1,324 matches
-
Se pun într-o cratiță la fiert, dar mai întâi, se stropesc cu sucul de la lămâie, apoi se pune apa peste ele, până trece de fruct, adică să fie acoperite cu apă. Se pun la flacără normală până încep să clocotească, apoi reducem focul și lăsăm să fiarbă timp de o oră, până se înmoaie fructele. Scurgem merele printr-o sită de inox, smălțuită sau din plastic. Legăm pe gura unui vas larg o pânză rară de tifon și punem merele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
taie felii, se așează pe farfurii și se ornează cu felii de portocală și căpșuni din dulceață sau afine puse pe sosul de vanilie. Sosul se face din 500 ml lapte, care se fierb cu 150 g zahăr, iar când clocotește se adaugă 3 gălbenușuri frecate cu o lingură de zahăr. Amestecăm continuu până se îngroașă, dăm deoparte și adăugăm 2 plicuri de vanilie. FRUCTE CARAMELIZATE Două mere, două pere, o portocală, o banană, două kiwi. Punem în tigaie puțin unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Frișca se face din 800 g smântână, 200 g zahăr și vanilie. Timp de o oră, 30 g gelatină se dizolvă în 100 g apă. Sosul se face din 7 linguri de zahăr tos frecat cu 5 linguri de apă clocotită la care se adaugă 50 g cacao și esență de rom. Se amestecă sosul, gelatina și frișca, după care se toarnă între cele două foi care se însiropează înainte cu puțin lichior de cafea. Pe deasupra se ornează cu ciocolată și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
PIJAMA 1 pachet de unt, 4 ouă, 3 linguri de cacao, 2 căni de zahăr, o cană de făină, ½ de cană de lapte, o linguriță de bicarbonat și arome Se pun la fiert laptele, zahărul și cacaoa. După ce a clocotit, o cană se dă la rece și în rest se adaugă untul, bicarbonatul, făina, gălbenușurile, apoi albușurile bătute spumă. Se coace la foc potrivit, în tavă unsă cu unt și tapetată cu făină. După ce s-a copt și s-a
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de lingură de zahăr pudră Ungeți și tapetați cu hârtie o tavă rotundă cu baza detașabilă, amestecați biscuiții cu untul și cu 50 gr. de fulgi de cocos și puneți un strat uniform. Puneți gelatina și 4 linguri de apă clocotită într-un vas la Bain-Marie și amestecați bine restul de nucă de cocos cu restul de apă clocotită, apoi bateți frișca, amestecați cu brânza de vaci și încorporați amestecul din nucă de cocos, gelatină și zahăr. Turnați în formă peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de unt, vanilie, lămâie și 300 g zahăr pudră. Glazura - se face jeleu dintr-un pachet de budincă de zmeură și 400 g Fanta. Amestecăm 100 ml de suc cu praful de budincă, restul de suc se fierbe și, când clocotește, se pune budinca dizolvată, amestecăm bine până se îngroașă și coacem blatul. După ce se răcește, îl tăiem în două foi și punem: blat - un strat de gem - brânză - gem - blat, iar deasupra glazura colorată. PRAJITURA CU BRANZA DE VACI (1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
brânză, punem un jeleu făcut dintr-un pachet de budincă de vanilie și 400 ml de Fanta. 100 ml de suc de Fanta se amestecă cu budinca, iar restul de 300 ml de suc se pune la fiert și, când clocotește, adăugăm budinca dizolvată și 10 g gelatină înmuiată. Amestecăm până se îngroașă, dăm la răcorit, apoi punem peste stratul de brânză și lăsăm timp de două ore, până se întărește. Se decorează cu fructe sau frișcă. PRAJITURA CU BRANZA SI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
3 întregi și 5 gălbenușuri), 1 l de lapte, 300 g zahăr, 6 linguri de făină, 2 pachețele de budincă de vanilie, 250 g unt, 5 albușuri bătute spumă și vanilie. Se pune laptele la fiert cu zahăr, iar atunci când clocotește, se adaugă budinca, făina, gălbenușurile și trei ouă întregi amestecate foarte bine, după care se lasă la foc mic, până se leagă bine. După ce am dat deoparte, adăugăm untul și cele cinci albușuri bătute spumă. După ce s-a răcit, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
