
-
așezare monastica a fost întemeiata la mijlocul secolului al XVI-lea, când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Ciobanul nu numai că nu a ezitat a-i împlini dorința, dar el însuși a devenit monah, ajutând la ridicarea unei bisericuțe din lemn cu hramul „Tuturor Sfinților" și a câtorva chilii în jurul ei. .Așa s-ar fi construit, se pare
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
1918, s-au depus eforturi semnificative cu scopul de a localiza, concentra, organiza și încadra în continuare soldați români din fosta armata austro-ungară în cadrul Legiunii. Conform înțelegerii încheiate de partea română (reprezentată de ofițerii Gheorghe Repede, Laurențiu Curea și V. Cioban) cu liderii Consiliului Național Cehoslovac (reprezentat de dr. Scheiner), militarii Legiunii au contribuit la menținerea ordinii în Praga, precum și la sprijinirea acțiunilor desfășurate de "Regimentul 28" ceh. Deasemeni, au participat la lucrările de fortificare și întărire a cazărmilor militare și
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
Dragoș Pâslaru, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu sau Nicolae Urs, singurul actor experimentat fiind Nicolae Praida (care debutase în 1955). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Doborât de pierderea soției, un tânăr cioban „și-a întors fața de la viață” într-o acută depresiune. El izbutește să răpună ursul a cărui privire crede că i-a adus nenorocirea. Adaptare a nuvelei omonime de Mihail Sadoveanu, cu exces de ritualuri ezoterice și farmece țigănești. Lipsesc
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
identificată mai târziu cu zeița greacă Artemis. Era înfățișată ca o femeie strălucitor de frumoasă, purtată printre nouri într-un car de argint. Zeiță a lunii, este cunoscută pentru numeroasele sale aventuri amoroase. Cel mai faimos dintre iubiții săi este ciobanul Endymion. Alte aventuri ale i îi includ pe Zeus, care i-a dăruit trei fiice, și Pan, care i-a dat o turmă de boi albi. Unele surse povestesc că leul nemean, care a căzut pe pământ din lună, este
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
tatăl său, Helios, este fratele Selenei. Eos, zorii zilei, care este faimoasă pentru numeroasele sale aveturi amoroase, este sora Selenei. Seducerea lui Endymion este idila care îi aduce Selenei cea mai mare parte din faima sa. S-a îndrăgostit de ciobanul Endymion și l-a sedus în timp ce acesta dormea într-o peșteră. Unele versiuni spun că Endymion era rege sau vânător, și nu cioban. Din dragostea celor doi s-au născut 50 de fiice, dintre care una era Naxos. Deoarece Selene
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
este idila care îi aduce Selenei cea mai mare parte din faima sa. S-a îndrăgostit de ciobanul Endymion și l-a sedus în timp ce acesta dormea într-o peșteră. Unele versiuni spun că Endymion era rege sau vânător, și nu cioban. Din dragostea celor doi s-au născut 50 de fiice, dintre care una era Naxos. Deoarece Selene nu era profund îndrăgostită de Endymion, ea l-a rugat pe Zeus să îl lase pe el singur să își decidă soarta. Zeus
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
pentru a-i pedepsi după o lege nescrisă pe cei doi tovarăși ce l-au ucis și jefuit. Sursa principală de inspirație a romancierului a fost balada populară „Miorița” din care a preluat simbolul, structura epică, conflictul între cei trei ciobani și perseverența femeii care pornește în căutarea ciobanului ucis. Autorul s-a inspirat și din alte două balade populare culese de Vasile Alecsandri pe la mijlocul secolului al XIX-lea: „Șalga” - din care a preluat exemplul unei curajoase ciobănițe ce pornește în
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
pe cei doi tovarăși ce l-au ucis și jefuit. Sursa principală de inspirație a romancierului a fost balada populară „Miorița” din care a preluat simbolul, structura epică, conflictul între cei trei ciobani și perseverența femeii care pornește în căutarea ciobanului ucis. Autorul s-a inspirat și din alte două balade populare culese de Vasile Alecsandri pe la mijlocul secolului al XIX-lea: „Șalga” - din care a preluat exemplul unei curajoase ciobănițe ce pornește în căutarea unei cete de hoți și se răzbună
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
