2,460 matches
-
despre el decât mine ! La limba franceză, pe care o știe de acasă și pentru care a dat examene de romanist, meditează acum două domnișoare de pension, iar duminica, atunci când viața orașului se retrage, suptă în misterioase adâncuri, și fascinantul citit ajunge o ocupație plicticoasă, își acordă permisiunea de a visa la tenul lor de porțelan vermeil, la neverosimilul lor păr luminos... în afara prieteniei pentru dragul de Karl, nu-și permite să lege altele ; disprețuiește sclipirea frivolă a conversațiilor obișnuite, neputându
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prefera, și pentru a lăsa liberă o „cameră de oaspeți“ normală. Deși primeau foarte rar oaspeți, întrucât Brian îi detesta, Gabriel își dăduse plăcuta osteneală de a face camera de oaspeți atrăgătoare, alegând „cărți speciale pentru musafiri“, aranjând lămpi pentru citit, hârtie de corespondență, și așa mai departe. Când sosise Ruby, Gabriel nu reușise să găsească nimic important să-i dea de făcut. Spălase de mult vasele de la micul dejun și făcuse curat în sala de baie. Doar nu-i putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
când Topoloveanu intra în cameră în timp ce Ion Schipor tocmai perora despre deplasarea tensiunilor sau despre altele din subiectele lui preferate, amuțea pe loc și eventual anunța că avea să reia discuția atunci când zona avea să se elibereze de factorii perturbatori. Cititul în palmă, spunea el, necesită o atmosferă de încredere și deplină onestitate. Ceea ce nu-i totdeauna posibil în acest cămin unde partea materialistă a lucrurilor ia uneori aspect de mitocănie crasă." Bineînțeles că Topoloveanu amenința cu clarificarea lucrurilor și cu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
abia ivită. viața mea / sub o lumină care vorbește/ întind peste pajiște însemnările. / până vine trăsura incendiată. pe care / o aștept în haine înmiresmate), când peste creier țâșnește o coroană de gheață / din frunze de măslin. În felul acesta, scrisul, cititul, alfabetarele, cernelurile etc., amintite în poeme, pot fi instrumente, dar și lianți ai celor două forme posibile de manifestare a omului, mai ales a celui creator de frumos, care transformă sau își transformă ființa după chipul gândului înmiresmat de sacru
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
rugăciune, exprimând-o sau alcătuind un iad / al vorbirii fără întrerupere, poetul este cel care, mai mult decât toți ceilalți oameni, poate să-i sondeze profunzimile și să-i împartă melosul semenilor: ca un miner al cuvintelor cobor în adâncimile / cititului și scrisului. tabernaculul cărții sau mic / mormânt. nu știu: să aprind lumânări sau să mă scald / în lumina spicelor apei celei luminate. ca un miner / solitar îmi ascut pana / și mă afund în grafitul cuvântului. sărind și jucând. / săpând înainte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
un luptător, care trebuie să-și asume riscurile luptei; „adversarul” e, mai mereu, neașteptat (nu atât fiindcă o carte s-ar alege la întâmplare, cât, mai ales, din pricina conținutului insolit al oricărei scrieri originale): tu alegi câte-un rănit aleatoriu; cititul e în libertate / deplină; de carte trebuie să te apropii, indiferent de direcția din care vii, creator sau cititor, ca de un corp astral ( Citești cum ai culege, la restaurantul solar, un strop colorat de / ici, o steluță sângerie de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de acolo se rugau pentru tot neamul românesc”. ― Acea “parte din veniturile lor” este măsurată de Radu Mihnea voievod prin “ucazul” său bine știut din 26 martie 1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face francmasoneria europeană și cu secularizarea averilor mănăstirești, care e o problemă curat românească!? Citește mai departe și ai să vezi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state, în marginile strictului necesar și se trecură la buget”. ― Radu Mihnea voievod prevedea tot “strictul necesar” pentru călugări - l-a apostrofat bătrânul pe autor. Am reluat cititul: “Astfel aceste mănăstiri începură a trăi în mizerie, din cauza sumelor bugetare ridicole și neînsemnate. Mitropolitul Sofronie Miclescu, care protestă în 1859 demn,... a fost în fine depus, în noiembrie 1860... Apoi prin legea de secularizare a averilor mănăstirești din 13
