1,570 matches
-
zânei cu păr azuriu, pe logodnica lui Pinocchio. „Dă o lovitură ușoară, ușoară! Acolo! Lângă tâmplă. Așa. Ia jos un strat, așa, nu mai gros ca o coajă de ou. Ajunge. Bun! Acum ia dalta cea mai mică. Așa. Aceea. Cioplește sub gene, așa! Încă puțin. Încet! Cu grijă. Încă puțintel. Lasă acum, fă în partea cealaltă. Așa, bine! Trebuie să fie preciși, simetrici. Și acum, fă-i gurița. Bagă de seamă! Observă modelul când stă serios. Vezi? Are forma unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
o bomboană!“ Da, știu, m-am eschivat de data asta. Nu e cu adevărat o poveste. Sunt eu și-atât. Dar dacă n-aș ști că nu se poate decât în vis, aș lua o daltă măsura doi și-aș ciopli, câte puțin, în fiecare dimineață în care mi-e dor, o fetiță cu ochi mari care să-și ia copilăria de la început. Ugo Scotti-Berni, Logodnica lui Pinocchio, Editura Ion Creangă, București, 1978. În românește de Mih.M. Ionescu Interviu cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
și probabil că-l iubește și pe Stan, de vreme ce nu-i poartă pică pentru că a lovit-o cu cuțitul: pentru noi, ea este un tip fermecător de tânără sălbatică, iubitoare și blândă, așa cum Bujor e ciobanul îmbrăcat în piei, care cioplește fluiere și însuflețește trestiile, cum Spiridon e tipul prefăcut al preotului lasciv, iar Rada tipul de neuitat al vrăjitoarei nebune care țipă ca o bufniță în apa râului. Este o trăsătură foarte particulară viața aceasta intensă a personajelor, ale căror
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și de dependințele casei. Unii cetățeni din comună au înlocuit stuful de pe acoperișul caselor cu azbest, lucru nu prea indicat de organele de igienă. Apariția circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în case se mai întâlnea culmea de ținut îmbrăcămintea care de fapt era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi cu lut amestecat cu bălegar de cal. După uscare se dădea cu var. După uscarea pereților încărcați cu lut cu paie se trecea la acoperiș. Pe căpriorii puși pe capetele grinzilor se puneau la distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
supus reeducării nu există nici o diferență și omului, și fierului li se pot aplica aceleași metode de lucru pentru atingerea scopului urmărit. În virtutea unui asemenea raționament despuiat de orice sentiment uman -, se poate avea față de deținuți orice fel de atitudine. Cioplește pentru a scoate din piatră amorfă un model existent în imaginația ta. Dacă nu reușești nu importă. Materie primă e destulă. Cantitatea de materie consumată va trece, ca într-o contabilitatea oarecare, la rubrica "profit și pierderi", pierderi concretizate în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
franțuzești; nimic în casa lor nu inspira căldură sau intimitate. Băiețașul însă, care „primea“ doar, fără să întoarcă vizitele, era însă „normal“, intim, vioi, chiar dacă felul său de a vorbi, deprins desigur de la ai lui, suna cam rigid, cam prea „cioplit“ (limbajul meu trebuie să fi sunat oarecum trivial, din cauza ardelenismelor care-i făceau pe unii colegi să spună că limba mea e de „boanghină“: chiar și peste ani, vizitând o dată rude din București, copiii lor râdeau de mine, spunând că
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de cultură care n-au nici o utilitate practică și totuși spiritul omenesc le plăsmuiește mai departe, cu toate că e conștient de gratuitatea lor sau, mai bine zis, tocmai de aceea. Ciobanul din Carpați taie din codru creanga de corn și-și cioplește toiagul. E o unealtă practică, neîndoios. Dar acest toiag, până în cele din urmă, apare înflorit de atâtea crestături meșteșugite încât ne putem întreba: cărei nevoi practice răspunde această simcelire, această meșteșugită împodobire? Toiagul, cu funcția pe care o îndeplinește, răspunde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
supremația vreunei perioade sau generații istorice, nici măcar În cea prezentă, ci este fascinat de modul de metamorfoză continuă alucrurilor. „Eu i-am răspuns că veșnicia, sau ceea ce ne Închipuim noi În concepția acestui cuvânt, nu se vede numai În formele cioplite din materiale inalterabile. Din piatră, porfir și marmură sunt puține lucruri la noi până În prezent. Dar, după convingerea mealucrul putea fi privit și altfel, căci veșnicia care se preocupă așa de puțin și de noi și de care vorbim atâta
