3,124 matches
-
discret, dar sper să scap azi cu ținuta asta. Chiar îmi doresc să primesc vești de la tine. Fata ta, Anna Întotdeauna îl amuza uniforma mea de serviciu. Ironia era că el încerca să submineze sobrietatea costumelor lui purtând cravate și ciorapi nostimi- reproduceri după Warhol, trandafirași roz, personaje din desene animate - iar eu tânjeam să mă îmbrac sobru, la costum. În timp ce eram online, mi-a venit o idee: o să-i citesc horoscopul ca să îmi pot face o idee despre cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
eram cu Jacqui, ieșeam la cumpărături și aruncam frenetic cu banii. Tocmai îmi luasem salariul și l-am cheltuit pe tot, inclusiv banii de chirie. Nu-mi păsa. Am dat o avere pe două costume negre, pantofi negri cu toc, ciorapi de mătase și o poșetă Chloe. Exagerat de mult. De fiecare dată când semnam pentru o nouă achiziție, îmi aminteam de cele două mii jumate pe care i le plătisem lui Neris Hemming și tresăream. Ar fi trebuit să mă țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
aburul care umpluse baia... N-am mai putut suporta. Mi-am adunat scâncind hainele, pe care le-am înghesuit în punga luată pe gratis. M-am arătat pe Sixty-Sixth Street cu vesta jilavă de sudoare, cu niște bermude până la genunchi, ciorapi negri și espadrile scâlciate. Dacă mă gândesc mai bine, arătam exact ca toți ceilalți. Ființa mea tânjea după întuneric și liniște, dar soarele funcționa cu motoarele la capacitatea maximă, în timp ce eu țipam după un taxi în febra galbenă a Broadway-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
el și a râs mult timp, fără nici o plăcere. Știa de partida de tenis și și-a croncănit pe îndelete bucuria pentru umilința pe care o înghițisem. Bănuiam că mă privise din holul de sticlă, după ce mă urmărise până la teren. — Ciorapi negri, a spus el. Arătai ca dracu’. Era tema lui preferată. Laitmotivul discursului era că îi distrusesem viața. Îl păcălisem și îl fentasem de multe ori. Nu mai puteam face nimic pentru el. Singurul lucru care l-ar fi remontat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
face parte din substanța însăși, ploaie, spori, lacrimi, ceață, mizerie. Probabil că în asemenea momente cerul nu e altceva decât suma mizeriei din ochii noștri omenești. * Total e în ordine. M-am întors în apartamentul meu. Cearșafurile au fost schimbate, ciorapii dați la murdare, revistele ascunse. Eu însumi mă simt bine primenit și dichisit. Curând se va auzi soneria și Selina va fi aici cu ochii ei de pisică persană, cu lucrurile ei înghesuite într-o geantă, cu gura ei fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mașină mare și neagră a oprit lângă hotel. Era făcută din crom și aur. Geamul a coborât și s-a ivit o mână cu douăsprezece inele care îmi făcea semn. — Cum erai îmbrăcată? Purta un corsaj negru încheiat între picioare, ciorapi argintii și pantofi aurii. — Purtam o rochiță albă pe care o am din copilărie. Îmi ajunge până aici. Încă nu-mi pusesem chiloții, pentru că tocmai mă îmbrăcam după baie. — Și ce ai făcut? A traversat camera și s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tot restaurantul seamănă cu un borcan de murături în care se ține cleiul de perucă sau placa dentară. Dar de acum începe adevărata distracție. Terry aruncă în mine eu pâine și Nigel e pe jos, imitând un câine care amușină ciorapii lui Trudy. Observ că perechea de vârstă mijlocie de la masa din apropiere are o ușoară reacție și își bagă capul în farfuria cu mâncare. În timp ce strângem rândurile, îl fericesc pe Terry cu un jet de șampanie din sticla bine agitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
meniu. Și nici n-am avut chef să întreb. Alaltăieri m-am hotărât, totuși, să-i deschid un cont în bancă. Am completat formularele sub supravegherea atentă și calmă a neclintitei Selina. În dimineața aceea a venit în pat cu ciorapi negri, centură dantelată, sandale de satin, bolero de mătase, mănuși de muselină, un lănțișor care îi cuprindea talia, și colier de aur. Trebuie să recunosc că m-am purtat ca un porc. O oră și jumătate mai târziu se întorcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am o celulită de gradul doi. Ce ai de zis? Nu aveam nimic de zis. Caduta purta un deux-pieces din antilopă gri. Făcu o mică săritură și își ridică rochia până la șold. Am putut să văd partea de sus a ciorapilor, pielea fină și chiloții de un miliard de lire italiene. Își prinse coapsa cu pumnul și o strânse, făcând pielea să se încrețească. — Vezi? spuse ea și începu să-și descheie nasturii de la cămașă. Și iar am privit prin cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vedea într-o publicație“, spusese ea luând încă o dată revista Debonair, „și acum, John, acel vis a devenit realitate.