2,106 matches
-
destrăbălate nerușinate" nu caută decât să se distreze, altele flirtează pentru a-și găsi un soț. Jacqueline de Rouvre, de pildă, sora eroinei, nu se sfiește, în prezența lui Luc Lestranges șeful de cabinet al Ministrului de Interne să "mângâie clapele executând un arpegiu, aplecându-se cu atâta dibăcie încât corsajul, de-abia strâns, părea să-i lase dezgolit tot pieptul". Ea îl antrenează într-o joacă sugestivă, care alternează cu gesturi de eschivă. În acest fel, tânăra își întărâtă partenerul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Brahms?" Numeroși sunt adulții care fredonează melodia piano, piano a flirtului superficial. Aceștia rostesc din ce în ce mai rar cuvântul flirt, iar atunci când o fac, o fac cu ironie. Se joacă în schimb tot mai mult cu propria seducție, apăsând într-o doară clapele ambiguității și misterului. În acest concert al cuceririi, armonizarea gesturilor, a apropierilor, a vorbelor de iubire, inițiată în perioada Belle Époque, continuă în ritm alert. Gata cu îmbrâncelile, ciupelile și sucirile de brațe ca la țară. Gata și cu pupăturile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acolo, în decorul familiar al Sălii Radio, din preajma casei mele. Și mai ales, dacă vreau să-l văd. Dacă vreau să văd bagheta lui Garaguly și chipul tînăr sau bătrîn, urît sau frumos, senin sau încordat al organistului aplecat deasupra clapelor... În clipa asta, Apusenii se estompează, liniștea se sparge în mii de cioburi și imagini șterse de trecerea timpului, acompaniate de acorduri impresionante de orgă încep să se prelingă pe creste. Și iată-mă în fața afișului care anunță că, duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sale înseamnă, pentru mine, mulțimea aceea încremenită într-o unică suflare, sub boltele catedralei; că nu vreau să-l văd; că nu vreau să știu dacă e tînăr sau bătrîn, frumos sau urît, senin sau încordat, cînd mîinile sale ating clapele și tălpile apasă pedalele. Cochereau și orga lui se confundă cu arcurile de piatră, cu vitraliile, cu fluviul. Cochereau și orga sa nu reprezintă pentru mine nimic real. Sau poate că, dimpotrivă, reprezintă ceva ce se confundă cu toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sunt dictate de intrări succesive în activitate și de depresări ale unor gene. S-a spus, metaforic, că întreaga operă de clădire moleculară care are loc în embriogeneză se face după muzica unui „clavir genetic“: un anume determinism apasă pe clapele clavirului care sunt genele, acestea emit „un sunet“ (citește semnele enzimatice) uneori de numai câteva fracțiuni de secundă, suficient însă pentru a declanșa cascade enzimatice secundare, terțiare etc., capabile fie să distrugă structurile vechi de care embrionul nu mai are
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
postum, sentimentul fatalității ia naștere tocmai din alternanțele abil distribuite între lumini și umbre. Cartea insistă deseori pe simbolul nocturnului, începând cu momentul sosirii în zonă a romanticului locotenent Filip, apoi înserările melancolice din restaurantul gării, unde ofițerul tapează pe clapele pianului de pripas un delicat repertoriu mozartian. Într-un registru identic este restituită imaginea orașului nordic de la gurile Nevei, învăluit în cețuri, ceea ce-i conferă o aură poetică, misterioasă, sugestiv preventivă. Exuberanța juvenilă, inițială, se va dovedi de rău augur
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
unor presimțiri muzica se luminează și exprimă inefabilul. Se poate oglindi în muzică până și un surâs de fată adorabilă? Ce mare psiholog a fost Beethoven! Dar bucata patetică a pianistei pare neverosimilă, degetele se amestecă cu subtilele nuanțe și clapele iau forme celeste, sunt ca niște păsări exotice ce învață să zboare printre valurile mării și ies apoi în libertatea văzduhului. Capricioasele stări sufletești nu izbutesc să estompeze lumina muzicii. Talentul transfigurează graiul sonor într-o nouă viziune, colorată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
început să iau lecții de acordeon. Printre cântecele așa-zise patriotice, pe care trebuia să le învățăm, era unul intitulat Lui Stalin slavă înălțăm. Corul cânta împreună cu orchestra. Eu, cântând la acordeon, începător fiind, mă uitam unde să apăs pe clape pentru a nu greși. Dirijorul, profesorul Petrescu, cânta la vioară. La un moment dat, dirijorul se oprește și, furios, mă lovește cu arcușul, spunându-mi răstit: „când cânți despre tovarășul Stalin nu te uiți în jos, privești înainte, cu încredere
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