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
plasat �n v�rful unei elevă?îi pe axa vertical? a unei linii de compozi?ie major?. Antablament: Coronament orizontal aflat �n general deasupra unei colonade ?i con?ind arhitrava, friza ?i corni?a. Apareiaj: Zid?rie constituit? din pietre cioplite pentru a fi potrivite unele cu altele. Arhitectonic:�Prive?te construc?ia din punct de vedere tehnic, deci materialele ?i procedurile de folosire a lor pe ?antier. Atic: Element decorativ orizontal care �ncoroneaz? un antablament alc?tuit �n general dintr-
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
șnur sau o plasă au fost repede întinse peste o masă de bucătărie sau din camera de zi. Drept palete ( tabletă de parat loviturile ) de mai târziu serveau cărțile sau tabacherele; mingea era din elastic sau a fost dintr-odată cioplită dintr-un dop de plută și așa s-a stabilit ora nașterii tenisului de masă din zilele noastre. Când s-a întâmplat asta exact și cine a avut într-adevăr revoluționara idee, nu se știe nici azi. De abia în
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
îndrăgești vârsta a treia, citind Scrisorile către Monica ale Ecaterinei Bălăcioiu Lovinescu? Sau Jurnalul lui Steinhardt? Orice tânăr care se întâlnește cu suferința dublu rafinată de cultură și de morală a unui personaj matur, iese din lectură mai rafinat. Lectura cioplește în noi piatra naturală a instinctelor, ne aduce mai aproape de spiritualitate. Ori omul lipsit de spirit e un eșec al evoluției. România are pe trupul ei cicatrici adânci desenate de grozavul secol XX. Alexandru Șafran le arară pe cele ale
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e decât vibrația imperceptibilei încrețiri a peliculei ce desparte conștiința de lume. Stofa poemului e urzită din astfel de pliuri ale imaginilor care evocă pulsiuni infrareale, zvâcniri ale inaparentului în căutarea unei forme: "Liberatoare poezie, târâtă de pământ,/ Un călăreț cioplește neliniști obosite/ Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer -/ Un demon vânt, înflorat, metalic,/ Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite". Ar fi inutil să depliem acest relief și să căutăm la suprafața netedă un sens. Poezia (se) eliberează tocmai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
locuiește nelocuibilul, partea cea mai expusă a existenței: își face singur loc în chiar calea urgiei, reușind cumva să-și forjeze o incredibilă incisivitate din îngăduința-i extremă la viol. S-ar putea însă la fel de bine spune că se lasă cioplit de fulgere, ca un rest obstinat al mâniei elementare - în parte menajat de ea, în parte tratat cum nu se poate mai fără menajamente. Ființarea lui ca menaj spasmodic al omenescului grijuliu cu lipsa de menajamente a elementelor e cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înălța până la ea. Nu-i deloc de mirare că, printre șerpuirile aflate acasă în mâna ei, în ochii celor mai mulți curteni obligația alunecă banal în pielea unei simple invitații. De prisos, însă, căci Dedal țâșnise deja în salt în întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă generalului Taurus, căruia știa că regina îi rezerva favorurile intime. Cum acesta era pizmuit la Cnossos pentru câștigarea tuturor probelor la jocurile funerare în onoarea lui Androgeus - odrasla lui Minos răpusă de taurul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
eterogenă... include și coloniști de diverse naționalități”. Mai departe s-a precizat că „Arhidieceza de București include Oltenia, Muntenia și Dobrogea, întinzându-se de la Porțile de Fier până la Marea Neagră”... „În imediata apropiere a Bucureștiului se află două sate de catolici, Cioplea și Popești”. „Dobrogea avea în cele trei sate Caramurat, Culelia și Malcoci 1900 de catolici germani (șvabi), care în majoritate au venit aici din Rusia”. „În localitatea Cataloi din Dobrogea există o colonie de 470 italieni”. „Aceste cinci parohii de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aceasta s-au făcut regulat adunările lunare, s-au dat la timp dezlegările generale și s-au pus în executare hotărârile luate la ultima adunare generală din anul trecut. În toamna anului trecut s-a înființat