1,260 matches
-
Bacăul de azi nu păstrează, însă, aceste suprapuneri armonioase ale „straturilor” istorice și, în consecință, evoluția sa nu poate fi citită „în secțiune”. Campaniile de sistematizare și urbanizare din anii ’70-80 ai secolului trecut au cufundat în moloz vechea fizionomie citadină, reconfigurând-o la parametrii săi „tovărășești”. La tot pasul, monotonul peisaj arhitectonic - tipul de bloc -, induce sentimentul absenței legăturilor cu trecutul. Efectele acestei politici iresponsabile: odată cu trecutul, Bacăul și-a pierdut, de fapt, propria sa identitate. Tot ce a putut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de pregnante, încât, abia după instaurarea regimului comunist în România, Bacăul s-a putut extinde în zona de Sud, călcând în picioare tradițiile legate de Țarina orașului. II. B. Arhitectura orașului Peste tot în lume, momentul de debut al evoluției citadine a unei așezări a fost condiționat de întrunirea a cel puțin dou) criterii fundamentale: recunoașterea dreptului de proprietate pentru locuitori și angajarea majoritară a acestora în activități socio-profesionale neagricole. După cum am încercat să demonstrăm până acum, Bacăul a reușit să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-lea, nota dominantă a peisajului arhitectonic era dată de afișarea unui anumit tip de echilibru edilitar dintre diferitele „puteri” publice - episcopia, autoritățile municipale, ordinele religioase, corporațiile, clasele. Cu excepția Iașilor și a Bucureștilor, încercările de a echivala această situație cu realitățile citadine din cele dou) Principate dunărene sunt cu totul inutile. Aici, arhitectura urbană era una specifică „începuturilor de drum”. Bacăul, de pildă, chiar și la jumătatea secolului al XIX-lea lăsa impresia unei așezări al cărei viitor citadin era, încă, incert
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
situație cu realitățile citadine din cele dou) Principate dunărene sunt cu totul inutile. Aici, arhitectura urbană era una specifică „începuturilor de drum”. Bacăul, de pildă, chiar și la jumătatea secolului al XIX-lea lăsa impresia unei așezări al cărei viitor citadin era, încă, incert: centrul localității este dominat de sediul Eforiei (casa lui Morțun) și oborul de vite, iar zona mediană de hanurile și de puținele biserici construite acum - biserica Buna Vestire (1820), biserica Sfântul Nicolae (1838-1848), biserica catolică Sfântul Nicolae
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
clasa I - „Central” (denumit în anii ’30 „Bulevard”ă, „Europa”, „Regal” (din 1936, „Coroana”ă, „Imperial” și „Athenee Palace”; unsprezece hoteluri clasa II - „Național”, „Comercial”, „Bristol”, „Drăgoianu”, „Dacia”, „Aeroplan”, „România”, „Franța”, „New-York”, „Continental” și „Splendid”. II. C. Semne ale modernizării citadine - rețelele de canalizare și alimentare cu apă potabilă și electrificarea În general, alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din Bacău a fost neconformă cu standardele calitative unanim acceptate. Principala problemă a fost generată de faptul că apa potabilă a Bacăului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie montate încă dou) noi motoare Diesel: primul, un motor cu o capacitate de 560 C.P., a fost pus în funcțiune în anul 1932 , iar cel de-al doilea (675 C.P.), un an mai târziu. Acest efort de modernizare citadină din perioada interbelică se va dovedi nu doar extrem de costisitor - în anul 1940, în contul lucrărilor efectuate, Primăria Bacău mai era datoare către Societatea Română de Electricitate cu suma de 9 milioane de lei -, ci și lipsit de eficacitate. Asupra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
defectuozității inițiale a așezării ei, în timpul iernei, funcționează foarte puțin, după cum și vara, când este secetă, de asemenea nu poate funcționa. În timpul iernei, mai mult de jumătate din oraș este în întuneric”. II. D. Incendiul - o altă „soluție” pentru modernizarea citadină. Efectele benefice ale incendiului din 16 mai 1926 În conformitate cu prevederile „Înaltului Decret-Regal nr. 2.243 din 12 mai 1926, consiliul comunal condus de Leon Sakellary a fost dizolvat”. Dispozițiile acestui decret au intrat în vigoare o zi mai târziu, odată cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de sergenți; dintre aceștia, 49 au fost revocați, 93 au demisionat și 25 au dezertat”. Mai mult, amenzile aplicate sergenților pentru neglijență în serviciu sau absență nemotivată se cifrau, numai la nivelul anului 1908, la 600 lei! La nivelul infracționalității citadine, un raport pe anul 1908, elaborat de comandantul poliției în martie 1909, relevă următorul spectru penal: „mandate de arestare și depunere - primite 233, executate - 45 prin amendă, 27 prin închisoare polițienească și 58 prin închisoare corecțională; neexecutate - 103; 867 contravențiuni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
