2,440 matches
-
cu un impresionant recital poetic susținut de poetul Al.Florin Țene care a fost viu aplaudat. Întorș a doua zi la Cluj-Napoca, orașul nostru ne-a întâmpinat cu mângâierile soarelui, semn de bun venit. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Scriitori clujeni pe meleaguri bistrițene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1212, Anul IV, 26 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
malul nordic al Someșului Mic, în perimetrul unui patrulater definit de Splaiul Independenței la nord, strada Emil Isac la est, străzile Arany János și Cardinal Iuliu Hossu la sud, precum și strada George Coșbuc la vest, a debutat istoria „Parcului mare” clujean. Atunci, Asociația de Binefacere a Femeilor a închiriat terenul respectiv, în ideea realizării unui loc de promenadă, în care populația Clujului să se poată recreea în tihnă. Eforturile susținute ale asociației, au fost încununate de succes, iar în 1830, parcul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
anul 1874, construit pe baza proiectului realizat de către arhitectului Henrich Zimmermann. Scurt istoric - la cumpăna dintre secole Teatrul de vară, considerat drept parte a parcului, a fost demolat, iar între anii 1909-1910, pe locul său, regizorul Janovics Jenő - pionierul cinematografiei clujene - a ridicat un studio de teatru și film, pe care l-a numit „Cercul Teatral”. În clădirea respectivă, s-a mutat Teatrul Maghiar, al cărui edificiu - Teatrul Hunyadi - aflat la limita dintre piațele Avra Iancu și Ștefan cel Mare, fusese
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduță sau Nicolae Bretan flanchează aleia principală, scrutând traficul pietonal. Alături de ele, și-a găsit loc și clădirea Secției de Pictură a Universitatii de Arte și Design „Ion Andreescu”. După anul 1989, parcul cunoscut în mediul clujean drept „Parcului mare”, dobândește un nume nou și anume Parcul Central „Simion Barnutiu”. Cu toate acestea, Simion Bărnuțiu - cunoscutul om politic român, istoricul, filozoful și profesorul universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției transilvănene de la 1848 - nu-și are statuia
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
avea erau de peste 20 de ori mai puține, față de „mastodontul” de astăzi. Construcția unei arene sportive a devenit o prioritate pentri notabilitățile orașului, printr-o simplă întâmplare. În 1908 - pe vremea în care Transilvania era parte a Imperiului Austro-Ungar - atletul clujean István Somodi, concurând pentru Ungaria, a obținut medalia de argint la Olimpiada de la Londra. În urma acestei victorii, constatându-se că omul se antrena doar prin curțile școlilor, edilii au luat decizia de ridica un stadion, lângă Parcul Poporului. Astfel, s-
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
lemn cu o capacitate de 1500 de locuri, sub care se aflau vestiarele sportivilor, precum și câteva camere de locuit. Evenimentul care a marcat deschiderea oficială a stadionului, s-a petrecut în 1911, fiind prilejuit de meciul de fotbal dintre selecționata clujeană și echipa turcească „Galatasaray Istambul”, ocazie cu care clujenii i-au învins pe turci cu scorul de opt la unu. La o jumătate de veac de la acel meci, în 1961, locul vechii tribune a fost luat de un stadion modern
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
brutal de o linie dreaptă. Cred că existența acelui copac bătrân, vorbea fără cuvinte, despre responsabilitatea edililor orașului din acel timp. Noul complex sportiv, purtând numele de „Stadionul Municipal” avea o capacitate de 28.000 de locuri. Personalități ale sportului clujean La începutul anilor ‘90, stadionul a primit numele multiplului campion național și balcanic la atletism, profesororul clujean Ion Moina. Prodigioasa activitate sportivă a acestuia este certificată de participarea sa la peste 70 de concursuri internaționale. De 27 de ori a
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
a fost inaugurat în data de 8 octombrie 2011. În fața intrării principale, este amplasată statuia lui Mircea Luca, cel mai mare căpitan și cel mai longeviv jucător al „Universității Cluj”. Medic orelist de renume și fotbalist deosebit de apreciat al echipei clujene în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial, Mircea Luca a primit titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca”, în anul 1994. În semn de înaltă prețuire atât a dragostei și abnegației sale manifestată față de echipa universitarilor