azilul de bătrâni la Cioplea, lângă București, condus de Surorile noastre franciscane. La înființarea acestui azil a concurat cu o sumă însemnată și fraternitatea noastră și și-a propus să mai adune fonduri ca să poată întreține încă câteva paturi. Dea Domnul ca terțiarii și terțiarele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de 4 metri, și nici una nici două, mă urc în pod ș i cobor cu o scândură. O tai la lungimea de 1,7m., așa cum credeam eu că asta e lungimea schiului, pun mâna pe barda din hambar, încep să cioplesc, să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar și găsesc o curea de la hamul foștilor cai, prind la cele două tălpi ale schiului câte două curele, una la vârful opincii prinsă de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
lăcătușărie, strungărie, fierărie, tâmplărie, sculărie, electricitate. După câteva luni de muncă la sculărie, am fost repartizat la tâmplărie, dar m am descurcat foarte greu, în primul rând pentru că eram stângaci din născare , și barda care mi s a dat să cioplesc era și acționa pe dreapta, în al doilea rând nici nu-mi plăcea această meserie. Maiștrii tâmplari erau nemulțumiți de ceea ce făceam , și, după doar câteva luni, au și scăpat de mine. Și eu de e i. Am fost repartizat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
omul contemporan cu cărțile, revistele, ziarele au devenit aproape tot atât de necesare ca hrana, aerul, apa.” Horia Matei 554. „ Cartea, eroul nostru modest, cu un trecut atât de frământat, privește cu încredere în viitor. De-a lungul veacurilor, cartea a fost cioplită în piatră, în lut și în lemn, scrisă cu mâna pe papirus și pe pergament, strânsă în teascurile primitive ale meșterilor medievali și în presele rapide ale tipografiilor moderne. Uneori a căzut pradă jafurilor care au însoțit războaiele, alteori a
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
maniere, prin artă semnele fixate în edificii de genul bronzului de Paciurea, albastrului special al lui Bălașa sau geometria metafizică a lui E. Tăutu capătă altă semnificație și altă rezonanță. Brâncuși afirmase undeva că "am muncit atât de mult, am cioplit atât de mult, încât din sutele, miile, infinitele forme, am reușit să dau la suprafață forma pură care nu are nici timp, nici spațiu". Asupra "statuariei ieșene" timpul nu pare să fi apăsat prea tare. Impresionanta listă de statui (de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
grădină restaurant, șoseaua Kisseleff (în spatele Casei Iarca) (p. 361). Sculptori: Georgescu, str. Spiridon, 3 bis; Storck, Calea Grivița, 16 (p. 363). Seminarii: Seminarii ortodoxe: Seminarul Central, Calea șerban-Vodă, 92; Seminarul Nifon, str. 11 Iunie, 2; Seminarii catolice: Marele Seminar, comuna Cioplea (lângă București); Micul Seminar, Calea Călărași, 5 (p. 363). Societăți de asigurare, de credit, financiare și economice: Societatea de asigurare Dacia România, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Consiliul de administrație: prințul Dim. Ghica, președinte; prințul Al. știrbey, vicepreședinte; G. Cantacuzino
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a interconectat de fiecare dată „circuitele” punându-ne logica la încercare. Consider că sunt una dintre „semințele” care au încolțit și îi mulțumesc pentru că, dacă nu ar fi insistat atâta la un moment dat... cine știe... ? Asemenea unui sculptor care cioplește în piatră formele cele mai neașteptate, năzuind spre o lucrare desăvârșită, profesorul Petre Popescu a știut să creeze la elevi dorința de a ști și de a deveni. Și fiecare dintre profesorii acestei școli a reușit să facă să vibreze
Schiţă de portret. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cristina Hordilă Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1851]
-
înflorit pe care i-l dăruisem la venire. După ce a așezat crenguțele pe masă, a turnat apă în vază. Prima dată s-a ocupat de crenguța mai înaltă, cea de piersic, care nu era nici măcar înmugurită. Cu deosebită atenție a cioplit baza crenguței dându-i forma de „pană” , apoi a fixat-o în suportul de lemn. După aceea a luat crenguța mijlocie, cea de „ume” îmbobocit, care era subțire și mlădioasă, încercând s-o aranjeze în așa fel, alături de crenguța înaltă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]