1,966 matches
-
specială, pierdută de-a lungul timpului. Rakoczi decide să nu apeleze la soluții mai ieftine și aduce meșteri din Curlanda (actuala Letonie) pentru a repara conform stilului inițial bolțile distruse. Se presupune că tot acum a fost ridicat și turnul clopotniță care era dispus în partea de sud, la fel și clădirea mănăstirii aferente. În turn este dispus un clopot uriaș, iar în 1640 este realizat mobilierul interior. Pupitrul hexagonal din piatră pictată cu intarsii de alabastru este considerat o capodoperă
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
arsul Craiovei". Era pe vremea lui un conglomerat de ruinături, din care dăinuiesc și azi în strada Hurezului ziduri urmașe și impresionante, și printre ele cărămizi de factură romană, din care prea puține se mai văd în temeliile descoperite ale clopotniței bisericii Sf. Dumitru și multe, multe în cele ale mănăstirii Coșuna, la o palmă de loc departe de castrul cărei cine știe ce Pelendava?" Reînvie aleasa clientelă a bodegii lui Ion Zamfirescu:"Era căutată și veneau acolo slujbași ai primăriei, ai prefecturii
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
continuat cu fidelitate principiile expuse de ieroshimonahul Dorotei care a alcătuit “Regulamentul” mănăstirii. La 12 februarie 1903, prin ordinul Dicasteriei, el este numit stareț al Mănăstirii Hâncu, fiind decorat cu medalia “ Împăratul Alexandru” clasa III. La începutul sec XX în clopotnița bisericii de vară cu hramul “Sfînta Cuvioasa Parascheva” s-au instalat 10 clopote: cel mai mare avea 120 puduri și respectiv: 64 puduri; 20 puduri; 8 puduri; 5 puduri; 5,30 puduri; 1,15 puduri și un clopot de 8
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Spasskie (1658), de la icoana Mântuitorului (Spas) fixată deasupra porții. Orologiul din Turnul Spasskie(montat de Christopher Hallo-way și Bojin Ogurțov) a fost înlocuit de Petru cel Mare cu un ceas muzical olandez. În mijlocul pieței centrale a Kremlinului se află Turnul Clopotniță al lui Ivan cel Groaznic, cu 37 de clopote situate pe cele patru nivele. Turnul lui Boris Godunov adăpostește un ceas uriaș pus în mișcare de 24 de oameni, numai la festivități deosebite și de sărbători. Istoria Clopotului-Țar este interesantă
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
devenită apoi o inexpugnabilă închisoare pentru deținuți politici ce a rezistat asalturilor celor trei revoluții: 1905, februarie 1917, octombrie 1917. În interiorul citadelei se află Catedrala (Petropavlovskoie Sobor), construită de arhi-tecții Tresini și Ustinov (1712-1733), bazilică cu trei nave, cupele și clopotniță foarte înaltă, cu patru niveluri, cu linii severe, specifice barocului rusesc, necropola țarilor. Pe malul stâng al Nevei se ridică Palatul Amiralității sub forma unui templu antic ce a servit, în decursul anilor, drept Palatul Bursei. Astăzi, aici, este instalat
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
perioadă, împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei a dăruit Mănăstirii Dragomirna în 1767 un policandru de cristal (expus astăzi în sălile muzeului de la Dragomirna) și clopotul cel mare numit Zaporojanul, în greutate de peste 1100 kg, care se află în clopotnița mănăstirii. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut ulterior sub denumirea
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
curții a fost construit în perioada 1843-1845 un nou corp de chilii. Din fostul corp se păstrează până astăzi doar temelia care se vede înaintea intrării în noul corp. De asemenea, tot atunci s-a supraînălțat cu un etaj turnul clopotniță. Clădirea egumeniei și paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate în 1846. Prin decretul nr. 1176 din 1904, Consistoriul arhiepiscopesc al Mitropoliei Bucovinei și Dalmației a declarat Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava ca mănăstire independentă, scoțând-o din administrarea
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
turnuri de apărare (numite astfel: Barnovschi, al arhimandritului, Gherontie și Silvestru), iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotniță înalt, pe care s-a amplasat o pisanie. Împrejmuirea mănăstirii s-a făcut cu binecuvântarea mitropolitului Anastasie Crimca. Pe peretele sudic al turnului clopotniță a fost amplasată o pisanie în limba slavonă cu stema Moldovei și cu următorul text: ""Din mila lui Dumnezeu Io Miron Barnovschi Movilă Voievod, Domnul Țării Moldovei, a făcut portalul acesta cu cinci pârguri și îngrăditura de zid în jurul sfintei
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