le ungem cu un gem acrișor, după care le așezăm pe un platou, apoi, la final, le ornăm cu puțină frișcă. COMPOT DE RABARBAR Se pun la fiert 3 litri de apă cu 600 g zahăr și ½ de lămâie. Când clocotește apa, se adaugă o farfurie mare plină cu segmente din codițe de rabarbar. Se lasă timp de 2 minute să clocotească, apoi se adaugă o vanilie și se dă deoparte. Acest compot se servește rece, fiind foarte gustos și răcoritor
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
COMPOT DE RABARBAR Se pun la fiert 3 litri de apă cu 600 g zahăr și ½ de lămâie. Când clocotește apa, se adaugă o farfurie mare plină cu segmente din codițe de rabarbar. Se lasă timp de 2 minute să clocotească, apoi se adaugă o vanilie și se dă deoparte. Acest compot se servește rece, fiind foarte gustos și răcoritor. HALVA TURCEASCA 4 linguri mari de făină, 100 g unt proaspăt și un sirop alcătuit din 500 ml de apă, 100
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
foaie, din care se taie forme rotunde. Compoziția cu mac se pune între două bucăți de aluat, având grijă ca marginile să fie bine lipite. Se lasă iar la dospit timp de 20 de minute, iar într-un vas se clocotește apa cu sare, 30 g unt și o linguriță de zahăr. Se fierb pe rând la foc potrivit. SALATA DE FRUCTE (1) Un ananas curățat și tocat cubulețe, 4 bucăți de kiwi curățate și tocate, 1 pepene galben tocat cubulețe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de lămâie, 2 ouă separate, 450 ml de frișcă, o lingură de esență de vanilie, 50 g zahăr tos, zmeură, pentru ornat 25 g ciocolată albă și 25 g ciocolată de lapte topită. Puneți gelatina cu 5 linguri de apă clocotită într-un vas la Bain-Marie și amestecați până se topește. Striviți zmeura, apoi adăugați sucul de lămâie, gălbenușurile și albușurile bătute spumă, bateți frișca, apoi adăugați esența de vanilie și zahărul. Amestecați cele 3 compoziții și apoi încorporați gelatina. Puneți
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pachet de vanilie, două gălbenușuri, două fructe de kiwi, 200 gr. de căpșuni, șase ciorchini de păltinele roșii, 150 gr. de frișcă bătută spumă cu trei linguri de zahăr. Amestecăm smântâna cu zahărul și o dăm la fiert. După ce a clocotit, adăugăm gălbenușurile frecate cu o lingură de zahăr, lăsăm să dea un clocot, apoi dăm deoparte și adăugăm gelatina. Pregătim șase cupe sau cănițe în care punem compoziția fiartă și lăsăm timp de patru - cinci ore la rece până se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zahăr pudră Într-o cratiță, până la primul semn de caramelizare. Adăugați 2 pahare de vin alb, un praf de scorțișoară, un baton de vanilie și coaja rasă de portocală. Încorporați afinele, zmeura și reventul. Aduceți la fierbere și lăsați să clocotească 10 minute. Cu o spumieră, Îndepărtați spuma adunată la suprafață. Adăugați coacăzele și pudrați cu zahăr În momentul servirii. Supă de orz, coacăze negre și roșii Puneți ½ ceașcă de orz În 600 ml de apă rece și lăsați să se
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
apoi micșorați flacăra aragazului. Acoperiți și lăsați la foc mic 1 oră sau până când lintea s-a Înmuiat. Serviți fiecare porție presărată cu ¼ ceașcă de brânză cheddar rasă. Tartar de morcovi cu linte verde Puy În 1 litru de apă clocotită cu jumătate dintr-un cub de supă vegetală, tarhon și busuioc, fierbeți 150 grame linte verde Puy și 2 șalote tocate fin, până se Înmoaie (aproximativ 15 minuteă. Scurgeți și lăsați să se răcească bine. Tăiați În cuburi 6 morcovi
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
mult, golindu-le de orice descriere inutilă, căutînd cu înverșurare cuvintele cele mai potrivite și nimic altceva. A fost adesea numită soră a lui Beckett și a lui Cioran, de primul apropiind-o ariditatea aparentă, esențializarea dialogurilor umane, sub care clocotește o neînchipuit de violentă durere, de cel de al doilea, deziluzia permanentă, dezastrul recunoscut al propriei existențe și ironia amară. În 2005, mărturisea într-un interviu din "Magazine littéraire": "Nihilismul. Acesta e cuvîntul care mi se pare cel mai apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al vieții agreste și pastorale, al susurului câmpenesc, al îngrămădirii animale. Mumuleanu are religia naturii, în felul lui simplist, dovadă această imagine a cataractei: Aci-n jghiaburi ce să varsă, Din nălțime