multora dintre aceste monumente și cimitire. Degradarea, abandonarea, profanarea, dispariția, sau chiar mutilarea lor, creionează o simptomatologie a celei mai periculoase „boli” a timpului prezent: boala spiritului identitar. Degradarea lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul 1857, în zona centrală a orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
s-a manifestat cu predilecție în mediul urban din Moldova - punctul terminus al imigrației evreiești în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. De altfel, în această perioadă, comunitatea evreiască a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea citadină moldovenească. Pe de o parte, așa cum afirmă economistul Avram Rosen, „de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea, evreii au întemeiat 82 de târguri și târgușoare, cum ar fi Târgu Frumos, Fălticeni, Podul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu a fost singura care stabilea măsuri restrictive la adresa locuitorilor evrei. Măsurile legislative „contra străinilor” au fixat un perimetru extrem de limitat de activitate pentru aceștia. Printre altele, străinii nu aveau voie să posede terenuri agricole în mediul rural. În mediul citadin evreii nu puteau să țină debite de tutun, micul comerț ambulant le era interzis - acesta putea fi practicat numai în mediul rural -, nu puteau participa la alegeri și erau discriminați la ocuparea de posturi în funcțiile publice - învățământul în școlile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale (0,5%). Fructificăm aceste date statistice în graficul de mai jos: Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a cunoscut în perioada interbelică o spectaculoasă dezvoltare. Băcăniile te ademeneau la tot pasul cu diferite coloniale și delicatese, de la fructele și mirodeniile exotice până la gama diversificată a produselor autohtone - documentele arhivistice consemnează existența
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestea erau de mici dimensiuni și rudimentare în ceea ce privește utilarea tehnologică. În consecință, derivatele rezultate din rafinarea țițeiului erau departe de „cerințele și standardele din comerț”. Singurul produs ce avea o piață de desfacere rapidă era petrolul lampant, necesar atât eclerajurului citadin cât și satelor din întregul județ. Printre cele mai vechi fabrici din orașul Bacău se numără tăbăcăria din strada Florilor înființată în prima jumătate a secolului al XIX-lea de frații Leibu și Iosif Brill. Mutată ulterior în strada Tăbăcarilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al recensământului din decembrie 1930 ne edifică asupra faptului că acest tip local de configurație etno-profesională era caracteristic întregului spațiu urban din Moldova. Așa cum ne arată statistica întocmită după criteriul claselor de profesiuni și cel al neamului, în 1930 populația citadină din Moldova era repartizată după cum urmează: După cum se poate observa, etnicii români domină covârșitor sferele de activitate din domeniile agricol (95,57%) și al instituțiilor publice (85,04%). Mai mult decât atât, gradul de „absorbție” pe care cele dou) domenii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
poate observa, etnicii români domină covârșitor sferele de activitate din domeniile agricol (95,57%) și al instituțiilor publice (85,04%). Mai mult decât atât, gradul de „absorbție” pe care cele dou) domenii l-au exercitat asupra populației românești din mediul citadin moldovenesc era de aproximativ 50% din total: din 419.081 orășeni români, 29% se ocupau cu munca câmpului și 18% erau încartiruiți în zona instituțiilor publice. Spre deosebire de aceștia, 53% din totalul populației urbane evreiești activa în comerț și industria textilă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urmărit nu doar la nivelul elementelor „exterioare” ale orașelor, ce țin de arhitectură sau de infrastructura rutieră, ci și la nivelul mentalităților. Aici, prefacerile sectoriale au fost, cel puțin, la fel de intense ca cele înregistrate în domeniul economic, de pildă. Mediul citadin - spațiu de expunere și înfocată promovare a „spiritului” pozitivist - a impus o regândire a „viziunii despre lume” (Weltansauung), o recalibrare a ceea ce Lucien Febvre denumea „utilajele mentale” ale colectivității. Perspectiva novatoarea asupra modului în care oamenii au gândit sau și-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hotărârii Consiliului de