un șir de metereze înguste. În cele patru colțuri ale incintei se află turnuri de apărare înalte și masive. În exterior, acestea sunt susținute pe cele două laturi de contraforturi. Accesul în aceste turnuri se face din curtea mănăstirii. Turnul clopotniță are două etaje și îndeplinește și rolul de turn de poartă, pe aici intrându-se în incinta mănăstirii. La parter, el este străbătut de un gang boltit, cu aspect gotic subliniat de arcuri împodobite cu ornamente vegetale ce se găsesc
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
arcuri împodobite cu ornamente vegetale ce se găsesc pe bolțarii arcadelor gangului. La primul etaj se află un mic paraclis, iar la etajul al doilea camera clopotelor, cu largi arcade deschise pe fiecare latură. În incinta mănăstirii, la dreapta turnului clopotniță, se află trapeza, unde se hrăneau la un loc călugării. Încăperea principală a acestei clădiri este o sală mare cu două bolți în stil gotic târziu, care se sprijină pe un stâlp octogonal aflat în mijlocul încăperii. Bolțile au numeroase nervuri
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
1879 (stăreția, trapeza și rândul chiliilor de langă arhondărie), schitul și-a mai prelungit viața până în 1893 când a fost desființat, fiind reînființat în 1938 ca mănăstire de maici. În 1935 sub episcopul Ghenadie Niculescu se construiește la intrare o clopotniță din lemn prin care se face actualmente intrarea în mănăstire . În 1956 bisericile mănăstirii au fost renovate de Comisia Monumentelor Istorice, iar după 1990 redevine mănăstire de călugări. În 1991 se construiește un paraclis pictat de arhidiaconul Gabriel Sibiescu, o
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m în dreapta bisericii mari. Paraclisul este clădit tot din lemn și a fost pictat de catre arhidiaconul Gabriel Sibiescu. In incintă mai sunt trei cladiri, una de lemn și două din zid pentru chilii, precum și alte
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
toamna anului 1953 și până în vara anului 1958, cu fonduri puse la dispoziție de către Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor s-a restaurat tot așezământul mănăstiresc. Cu această ocazie, chiliile din jurul bisericii s-au rezidit în formă de cetate, s-au refăcut clopotnițele, atelierele precum și zidul împrejmuitor al mănăstirii. Între anii 1976-1986 s-au făcut reparații generale și s-a pictat biserica mică din cimitir, s-a reconstruit o parte din zidul împrejmuitor distrus la cutremurul din 1977 și la inundațiile din 1979
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
1976-1978 preotul Cordus împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril cu foarte mari sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar si cu pușcăria de către șeful securității județului Neamț, Polac au reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfintei Cruci să construiască actuala clopotniță. În anul 1993 se începe de către preotul Cordus construcția casei de praznice (praznicarul) și se termina în anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Cordus care a slujit din anul 1994 pana în toamna anului 1999, când este transferat
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
una pe latura sudică a pridvorului și o alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se înalță un turn de formă pătrată care servește pe post de clopotniță. În patea vestică a pronaosului se află cafasul (balconul pentru cor). Catapeteasma actuală datează din 1978, cea veche fiind demontată și predată, spre păstrare, la Mănăstirea Golia. În patrimoniul bisericii se află 41 de icoane cu reprezentări ale Praznicelor Împărătești
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
actualele ferestre, ulterior a fost acoperita cu draniță. În anul 1970 bisericuța a fost închisa până în anul 1995, când a fost numit preotul Ifrim Catalin slujitor la această biserică. A fost începută lucrarea de restaurare a bisericii, au fost reconstruite clopotnița și pridvorul; a fost restaurată catapeteasma; a fost înzestrată biserica cu mobilier bisericesc (strane,mese), icoane, veșminte; au fost curățați pereții interiori de straturile succesive de vopseaua care se înnegrise; în exterior a fost amenajat trotuarul din jurul bisericii; în față
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
cristelniță, cădelniță, evanghelie, vase liturgice, dvera, prapuri, lumanărar, covoare, cărti de slujbă, strana cântărețului, chivot, acoperăminte pentru Sfânta Masă, covoare, sfesnice, candelabre); a fost refăcută instalația electrică, a fost asigurată sonorizarea; s-a instalat o alarmă; s-a acoperit biserica, clopotnița și crucea din curtea bisericii cu draniță. Astăzi bisericuța de lemn, prin modelul construcției și tăria ei ne arată și va arăta generațiilor viitoare vechea arhitectură a bisericilor și modul ingenios de lucru la aceste lăcașuri.