vâjiind, Și din piatra cea uscată, Ies izvoară clocotind, Aci-mpăratul naturii, În natură-l cunoștem. Într-al peșterilor haos, Mâna lui toți o vedem. El ia chiar poza meditativă a romanticului contemplând firea: Atunci poetul doparte Tras, privește, stă uimit. ÎNCEPUTURI DE FILOZOFIE. PRESA Școlile grecești fură acelea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iad jucară. Stamati dezvoltă poemul în sens ariostesc, în direcția unui fabulos arhitectonic. Substanța rămâne gotică, și cutare cavalcadă revelă instrumente imitative noi, sugerând o adevărată teroare acustică: Iar de troncănitul potcoavelor grele În munți se răsună, stânca scânteiază, Lunca clocotește și de colb vârtejuri Se suie ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în Scăldătoarea unei cucoane românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale. Lunca-n juru-mi clocotește! o șopârlă de smarald Cată țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald. Călătorul pasionat din el evoacă nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dulce a ochiului: „Din azurul mării luna naște plină, Ochiul vede dulce discul aurit Și prin albe valuri pare și dispare Ca surîs ferice p-un chip suferind; Ochiul se Îmbată: vă uitați pe mare, Valul alb de spumă trece clocotind... Ce, treherat de delfini cu aripe lucioase, Revarsă ici și colo torente de fosfor”... ................................................................... Într-un poem marea este cristalină, În altul geme cu turbare și se despică În fața corăbiei fragile. Însă, indiferent de stare, calitatea ei fundamentală (lucirea) rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cheamă femeia În mijlocul codrului, Alecsandri o invită (vom arăta mai tirziu) În luncă la o partidă de șoapte, de cîntece Îngînate și de bocete line. În interiorul luncii se află și balta. Romanticii cîntă mai ales lacul solitar. Balta lui Alecsandri clocotește de viață. Dimineața, ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dea lumină și căldură, două dintre condițiile fecundității. Toate imaginile din Pastelurile primăverii și verii nuanțează această pregătire pentru facere. O vastă figură a fecundității se profilează: lumina devine caldă, cîmpia scoate aburi, pîraiele se umflă, mugurii se desfac, lunca „clocotește” de seve regeneratoare. Elementele materiale nu-și pierd, În acest obscur proces al creației, strălucirea și limpiditatea: pîraiele sînt „cristaline”, aerul e „viu și proaspăt”, „valuri limpide de aer” trec deasupra luncii, iarba coaptă, mustoasă, „strălucește”, norii sînt „albi, ușori
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă de smarald Caută țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald.” Contemplația, promenada nu tulbură În nici un fel dialectica armoniei naturale. Omul nu strică simetriile naturii Îmblînzite. Ea este un adăpost sigur, un spațiu (cum se sugerează Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-i ocolește nici el, deși nu manifestă un interes special pentru tenebrosul, miticul din natură. În Doina, unde se inspiră mai direct din mitologia populară, apar cîteva scene de vrăjitorie neagră. Baba Cloanța duce În spate pe Satan și codrii clocotesc de un lung hohot. Satan urlă furios, și la urletul lui: „Mii de duhuri ies la lună Printre papură zburînd...”. Strigătul de ziuă al cocoșului pune capăt acestei goane Înfricoșătoare. Macabrul, demoniacul se termină În grotesc: Satan și jertfa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
desfacere și o restrîngere ritmică a unghiului liric... Poemul (publicat În Convorbiri literare, 1872) Începe cu povestirea unui vis (Visul lui Albert) Într-un limbaj care epuizează nuanțele trufiei și ale grandorii: falnic, gigantic, imnător, un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, trufaș, semeț, ușor... Cele opt părți ale poemului au o desfășurare epică prin alternanță. După visul nesăbuit al craiului leșesc urmează prezentarea oștilor, cu insistență asupra simbolismului genealogiei („Toporski veteranul ce poartă barbă albă”, „Zeiusko neîmpăcatul”, „Biela cel
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]