contrastele lui: pentru lumina în care a fost scăldat într-o anumită zi de primăvară, înmiresmată de izurile naturii ce începea un nou ciclu de viață, dar și de cele stradale; pentru pavilioanele urechilor alintate de sunetele corzilor sau ale clapelor - multe și variate flash-uri. Circulam pe mijlocul străzii, mai bine-zis existam, independent de tot ceea ce mă înconjura, înafara oricărui program, cu toate că mă aflam în program. Faptele curgeau fără înfăptuire - era în preziua Birthday Puja! Răceala m-a necăjit mult
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ce ți-am spus eu și nimic mai mult, apoi Cristi se întoarce la discuțiile cu instrumentiștii săi, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat : Ne-am înțeles, Mariane, da ? Vreau să aud mai multă vioară la început, vioară și clape. De patru ori linia refrenului, abia apoi vin cu vocea. Iar dacă fac semn, atunci mai mergeți încă de două ori cu instrumentalul, vedem cum reacționează și sala. Și, Mișule, ți-am mai spus de o sută de ori, zâmbește
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cunoscut pentru prima dată, râde Fernic. Ce copil erai, Doamne, ce copil. Aveai cât ? Douăzeci de ani ? — Întocmai. Douăzeci. — Pfiu, drace, mai ții minte pianul ăla rablagit ? La care mi-ai spus să încercăm tango ? — L-aș recunoaște și după clape. — Ce nebunie, Cristi, ce nebunie... Într-o zi, și aceasta va dispărea, la fel ca și noi. Oameni ai viitorului vor trece nepăsători, preocupați de problemele lor moderne, neștiind că vor călca peste un loc în care s-au născut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Frisbee, iar cenușa prăfui plăcuțele de Lego din fața ta, iar dimineața mama îți făcea cu mâna în semn de rămas bun și te striga încet și fulgii de cenușă continuară să se rotească în spațiu, copiii alergând după ei, prăfuind clapele de pian la care cântai și cutia de table deasupra căreia tu și tatăl tău vă războiați aruncând cu zarurile și apoi pogorâră în Hawaii și pe o fotografie a munților parțial blocați de obiectiv în timpul apusului incandescent și portocaliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
este bruiat de alte sunete: pătratul de cer de deasupra noastră este brăzdat din vreme în vreme de un planor - frust și butaforic - un fel de etajeră zburătoare, foarte pitorească. Pilotul, înveșmântat după tipic - scurtă de piele neagră, chipiu cu clape și ochelari de meseriaș, seamănă cu un liliac -, aruncă teancuri de manifeste celor de jos, pentru a întreține, am impresia, alături de ecranele televizoarelor (o inadvertență tehnologică lipsită de importanță), atmosfera de show ironic, de platou de filmare de la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de mult singurătatea ei și am luat-o să cânte cu mine la câteva mari spectacole ale Cenaclului Flacăra, inventasem un instrument nou, din clopoței acordați, cumpărați din târg, eu cântam vocal, ea mă acompania la "Talanga" instrumentul cu clopote, clape și sfori manufacturat de mine. Era frumoasă și Păunescu s-a îndrăgostit fulgerător de ea. O plimba cu Mercedesul, seara, prin București și a invitat-o la Bârca, să i-o prezinte bătrânului său tată, învățătorul Constantin. S-a mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mama a fost mai fericită. Singura mângâiere ce rămăsese doamnei Ghica era de a fi pusă pe un scaun în fața pianului și de a cânta o arie de Mozart sau de Beethoven, cu bietele ei degete slăbite care scoteau din clape un sunet abia perceptibil, răsunând ca dintr-o altă lume. [N am îndrăznit s-o întreb de scăpase portretul făcut de doamna Paini, unde era reprezentată, în picioare, lângă bărbatul ei pe fotoliul lui, în salonul de la Ghergani.]( Ediția a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atunci când creează. Mașina de scris veche ar întregi decorul. Mi-a povestit odată, apropo de mașina asta, că există ceva pe care el o numea memorie a fierului. Adică, indiferent ce ai scrie, indiferent ce ai bate, chiar dacă ai greși clapa, dacă, să zicem, nu ai apăsa pe tasta dorită, mașina bate exact ceea ce trebuie. Ea știe mai bine decât tine să găsească varianta corectă, pe care tu ai fi vrut s-o scrii acolo. Ceva magic. Mă rog, bănuiesc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Îi mulțumim profesorului Nicolae P. Leonăchescu pentru sprijinul amabil pe care ni l-a acordat În demersurile de publi care a acestei cărți. Îi mulțumim, de asemenea, doamnei Adina Nanu, care ne-a permis cu multă bunăvoință să reproducem pe clapa cărții portretul lui Constantin Beldie semnat de Sabin Popp (portret pomenit și În la p. 339). O.B. Doctorului N. Vătămanu, care m-a Îndemnat. C.B. Eu voi da samă de ale mele câte scriu. Miron Costin Am scris singur