“ Își netezi posterul în poală: uite-o pe Vron, Vron, în patru labe, aplecată într-un unghi de trei sferturi, în ciorapi, tocuri cui, cu chiloții purpurii coborâți până la jumătatea pulpelor ciupite de vărsat „Frumos“ l-am auzit eu pe tatăl meu înghițind vorbele aplecat peste umărul meu. „Vezi, John“, spuse Vron, „dacă ai creativitatea...“. „Harul“ spuse tatăl meu, „harul creator, John
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bag pe amândoi în spital. El a asigurat, cică, luminile. Era așa de întuneric aici, că e izbea lumea de pereți și-și vărsa băutura pe jos. N-a fost ca de obicei - știi tu, când fata se plimbă cu ciorapul și, dacă ai chef, îi dai juma’ de liră. Nici vorbă, locuri rezervate și două lire taxă de intrare. Vron își face apariția în voaluri și eșarfe și cămăși și asta în bezna de aici. După care se cară. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fiule, mormăi el întorcându-mi spatele. Fugi. Pe Vron am găsit-o în salonaș uitându-se la televizor. Era întinsă pe sofa, cu trupul într-o postură bine studiată, cu capul ținut sus, ca o tavă. Am văzut tocuri cui, ciorapi negri, un chimono turcoaz, cu o grămadă de tăieturi și franjuri. Genele negre erau groase ca niște epoleți, ochii se profilau aidoma unor păienjeni pe crusta de fard mortuar întinsă pe obraji și pe frunte. Vron și camera în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spus eu: nu fi așa grăbită - e bine să lași și ceva de lucru imaginației. Ea n-a fost de acord. Sigur că în imaginația mea gagicile ar fi arătat și mai bine dacă li s-ar fi pus și ciorapi și portjartiere, bikini și pantofi cu barete pe gleznă: dar aici e vorba de estetică. Mâine vom merge la noua mare expoziție a lui Monet sau Manet sau Money, sau ceva de genul ăsta. Deci iată-mă, după o cină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mâini își dădu jos capotul. Sunt cărți în care oferi mai mult decât altele. — Și depinde cât de mult vrei să oferi, John. Acum îngenunche, îndreptându-și spatele și i-am putut vedea tot decorul fastuos - pantofii lungi și ascuțiți, ciorapii plasă, tocul argintiu ca de revolver al chiloților, sutienul cu bretele duble. Capotul i-a alunecat de pe umeri. — Sunt cărți care se mișcă o dată cu timpul, John. Și cu toate astea, mai poți face încă artă. Își întinse spatele cu ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trecut în goană pe lângă el și am coborât scările. Am năvălit pe ușile-n oglindă. Știam că nu s-a terminat, nu încă, în nici un caz. Talentatul Fat Paul aștepta în barul fol. Era gata. În mână ținea cu un ciorap negru. Știam ce înseamnă asta. Picioarele mele erau ca nici picioare văzute prin apă. Ușa din spate - or fi încuiat-o? N-are nici o importanță. Poți să fugi, dar nu poți să fugi. Fă-o și o să fii bătut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lăsat bilele să se rostogolească pe postavul de un verde tare și a trecut prin deschiderea tejghelei la casa de marcat. A sunat un clopoțel. Rundul unul. Nu. Rundul cincisprezece. A luat două fișicuri de monede. Le-a băgat în ciorap și a tras de scrotul negru. — Parcă au aceeași greutate, spuse el cu vădit interes, dar cu monedele înăuntru e mai elastic. Înțelegi ce vreau să spun? Se vindecă mai repede. — Fat Paul, ascultă-mă, am spus eu. Bani. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Ți se vor părea ca gunoaiele, ca lucrurile de aruncat. Ți se vor părea un nimic. Banii, banii put. Zău așa. Ia un teanc de bani bine folosiți și flutură-ți-i prin față ca un evantai. Vâtură-i. Fă-o. Ciorapi de băieței, mirosuri porno, grele de te ia durerea de cap, drojdie veche, cămări, prosoape jilave, mâzga din cusăturile portofelelor, transpirația palmelor și murdăria de sub unghiile oamenilor atât de nevoiași care mânuiesc chestiile astea toată ziua. Ah, pute. