4,004 matches
-
guvernare, promovarea în demnitățile ecleziastice a oamenilor săi de încredere din rândul ministerialilor și a micii nobilimi. În acest fel Frederich I a reușit, pentru o perioadă de timp, să stingă conflictul dintre Staufeni și Welfi și să obțină sprijinul clerului în lupta cu papalitatea. "Micul interregn" dintre 1197 și 1209, cu luptele interne care l-au însoțit, a determinat ruperea echilibrului dintre suveran și stările privilegiate. Frederich al II-lea (1215-1250), interesat de "politica sa italiană", va fi repede pus
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ajutorul (consilium et auxilium) se afla la baza participării stărilor în Diete. Dreptul de convocare devine obligatoriu pentru principele suveran, iar datoria de a-și da acordul, devine dreptul de a consimți. Personal sau prin reprezentanți, cele trei stări privilegiate (clerul, nobilimea și reprezentanții orașelor) nu se limitau la a-și da consimțământul pentru judecată, pentru legile sau impozite noi și extraordinare, ci și la rezolvarea marilor probleme ale Imperiului. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O primă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la a-și da consimțământul pentru judecată, pentru legile sau impozite noi și extraordinare, ci și la rezolvarea marilor probleme ale Imperiului. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O primă distincție fundamentală se poate face în privința reprezentării clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
distincție fundamentală se poate face în privința reprezentării clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provinciei: în "curia prelaților" și în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, clerul tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provinciei: în "curia prelaților" și în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, clerul tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria 337, pe când în Boemia, după reforma husită, clerul va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provinciei: în "curia prelaților" și în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, clerul tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria 337, pe când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei 338. În multe țări, de altfel, Reforma religioasă a determinat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a clerului la Dieta provinciei: în "curia prelaților" și în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, clerul tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria 337, pe când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei 338. În multe țări, de altfel, Reforma religioasă a determinat schimbări fundamentale în structura stărilor, a Dietei și în modul de reprezentare, chiar la o separare pe curii ale catolicilor și protestanților. Starea nobilimii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și cavaleri (Ritterstand), cu aspecte specifice privind reprezentarea în privința provinciilor de la est sau vest de Elba: în cele dintâi, prelații, seniorii și cavalerii participau la adunare în aceeași curie; la vest de Elba se menținea diviziunea clasică în trei curii: clerul, nobilimea și reprezentanții orașelor 339. Cavalerii participau la Dietele provinciale, dar nu erau reprezentați în Reichstag. Dependența lor de puterea imperială excludea posibilitatea participării chiar și în Dieta imperială. În unele principate teritoriale cavalerii dețineau majoritatea, ca de pildă în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deputați de circumscripție. Orașele nu au avut de la început, și nici în tot cuprinsul țării, aceeași importanță și reprezentare în Landtag. Cele aflate în dependență directă de puterea imperială nu participau la lucrările Dietei provinciale, situație întâlnită și în cazul clerului și cavalerilor. Dar în multe alte cazuri reprezentanții orașelor au dominat Dietele: în Flandra, în Țările de Jos și Würtenberg (aici, doar după ieșirea cavalerilor). Dreptul de convocare aparținea principelui suveran. Dietele se reuneau neregulat, funcție de necesități. Lucrările se desfășurau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