ecranizat într-un film "film omonim", regizat de Mircea Mureșan după un scenariu propriu. Premiera oficială a filmului a avut loc în octombrie 1969. Plecat la Dorna în preajma sărbătorii Sfântului Dumitru (26 octombrie) pentru a cumpăra niște oi de la niște ciobani de pe Rarău, Nechifor Lipan nu se mai întoarce la casa lui de pe măgura Tarcăului și nu mai dă niciun semn de viață. Soția sa, Vitoria, începe să se neliniștească deoarece oierul nu lipsise niciodată de acasă, în ultimii douăzeci de
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
mare de douăzeci de zile. El nu se dusese nici la popasul de iarnă al turmelor de oi din satul Cristești (din apropiere de Iași) aflat pe balta Jijiei, unde urma să plătească taxele de pășunat, nutrețul animalelor și simbriile ciobanilor și să se întoarcă apoi acasă cu fiul său, Gheorghiță. Perioada de întârziere depășește o lună, iar Vitoria visează într-o noapte că Nechifor traversa călare, spre asfințit, o întindere de apă și începe să bănuiască că acesta a murit
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
I.L. Caragiale. Balada „Miorița” se remarcă printr-o atitudine de neputință, de resemnare și de împăcare cu soarta, omul simplu aflându-se într-o incapacitate de a se opune destinului care i se hărăzește. Unii critici au văzut în atitudinea ciobanului moldovean o expresie cristalizată a blândeții ancestrale a poporului român, un defetism nejustificat și inexplicabil. Romanul "Baltagul" respinge această mistificare antipatriotică, prezentând cazul unei femei simple care nu cedează în fața necazurilor și luptă pentru izbânda dreptății, răzbunând moartea năpraznică a
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
2 porți boltite mari cărora le răspundeau, în fundul clădirii, 2 alte porți boltite mai mici, flancate de lucarne. Inventarul din 1790 numeră acolo 200 de oi și 130 de miei. Erau acolo și un hambar, pod pentru fân și locuința ciobanului. În spate, se aflau o șură (pentru depozitarea și trierea lânii după tunsoare) în apropierea "Fântânii Spălătoriei", precum și o altă spălătorie pentru spălarea de mai multe ori a lânii triate, înainte de a fi descurcată, de a fi dărăcită, pieptănată apoi
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
cocina adăpostea 42 de porci. Hrană tradițională (de vreme ce „în porc, totul este bun.”), carnea de porc a fost timp îndelungat singura carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului de porci"”, se găsea un coteț pentru câini, încredințați ciobanului și văcarului abației și destinați în timpul zilei la paza turmelor, întrucât nu era nicio îngrăditură pe câmp: oile pășteau pe miriști sau pe pârloage, caprele și purceii pășteau în pădure, iar vacile erau mereu supravegheate pe pajiști. Tot în apropierea
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
pe măsură ce treceau anii, numărul musulmanilor creștea, ajungând sa fie pe alocuri majoritari. În multe locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari, în locul lor se dezvoltă Babadagul și Medgidia ca târguri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă aici, mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). Această situație continuă și în perioada de început al declinului puterii otomane (sec. XVII). Situația
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire muntele Bărbat folosit pentru pășune, fiind moșneni ai ținutului Bărbătești Începând din sec.XV Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala. Dar obștea din Bărbătești mai folosea și apele, astfel aveau ca
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
armelor de către România împotriva Germaniei naziste l-au obligat să-și întrerupă studiile. În ianuarie 1945 a fost aproape de a fi deportat în Uniunea Sovietică, reușind să fugă în ultimul moment din lagăr. Până în octombrie 1945 a stat ascuns la ciobani din Munții Cibinului. Se întoarce la Sibiu, continuă studiile și în 1946 ia bacalaureatul, după care este angajat ca profesor. În 1947 părăsește clandestin România, dar este prins în Ungaria, extrădat și condamnat la 14 luni de închisoare pentru trecere
Hans Bergel () [Corola-website/Science/306000_a_307329]
-
lungul carierei sale a primit mai multe distincții, printre care și Ordinul Lenin (1945). s-a născut într-o familie săracă de țărani în satul Garilovskaia din gubernia Vladimir a Imperiului Rus. A început să lucreze de foarte tânăr ca cioban în satul Turov, gubernia Iaroslav (1905 - 1910) și muncitor pietrar în construcții în Moscova (1910 -1915). În 1915 a fost mobilizat în armata țaristă și a luptat în Primul Război Mondial, ajungând la gradul de subofițer într-un regimente de