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scara Richter von Alois Cedad Duce de Prezbortzegendeschenfiitch, nici falimentul sigur al firmei “Delicatesse La Bălan Bomboane cu susan” nu adevereau marea catastrofă în curs de iminență cînd... Pe orizontul ușor măslinit cu măslini apăru...o muscă. Opriți-vă din citit și verificați dacă curge apa caldă. S-a scumpit metrul cu tot cu cub. Cuvioșia Sa, Acachie, tocmai se ascunsese de câteva ore pentru un ceas de taină sub Măr când propriile sforături fură concurate de ceva străin, un fel de bâz
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
i se mai adăugau cei cincizeci de mii pentru broșura “ Mestecați rar și cu înghițituri mici. Arta supraviețuirii la agatârși”. N-are rost să vă mai plictisesc cu nenumăratele experiențe cărora le-am pătruns intimitățile și mă voi opri la cititul destinului pe talpa tălpii, o zguduitoare revelație care nu m-a costat decât o votcă și două țigări plus promisiunea întărită notarial că mă voi lăsa de scris. Domnule, mi-a spus respectivul, ca orice alt nenorocit de lefegiu condamnat
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
corecte între SN și SB. De altfel, orice activitate, sentiment, domeniu, știință, individ, colectivitate din care lipsește Dumnezeu (IUBIREA) este satanică. Din acest motiv și din multe altele este bine să sacralizăm toate activitățile noastre: somnul, mersul la servici, concediul, cititul cărților, 45 ACTUL NUTRIȚIEI, exercițiile fizice, TOATE. Apostolul Pavel spunea: ”Ori de mâncați, ori de beți, ori altceva faceți, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceți!”. Rugăciunea influențează SN care le va influența și pe celelalte două. Deci rugăciunea
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
dezechilibrelor digestive. Stomacul nu trebuie să vă fie plin, așa că mâncați mai puțin. Alcoolul interferează și el cu procesele ce au loc în urechea internă (unde este „sediul” echilibrului) așa că este și el de evitat. Este bine să evitați și cititul în timpul călătorilor. Aerisiți-vă. Deschideți geamul mașinii sau ieșiți pe puntea vasului sau porniți aerul condiționat de deasupra capului în avion. Faceți din când în când o cură de 2-3 săptămâni de miere cu scorțișoară. Are efecte grozave în foarte
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
teribel“ și-o face pe încă juna madam Georgescu din Tren de plă cere să exclame bovaric (a doua zi): „Ah! mamițo! me nuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc!“ 9 septembrie 2010 Deznădejdea ca ultim refugiu Trăiesc de-o viață din citit și scris. Din biblioteci, arhive prăfoase, excerpte, manuscrise, dactilograme, șpalturi, corecturi, dedicații. Din cronici, recenzii, studii și eseuri, ca și din lene contemplativă, rumegare de idei, boiereasca (inevitabila) ardere a gazului și fantazare cât cuprinde. În cazul nostru, cele nevăzute
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a satului. Era stană de frig. L-am invitat în școală și după puțin timp am pornit la capelă, eu fiind pe post de dascăl. Slujba-slujbă dar mărită la cererea familiei cu lecturi din evanghelie. Până s-a terminat de citit și pomana de țărână amurgise, vântul trimetea rafale care se rupeau în tremurătura sărmanului preot. Ardea. Unde să mai plece? L-am culcat la mine și toată noaptea l-am frecționat, i-am dat aspirină și chinină uscând la foc
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ei s-au închinat Pioși Copilului Iisus, Ca unui Domn și Împărat, Ce mântuire ne-a adus!” Apoi au plecat bucuroși la turmele lor, iar pe cale au dat tuturor de veste că S-a născut Mântuitorul lumii”, termină bunica de citit. „Bunicuțo”, spuse Gheorghiță, „ne-a spus doamna profesoară de Religie că noi, când mergem cu colindul din casă în casă, preînchipuim pe îngerii care au vestit lumii Nașterea Domnului, și pe păstorii care au dat de știre tuturor că a
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și eu adesea, fără însă de-a fi-ncercat ca să mă dizvăț de cazualitatea dispozițiunilor mele. Vedeți că sânt om care-și recunoaște greșelele, și cine și le recunoaște, aceluia aud că i se iartă. Îmi scrieți de abonamente. De citit citesc oamenii noștri, dar de plătit... De-aceea nu vă, pot promite nimica în astă privință, care se poate să vă fie de-o plauzibilă importanță tipografică. O, tipografi! Umbre cari turburați visele cadențate a sărmanilor muritori, spre neliniștea fiilor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