țării. La moartea lui Venceslav al IV-lea, Dieta Boemiei a refuzat recunoașterea ca rege a lui Sigismund de Luxemburg. Consilii speciale, desemnate de Dietele generale și provinciale, asigurau guvernarea țării. În urma războaielor ce s-au desfășurat, datorită conflictului confesional, clerul va dispare din Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Orașele decad, prin plecarea puternicului patriciat de origine germană. În consecință, numai seniorii și cavalerii vor duce mai departe lupta pentru limitarea puterii regale. Recunoașterea lui Sigismund de Luxemburg ca rege al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Boemiei timp de două sute de ani, care separă mișcarea husită de Războiul de 30 de ani359. Urmare a mișcării husite, care a lichidat aproape în întregime Biserica în ceea ce o privește ca proprietar funciar, a fost eliminată influența politică a clerului. În Moravia însă, se poate vorbi încă de patru ordine tradiționale, deși episcopul stătea de obicei pe băncile nobilimii (dacă, bineînțeles, el însuși era nobil), iar ceilalți prelați iau parte la dezbateri și votează în același mod cu orașele. Doar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
încă de patru ordine tradiționale, deși episcopul stătea de obicei pe băncile nobilimii (dacă, bineînțeles, el însuși era nobil), iar ceilalți prelați iau parte la dezbateri și votează în același mod cu orașele. Doar în perioada răscoalei stărilor din 1618-1620, clerul va fi exclus temporar din Dietă, după exemplul Boemiei. Și mica nobilime va reclama, de la sfârșitul secolului al XV-lea, participarea sa la Dietele provinciale, prin delegați aleși din diferitele regiuni ale țării. Ei erau responsabili în fața alegătorilor, care le
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
369. În Prusia, dominația Ordinului teutonic a împiedicat o lungă perioadă de timp ascensiunea stărilor privilegiate în viața politică. Regimul acestora se va instala abia după victoria polonezilor în bătălia de la Tannenberg (1410). În Dieta țării participau cele trei stări: clerul, cavalerii și orașele. În anul 1454 Liga prusiană (constituită în 1440) a oferit suzeranitatea asupra Prusiei regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea. Teritoriul ei a fost împărțit în patru voievodate, după sistemul polonez, iar privilegiile stărilor au început să crească
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
depindea de populația urbană, la fel cum magistrații depind de principe. În toate orașele locuitorii constituie un "corp", o universitas în care se manifestă spiritul lor de solidaritate. În toate provinciile Țărilor de Jos au existat cele trei stări privilegiate cler, nobilime și orașe -, reunite în Adunări reprezentative. Clerul era subordonat principelui, care numea în aproape toate demnitățile ecleziastice superioare și o parte din cele inferioare 373. Nobilimea acorda principelui "sfatul și ajutorul" la care era obligată și îndreptățită, iar burghezia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
depind de principe. În toate orașele locuitorii constituie un "corp", o universitas în care se manifestă spiritul lor de solidaritate. În toate provinciile Țărilor de Jos au existat cele trei stări privilegiate cler, nobilime și orașe -, reunite în Adunări reprezentative. Clerul era subordonat principelui, care numea în aproape toate demnitățile ecleziastice superioare și o parte din cele inferioare 373. Nobilimea acorda principelui "sfatul și ajutorul" la care era obligată și îndreptățită, iar burghezia 374 orașelor îl sprijinea în rezolvarea problemelor de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al XIV-lea oglindesc efortul de reprezentare a propriilor interese: burghezia va trece pe primul plan al vieții politice influențând "parlamentele" și adunările provinciale (les Journées d'états, Landtage). În episcopatul de Liège raporturile dintre episcop, ce reprezenta puterea suverană, cler (reprezentat prin Capitlul său), nobilime și orașe, au fost reglementate în anul 1316. Regimul stărilor se va consolida ulterior, în special din 1343. Stările și-au asigurat o reprezentare permanentă prin Consiliul celor XXII (1373), alcătuit din 4 clerici și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în demnitățile statului doar a locuitorilor indigeni, obligația ducelui de a nu încheia alianțe, de a porni război și a bate monedă numai cu consimțământul stărilor; regula unanimității de vot a tuturor deciziilor luate în Diete de cele trei stări: clerul superior, nobilimea (seniorii și cavalerii) și reprezentanții orașelor, care dominau adunările 378. În Flandra elementul urban domina Adunările de stări, dar la o altă dimensiune. Trei mari orașe Gand, Bruges și Ypres își vor aroga dreptul de a reprezenta întreaga
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