Vasili Blohin () [Corola-website/Science/320723_a_322052]
-
de călugări, cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", situată în cartierul Colentina din București, pe un mic deal de pe malul drept al râului Colentina. Prima ctitorire are loc în anul 1560, când voievodul Petru cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna, începe construcția mănăstirii, care va fi terminată de domnitorul Mihnea Turcitul. În 1585, acesta închină așezământul mănăstirii Xiropotamu, de la Muntele Athos. Biserica suferă mari distrugeri în 1595, iar în 1614 este grav afectată de un incendiu
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
din Transilvania, veniți cu turmele la păscut pe aceste meleaguri. Amplasamentul inițial al comunei era pe Valea Strâmbei, cam la 6-7 km spre vest de actuala așezare. Denumirea satului de Râca, după filologul Gabriel țepelea, ar fi fost dat de ciobanii ungureni, stabiliți pe aceste meleaguri. Coborârea ungurenilor din Transilvania a avut mai multe cauze. Unii erau păstori și coborau cu mioarele în fiecare toamnă până la Dunăre, rămânând printre băștinași, alții- mai târziu- fugeau de serviciul militar austro-ungar sau de apăsarea
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să fie prelungit 2. Ungurenii poenari s-au stabilit pe văile Topologului, Argeșului, Vâlsanului, Teleormanului și mai la vale, pe Valea Strâmbei 3 După coborârea ungurenilor, toponimia
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
menționăm că mai e o localitate cu acest nume, tocmai în nordul Maramureșului, la granița cu Ucraina, precum și un pârâiaș care se varsă în Ruscova, cu numele împrumutat de la această localitate. Și localitatea Râca din Maramureș are aceeași origine- de la ciobanii ungureni ce mergeau cu turmele și în Nord, pe ambii versanți ai Carpaților., dar sensul de <ceartă> în acele locuri e necunoscut. La origine, <rika>- cu sensul de gaură, crăpătură, linie de demarcație, are corespondențe într- serie de limbi indo-eoropene
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Călugarul (1481-1484) si un alt Radu gramatic in anul 1541 se găsea la curtea lui Radu Paisie al Tarii Românești ; gramaticul Oprea, între anii 1536 si 1542 conduce mai multe solii la curtea lui Radu Paisie; gramaticul Nan la Mircea Ciobanul; gramaticul Costea la acelasi domn, apoi Stoica Dobromir si dascălii Stoican și Stanislav la Vlad Înecatul, dascălul Sava la Alexandru Lăpușneanul. Aceștia sunt doar câțiva dintre dascălii acestei scoli, cunoscuți exclusiv din documentele germane oficiale ale Brasovului, care consemnau doar
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Gabriela Raluca din București. În fața bisericii se înalță o cruce monument, ridicată în memoria eroilor patriei, în anul 2002. Eroi căzuți în primul război mondial: Vlaic Petre, Vlaic Ioan, Vlaic Mihai, Sacaliș Ioan. Eroi căzuți în al doilea război mondial: Cioban Gheorghe, Chiorean Ioan, Fodor Simion, Țâț Teodor, Toadere Iosif, Vușcan Adrian.
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
Kuehneromyces mutabilis (1946), sin. Agaricus mutabilis (1774), Pholiota mutabilis (1871), sau Dryophila mutabilis (1886), din familia "Strophariaceae" și genul "Kuehneromyces" este o ciupercă comestibilă și gustoasă. Ea este numită în popor gheba ciobanilor sau popinici. Acest burete este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri cu multe exemplare, în primul rând în păduri de foioase pe cioturi și bușteni de stejari și fagi în putrefacție, apărând
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
amară și otrăvitoare), "Hypholoma lateritium" sin. "Hypholoma sublateritium", "Naematoloma sublateritium" (amară și otrăvitoare), "Hypholoma marginatum", (amară, necomestibilă) "Pholiota lucifera" (probabil otrăvitoare), "Psatyrella fusca" sin. "Hypholoma appendiculatum" (probabil otrăvitoare), "Stropharia squamosa" sin. "Leratiomyces squamosus" (necomestibilă); În mod normal Kuehneromyces mutabilis (gheba ciobanilor) nu poate fi confundată cu Galerina marginata (gheba de brad) care provoacă otrăviri letale. Aici încă odată cele patru diferențe semnificative: Bureții proaspeți pot fi pregătiți ca supă, ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la un
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]