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au depline compatibilități profesionale. Această constatare se susține prin Concertul nr. 10 pentru două piane în Mi bemol Major K 365, interpretat împreună. Dirijorul și pianistul Daniel Barenboim și pianistul Radu Lupu Frățietatea profesională a rezultat din dialogul purtat pe clapele pianelor cu replici glumețe sonore. Dacă doar ascultai, puteai să crezi că interpretează un singur artist. Același tușeu al atingerii clapelor, aceeași mângâiere emoțională a temelor etc. Concertul fusese creat tot din dragostea frățească între Mozart și sora sa, mergând
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
interpretat împreună. Dirijorul și pianistul Daniel Barenboim și pianistul Radu Lupu Frățietatea profesională a rezultat din dialogul purtat pe clapele pianelor cu replici glumețe sonore. Dacă doar ascultai, puteai să crezi că interpretează un singur artist. Același tușeu al atingerii clapelor, aceeași mângâiere emoțională a temelor etc. Concertul fusese creat tot din dragostea frățească între Mozart și sora sa, mergând în turnee mereu însoțiȚi de tatăl lor Leopold. Și îmbrățișarea la ieșirile și venirile nenumărate la rampă în Sala Mare a
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Ținuta sa vestimentară, cu o frizură originală, ca și sosirea la aplauze mereu cu mâna stângă în buzunar. Foarte 30 original a fost și stilul încheierii frazelor muzicale excelent interpretate, adoptând o poziție statuară diferită în timp ce orga era așezată cu clapele la sală. Organistul Cameron Carpenter Nu a rămas mai prejos nici importantul concert de la Sala mică a Palatului, susținut de Pittsburgh Symphony Orchestra Camerata Regală ce debutase la 13 decembrie 2009 în auditoriul George Enescu al Universității Naționale de Muzică
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
deja ocupate toate spațiile posibile de unde ar fi putut cineva să privească și fără loc. În această ambianță, observăm că și scena este ocupată până la jumătatea ei cu fanii maestrului pe care putem să-l numim un adevărat vrăjitor al clapelor. Recitalul a fost titrat de jurnalul festivalului ce apare zilnic, cu sublinieri majuscule că Recitalul lui Radu Lupu va avea loc în memoria Mihaelei Ursuleasa. Așadar motiv de emoții în plus, atât pentru interpret, dar și pentru melomani. Între Sonata
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
este Radu Lupu, interpret cu barba cernită? Privindu-l din locul lateral de unde stăteam, nu puteam să-i văd decât bustul statuar care nu schița nici o clintire. Așadar vraja care ne pătrundea pe toți ne era provocată doar de unduirea clapelor care emiteau sunete pornite doar din mângâierea degetelor sale miraculoase sau când izbucneau în acorduri edificatoare din care înțelegeai vraja unei muzici scrise cu durerea în suflet de Robert Schuman, după moartea lui Beethoven, pe care îl adora. Deși Schuman
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
servit cu toată ființa sa. Mai este evocată uneori și prodigioasa și inegalabila sa memorie sau neobositul său spirit. Se cunoaște că se odihnea, după cum el însuși mărturisea, de muncă tot prin muncă, trecând cu ușurință de la arcușul viorii la clapele pianului și apoi la baghetă sau la pana de scris ori la îndrumarea învățăceilor. Câți dintre noi mai sunt dispuși astăzi să se sacrifice fără să aștepte recunoașteri pompoase sau mediatizări excesive? Dar pentru cei care nu i-au aflat
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
format prea În trecere și n-a fost niciodată bine documentată. Am fost oare prea intransigenți În judecățile noastre? Se poate, dar acesta e felul În care a interpretat mașina de scris impulsurile trecătoare care mi-au apăsat degetele pe clape, iar acele impulsuri s-au stins acum. În plus, nimeni nu poate fi făcut răspunzător pentru ele. Cel care a făcut aceste Însemnări s-a stins atunci cînd picioarele sale au Întîlnit din nou pămîntul Argentinei. Cel care le reorganizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
îmi spun că povestea nu trebuie luată din punctul de vedere al „demnității rănite“... Este ceva cu mult mai profund decât aceasta. În mare, situația mea se definea, e drept, printr-un termen cum ar fi „mi s-a tras clapa“. Dacă n-ar fi fost vorba decât de politețe, aș fi reacționat mai cu seamă față de această mică canalie de C. (Infantele de Navarra), căci el este cel care m-a frustrat cel mai mult din punct de vedere social
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]