uzurpând în profitul lor atribuțiile ce aparțineau de drept statului 379. Exclusivismul celor trei orașe, care au urmărit doar asigurarea monopolului și a privilegiilor proprii, au dat puterii suverane posibilitatea de a restabili echilibrul cu reprezentanții stărilor privilegiate. Nobilimea și clerul se vor uni cu principele contra burgheziei. Periodizarea în evoluția Țărilor de Jos, bazată pe modificările pe care le-a suferit instituția Adunărilor de stări, cuprinde: perioada "franceză" (1363-1477), incluzând acțiunea unificatoare a lui Filip cel Bun și centralizarea din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regimului de stări tocmai acolo unde se pare că s-au întrunit mai devreme decât oriunde altundeva adunările populare, Gh. I. Brătianu 411 sublinia că în toate aceste "organizații comunale" a lipsit unul din elementele care alcătuiesc Adunările de stări: clerul, organizarea de stat fiind până la sfârșit laică. Apropierea de Statul pontifical a determinat în general o atitudine rezervată față de cler. Pe de altă parte, deși diviziunea socială pe care se întemeiau stările se sprijinea pe principiul nașterii și al eredității
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
I. Brătianu 411 sublinia că în toate aceste "organizații comunale" a lipsit unul din elementele care alcătuiesc Adunările de stări: clerul, organizarea de stat fiind până la sfârșit laică. Apropierea de Statul pontifical a determinat în general o atitudine rezervată față de cler. Pe de altă parte, deși diviziunea socială pe care se întemeiau stările se sprijinea pe principiul nașterii și al eredității, ele putându-se organiza, nu s-a ajuns la un echilibru și la solidaritatea instituțională care să determine o acțiune
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Neapole: au fost prezenți prelații, baronii și reprezentanții orașelor. Funcțiile adunării s-au limitat la consimțirea subsidiilor și impozitelor. Regele a instaurat un regim autoritar, menținând echilibrul necesar cu stările privilegiate, de care avea nevoie în special pentru votarea subsidiilor. Clerul, care îl sprijinise la urcarea pe tron și-a retras colaborarea în cadrul Adunării de stări. Singurul element statornic și activ l-a reprezentat nobilimea. În anul 1282, în "lunea Paștelui", împotriva regalității franceze au izbucnit Vecerniile siciliene la Palermo 415
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Erau convocate în special pentru a vota subsidiile (servicio)417. Viceregele obținea cu destulă greutate consimțământul stărilor și numai datorită dezacordului dintre ele: baronii erau de acord, fiind scutiți de plata subsidiilor ca foști susținători ai aragonezilor la obținerea tronului; clerul, bogat și puternic, în majoritate spaniol, se opunea întrucât era obligat la o contribuție personală; reprezentanții orașelor (procuradores) manifestau o mai mare independență față de vicerege, acționând după caz, conform propriilor interese. Este diferența care se manifestă între adunările din Sardinia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
supunerea 422. Nicio persoană nu era admisă în Seggi fără permisiunea expresă a regelui. Suveranul va reuși să împiedice unirea nobilimii, punând apoi semnul egalității între aceasta și burghezie. Prezența celor două stări în Parlamentele generale a devenit formală. Numai clerul, prin poziția sa puternică, de care se bucura și în regatele spaniole, s-a putut opune plății impozitelor, neezitând să amenințe suveranii cu excomunicarea. Spre deosebire de Sicilia, unde în lupta cu stările monarhia era reprezentată prin vicerege, în calitate de interpus, în Neapole
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mai puțin vorba de Adunări de stări generale, cât de "parlamente regionale". Sunt cunoscute convocările papei Inocențiu al III-lea ad parlamentum, cu reprezentarea orașelor Fano, Iesi și Pesaro în anul 1200. Tot el va convoca în 1207, la Viterbo, clerul, seniorii și reprezentanții orașelor pentru a da ascultare plângerilor și cererilor acestora (querelas et petiticionis). Un caracter asemănător au avut adunările convocate la Friul, Monferrat și Romagna (aici au fost convocate Parlamente în anii 1285, 1294 și 1301 cu episcopii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regele era creația lor. În condițiile în care autonomia Bisericii se întărea, iar puterea seniorilor și a cavalerilor creștea, monarhia va fi tot mai mult îngrădită, stările obținând și primele privilegii în Adunarea prinților polonezi de la Lecz (Leczyca, 1180).428 Clerul s-a emancipat aproape complet, iar seniorii și cavalerii au primit privilegiile individual, sub forma imunităților fiscale și judecătorești. Aceste transformări în raporturile monarhiei cu stările se vor accentua în secolul al XIII-lea, când fărâmițarea Poloniei atingea apogeul. Baza
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]