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
refacerea totală a bisericii. Biserica domnească din Vaslui a fost reconstruită în anul 1820 cu cheltuiala cucoanei Maria Cantacuzino, văduva marelui logofăt Costache Ghica. Lucrările de reconstrucție s-au făcut după planul inițial, fiind adăugate un pridvor și un turn clopotniță. Nu s-a mai reconstruit turla existentă anterior și pe care o menționase Paul de Alep. De asemenea, s-a demantelat peretele care separa pronaosul de naos. În corpul pridvorului s-au amplasat o serie de pietre profilate existente anterior
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
partea superioară a inscripției se află stema familiei Cantacuzino. Biserica a fost reparată între anii 1889-1890 și pictată în frescă în 1894 de către George Ioanid, elev al pictorului Gheorghe Tătărăscu. În 1908, Episcopia Hușilor cerea autorităților să aprobe restaurarea turnului clopotniță. Comisia Monumentelor Istorice a efectuat cercetări în anul 1912 în scopul restaurării bisericii, dând jos tencuiala exterioară din anul 1820 și scoțându-se la iveală existența cărămizilor, a discurilor și butonilor cu smalț. Lucrările de restaurare s-au efectuat în
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
km.de Adam) Biserică este o construcție veche, în formă de cruce, cu arhitectura în stil moldovenesc și zidurile groase de 1,5 m. Este compartimentata în Altar, naos, pronaos și pridvor închis. La 70 m, în dreapta bisericii se află clopotnița din lemn pe sub gangul căreia se intră în incinta mănăstirii. Pictură datează din secolul al XVIII-lea, este realizată în ulei și tempera, a fost restaurată în anii 2006-2007, împreună cu catapeteasma. Cea mai veche pisanie a bisericii datează din 1869
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
din șindrilă cu unul nou. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. La intrarea în curtea cimitirului se află și un turn clopotniță de lemn. Biserica "Pogorârea Sf. Duh" a fost construită între anii 1838-1843, ca urmare a faptului că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare pe măsură ce obștea monahală de la Agafton a crescut numeric. Piatra sa de temelie a fost pusă la 1
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
județul Neamț. Biserică are hramurile: "Sfanțul Antonie cel Mare", "Sfanțul Mucenic Fanurie" și "Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul" cei trei sfinți fiind reprezentați pe ușă bisericii alături de Sfanțul Ierarh Vasile cel Mare. La 70 de metri sud de biserică se ridică clopotnița, un turn cu două nivele, cu clopotele la cel de al doilea nivel, cu o înălțime de 14 metri până la baza crucii, iar la sud-vest, la circa 80 m, se află corpul de chilii. Situată într-un decor specific, Mănăstirea
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția post-bizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiția locală, sub direcția arhitectului Cordoș Dorel. Acesta este compus din: poarta specifică maramureșeană, turnul cu clopotnița, biserica (cu o înălțime de 57 m), altarul de vară, chiliile călugărilor, capela (construită pe mai multe nivele), casa maiștrilor și casa (atelierul) artiștilor. Recent a fost construit Muzeul din incinta mănăstirii. În prezent, hramul mănăstirii se oficiază pe data
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
o absidă poligonală a altarului decroșată, un naos aproape pătrat acoperit cu o boltă, care în secțiune este trilobată (o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și pridvorul cu arcade de pe latura de vest. Dacă bolta naosului, cu profilul trilobat, este unică în arhitectura de lemn din Transilvania și Maramureș, în schimb, monumentalitatea și înălțimea îndrăzneață a turnului nu sunt atinse decât de biserica „geamănă” din
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
un paraclis cu hramul "Sf.Treime", unde au fost adăpostite odoarele mănăstirii de invazia sovietică. Acest paraclis (din care astăzi se cunosc numai urmele) a fost sfințit în 1951 de către mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei. În 1958 s-au construit clopotnița și agheazmatarul. Clopotnița se află la o distanță de 70 m sud de pridvor, având la parter un gang de intrare. Agheazmatarul are cupola acoperită cu picturi reprezentând stările sufletești ale omului, percepute prin prisma omului bun și ale omului
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]