Război din Brașov, locotenentul Diaconescu a fost condamnat „la trei luni închisoare pentru lovirea superiorului”. Ulterior, Curtea superioară de justiție militară a casat această sentință, iar Consiliul de Război din București l-a achitat pe băcăuan. Mediul citadin a fost, prin excelență, un veritabil incubator al prefacerilor, un areal predispus la volatilizarea tradițiilor familiale rustice. Din multe puncte de vedere, membrii familiilor strămutate din mediul rural în oraș au suferit schimbări comportamentale radicale, învecinate alienării. Dezrădăcinați, rupți de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în provincie. În plus, aceste instituții - Tribunalul, Prefectura, Primăria, Poliția, chiar și Liceul - nu au fost doar centre de iradiere a autorității centrale, ci și noii „idoli” ai comunităților orășenești. De aici au plecat atât regulile, cât și limitele vieții citadine. Prin intermediul lor, statul va încerca să omogenizeze și spațiul, dar și timpul, într-un efort colosal de compatibilizare a formelor cu fondul, „de a aduce frontierele la nivelul centrului”. Mediul urban poate fi privit din perspectiva multiplelor diversități pe care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
expunere colectivă a unui anumit tip de identitate locală. În general, luând forma unor obiceiuri de sociabilitate de tip rural, acestea au fost găzduite în cadrul tradiționalelor târguri și iarmaroace. Totuși, în absența unei tradiții urbane solide, în lipsa propriilor „idoli”, identitățile citadine s-au construit, mai curând, în jurul valorilor naționale, prin celebrarea și rememorarea succeselor înregistrate, cu precădere, de istoria recentă. În mod evident, acest festivism citadin cu iz patriotic a intrat în conștiința publică destul de târziu. Anterior anului 1859, astfel de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tradiționalelor târguri și iarmaroace. Totuși, în absența unei tradiții urbane solide, în lipsa propriilor „idoli”, identitățile citadine s-au construit, mai curând, în jurul valorilor naționale, prin celebrarea și rememorarea succeselor înregistrate, cu precădere, de istoria recentă. În mod evident, acest festivism citadin cu iz patriotic a intrat în conștiința publică destul de târziu. Anterior anului 1859, astfel de exemple - dar și de „motive” - sunt greu de găsit. Mai mult decât atât, ritmicitatea și maniera de desfășurare a acestor festivități au survenit pe calea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un loc de convergență cu nevoia de spectacol a orășenilor. Cu nevoia lor de a-i aclama pe „campioni”, de a simți, prin alții, euforia victoriei. Similar modelelor din întreaga lume occidentală, „cultul” pentru exercițiile fizice a pătruns în mediul citadin al vechiului Regat prin intermediul societăților sportive ale elevilor sau studenților, dar și al echipelor din cadrul diferitelor unități militare. În cazul școlarilor, imboldul a venit pe cale legislativă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin introducerea în programa școlară - învățământul secundar și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
precizează Ortensia Racoviță, „Grădina Publică a fost realizată de răposatul Dimitrie Cracti, pe când era prefect al județului Bacău” (1864) . Reprezentanții administrației locale au ales un amplasament ultracentral, „în capătul Șoselei Naționale Bacău-Focșani, pe locul din fața Bisericii Sfântul Nicolae”. Pentru parametri citadini ai Bacăului de altădată, alegerea s-a dovedit a fi mai mult decât inspirată, locul fiind cel mai bun „colector” al traficului pietonal de pe arterele rutiere cele mai importante ale orașului - intersecția străzilor Regina Maria, Regele Ferdinand cu Bulevardul Carol
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din vechiul Regat, a fost, de la începutul modernității și până la sfârșitul perioadei interbelice, o vastă „periferie” ce a gravitat în jurul unui centru restrâns, în care s-au concentrat atât conducerea administrativă cât și elita comercială locală. De bunăseamă, acest profil citadin a permis apariția și dezvoltarea năravurilor specifice mahalalei. Mai mult decât atât, în cel de al patrulea deceniu al secolului al XX-lea acestea se instalaseră chiar și în centrul orașului, riscând să-l compromită definitiv. Prostituția și alte forme
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin peste 950 de locuitori, cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul demografic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul demografic înregistrat de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru orașul Bacău, în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]