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a surprins; înainte se purtase impecabil. Am privit-o o clipă, mestecând inestetic și rugându-mă să nu am vreo firimitură de aluat pe ruj. Era îmbrăcată într-un costum verde, culoarea mentei, cu o bluză albă din mătase, iar ciorapii erau exact de culoarea pielii, încât nici nu mi-am dat seama că purta: câteva dintre femeile de aici eșuaseră în a-și evalua corect finețea accesoriilor și, în consecință, arătau de parcă aveau pe picioare proteze. Aceasta era genul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cotoare, după culori. De undeva de sub geamantan (un buzunar secret?) scoate un pumn de pixuri. Le așază peste alte două teancuri de cărți, înșfacă sacoșa galbenă, o aruncă voinicește peste umăr, ridică stiva de cărți și așteaptă. Garderobiera își trăgea ciorapii, ascunsă după cuiere și rafturi. Nu-l observă. Nea tușește semnificativ, impacientat. Garderobiera scoate capul de după rafturi și se-nroșește: „Pardon. Mă arănjiam și io“. Aleargă la ușă. Un ciorap (stângul) îi atârnă mai jos de genunchi. Deschide ușa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
umăr, ridică stiva de cărți și așteaptă. Garderobiera își trăgea ciorapii, ascunsă după cuiere și rafturi. Nu-l observă. Nea tușește semnificativ, impacientat. Garderobiera scoate capul de după rafturi și se-nroșește: „Pardon. Mă arănjiam și io“. Aleargă la ușă. Un ciorap (stângul) îi atârnă mai jos de genunchi. Deschide ușa și se repede spre sala de lectură. Șoferul iese grijuliu, ținând teancurile în brațe, grav, aproape mistic, de parcă ar duce în fruntea procesiunii racla cu moaștele Sfântului Bomphayer. Aștept să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lui Fumero În rolul criminalului. Prin urmare, dumneata crezi că părintele Fernando ne-a mințit? — Nu. SÎnt de acord cu dumneata că pare cinstit, Însă uniforma trage mult la cîntar și, oricum, și-o fi păstrat el vreo carte la ciorap, ca să zic așa. Eu cred că, dacă ne-a mințit, a fost prin omisiune și din politețe, nu din ticăloșie sau din răutate. În plus, nu-l văd În stare să născocească o asemenea Înșelăciune. Dacă ar ști să mintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lume. CÎnd am făcut colțul dintre Puerta del Ángel și strada Santa Ana, mi se făcu inima cît un purice. Ca Întotdeauna, Fermín nu se Înșelase. Destinul mă aștepta În fața librăriei, purtînd o rochie din lînă cenușie, pantofi noi și ciorapi de mătase și studiindu-și imaginea reflectată În vitrină. — Tata crede că sînt la slujba de la ora douăsprezece, zise Bea fără să-și desprindă privirea de la propria imagine. — E ca și cum ai fi. Aici, la mai puțin de douăzeci de metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de a deveni o mare compozitoare și interpreta pentru Sophie mici piese pe care le compunea imitînd motive din Grieg și Schumann, nu fără o anumită ingeniozitate. Domnul Valls, convins că femeile nu sînt În stare că compună altceva decît ciorapi și cergi Împletite, vedea totuși cu ochi buni ideea că fiică-sa putea deveni o competentă interpretă a claviaturii, Întrucît plănuia să o mărite cu vreun moștenitor dintr-o familie bună și știa că oamenii rafinați apreciau, la fetele bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
iar statuile Îngerilor au fost transformate În pietriș pentru a acoperi spațiul de parcare care ocupă ceea ce odinioară fusese grădina familiei Aldaya. Azi e o agenție de publicitate care se Îndeletnicește cu crearea și promovarea acelei ciudate poezii care glorifică ciorapii din bumbac, laptele praf și articolele sportive pentru afaceriștii de mare clasă. Trebuie să mărturisesc că Într-o zi, invocînd niște pretexte neverosimile, m-am dus acolo și am cerut să vizitez casa. Vechea bibliotecă În care am fost pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
imoral Că-înjur ca un birjar suit pe capră, Sunt decadent și sunt vulgar, sunt porc, Că-s nespălat și put mereu a ceapă . Cravată n-am și nici nu am nevoie Că n-am costum la care să o port, Ciorapii mi-s cârpiți a mia oară Și nu uzez batiste din import . Needucat am fost și-oi fi o viață Și bine zici când spui că-s prost crescut Că nu știu nici măcar să stau la masă, Habar nu am
Răspuns. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_837]