D-șale Domnului Bibliotecar Central Iași 158 [VERONICA MICLE] Botoșani, 30 august 8[76] Dulcea mea amică, Adormind seara cu gândul la tine și deșteptîndu-mă dimineața tot cu el, aș putea să-ți, scriu toată ziua fără ca să obosesc, dacă cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu știu de ce orice lucru, chiar acelea cari n-au a face deloc cu tine, îmi aduc aminte de tine. Ce ai tu a-mpărți cu teii, cu florile și frunzele de tei? Poate
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mele e urâtul. Persoanele câte sunt aici nu vorbesc decât rusește sau leșește, abia vro două din ele rup câte un cuvânt nemțesc ori franțuzesc. Astfel, deși nu tocmai vorbăreț de felul meu, sunt condamnat la un mutism absolut. De citit n-am asemenea ce citi, decât o ediție a lui Heine, rătăcite printre bucoavnele doctorului secundar... Pîn-acum nici un român // nu-mi interesează existința și n-o împinge la o mai mare activitate; - vântul și valurile lacului, cu freamătul lor neîncetat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul Iașului... Acestea să fie neschimbate și neclintite, în vecii vecilor...” februarie 6977(1469) Am terminat de citit și, cu sufletul la gură, am îndrăznit să-l privesc pe măritul Ștefan în față...Cu ochii mijiți și cu un bob de lumină în ei, vodă arăta ca și cum ar fi ascultat o litanie către ceruri. Îndată, însă, ridicându-și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii." Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat: „Mai crezi despre mine că sunt un bătrân sâcâitor?” Nici nu mi-a putut trece prin cap așa ceva, sfințite părinte. „Atunci e bine. E chiar foarte bine, fiule, pentru că îmi făceam gânduri. Credeam chiar că vei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aminte suretul de pe uricul lui Gașpar Grațiani din 12 aprilie 7128 (1620), tradus de „Pisah Grigoraș sin Vasile uricariul de pe sârbie românește, let 7235 (1727), februarie 28.” și te vei dumiri.” Așa am să fac, părinte. Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat cu grabă: „Spune-mi, te rog: ai găsit ceva deosebit în acest act?” Da, părinte. „Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din eparhia Romanului, episcopul de Roman... altu nimeni să nu aibă treabă... Și aceasta s-au tocmit și s-au întărit nu într-altu chip, ce după cum scrie la svânta pravilă... Într-altu chip nu va fi.” Numai ce am terminat de citit, că aud din nou glasul, de data asta ceva mai înveselit al bătrânului: „Nici nu știi ce te așteaptă, fiule.” Despre ce-i vorba, părinte? „Citește ce ai în față și ai să vezi.” Parcă mai ușor mi-ar veni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a femeii și a cuconilor, iar trei dughene...și cu doâ părți de tot ce va avea să fie a sventei beserici unde le-au închinat.” „ Așa-i drept, fiule.” Așa cred și eu, sfinția ta. Abia am terminat de citit și, în timp ce îmi trăgeam sufletul, din obișnuință îmi purtam ochii pe o hotărâre judecătorească a lui Gheorghe Ștefan voievod, din 8 iulie 1654 (7162). Pe măsură ce citeam, mă cuprindea tristețea. Din locul lui nevăzut, bătrânul m-a întrebat: „ De ce ești așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
O undă de fală mi-a încălzit sufletul la auzul cuvintelor călugărului. Am continuat totuși să răscolesc prin actele de pe masă și să le citesc pe nerăsuflate, până când unul mi-a atras atenția în mod deosebit. Când am terminat de citit, l-am făcut atent pe bătrân: Sfințite părinte, am în față o carte a lui Iliaș Alexandru voievod și, drept să-ți spun, tare aș fi vrut să fiu eu în locul ipochimenului despre care este vorba aici. „Despre ce ipochimen
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o aromă nemaipomenită. „Ei, îți place ceaiul, dragule?” Nu știu cum să-ți mulțumesc pentru bunătatea asta, părinte. Simt cum capăt puteri cu fiecare înghițitură. Dar mai cu seamă prezența sfinției tale îmi toarnă balsam în suflet. Parcă am alt chef de citit cele terfeloage. „Știam eu că o să-ți placă ceaiul. Cât despre celelalte... Da’ asta nu-i tot...” Ce ar mai fi, sfinția ta? „Ai să afli la vremea potrivită.” Nu am mai continuat să-l sâcâi cu întrebările, pentru că atunci când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]