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
aproape că nu-și mai amitește nimeni. Strandul a fost construit pe locul Dianei, acesta fiind numele vechii Băi publice a Clujuluin, nume dobândit în anul 1869. Ridicată în 1840 - la inițiativa medicul șef al orașului, Gustav Szombathelyi - baia publică clujeană, a fost menționată documentar în anul 1843. Pentru a putea funcționa și în anotimpul rece, în 1852 i s-au adus o serie de îmbunătățiri. Mistuită de incendiul din 1869, baia publică a fost reconstruită abia în anul 1875. În
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
în 1852 i s-au adus o serie de îmbunătățiri. Mistuită de incendiul din 1869, baia publică a fost reconstruită abia în anul 1875. În secolul XX, ea și-a cedat locul Strandulului Municipal care, timp de decenii, a oferit clujenilor momente de recreere, în verile călduroase. Apoi, în secolul XXI, din frumusețea strandului de altădată a rămas doar amintirea. Celebra lui trambulină se degradează lângă un bazin înconjurat de bălării pe care amatori de graffiti n-au ezitat să-și
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
secolul XXI, din frumusețea strandului de altădată a rămas doar amintirea. Celebra lui trambulină se degradează lângă un bazin înconjurat de bălării pe care amatori de graffiti n-au ezitat să-și lase amprenta. Aceasta este succinta poveste a „băii” clujene. În esență, strandul a împărtășit soarta gheretei alimentare de la intrarea parcului dinspre Teatrul Maghiar. A căzut și el pradă „privatizărilor strategice” și, probabil - într-un viitor nu prea îndepărtat - va dispărea definitiv din peisajul parcului, locul său fiind luat în
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
frumos cântec de sărbătoare, dedicat autorului cărții. Aprecieri făcute la adresa cărții și a autorului Dimitrie Poptămaș (moderator): „Lazăr Lădariu, după ce a părăsit satul natal, a absolvit Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureș, apoi a urmat cursurile Heidelberg-ului ardelean al Universității Clujene, pe care le-a absolvit cu brio. Apoi a devenit cadru didactic universitar la Institutul Pedagogic, gazetar și parlamentar. Lazăr Lădariu o fost întotdeauna o fire luptătoare, întotdeauna ce și-a propus și-a îndeplinit. Prin această carte aveți ocazia
O NOUĂ CARTE SEMNATĂ DE LAZĂR LĂDARIU LANSATĂ LA MITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348779_a_350108]
-
și cu creionul în mână.Cărțile lui sunt dense, încărcate de date și informații inedite, atât de necesare pentru a ne cunoaște trecutul. Despre o parte din ele am scris studii pe care le-am publicat în ziarele și revistele clujene. Era singurul mod de a-i mulțumi pentru îndelungata strădanie de a ne face cunostută istoria noastră. Scriind aceste rânduri, mi-am adus aminte de ce zicea emil Cioran: „ Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată
DESPRE COSTEA MARINOIU NU TREBUIE SCRIS LA TIMPUL TRECUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346794_a_348123]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > TURNIRUL CENACLURILOR LITERARE CLUJENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1011 din 07 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Turnirul cenaclurilor literare din Cluj-Napoca la Festivalul Internațional de Muzică și Artă Transilvania ediția III.2013 În după amiaza zilei de 6 octombrie a
TURNIRUL CENACLURILOR LITERARE CLUJENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348337_a_349666]
-
octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Turnirul cenaclurilor literare din Cluj-Napoca la Festivalul Internațional de Muzică și Artă Transilvania ediția III.2013 În după amiaza zilei de 6 octombrie a avut loc la cafeneaua “ Q Caffe“ din Cluj-Napoca “ Turnirul Cenaclurilor Literare Clujene“, în organizarea Asociaței Leaders` Alliance, în cadrul Festivalului Internațional de Muzică și Artă Transilvania ediția III, 2013. La această manifestare, care s-a desfășurat într-o atmosferă plăcută și colocvială, au participat 11 cenacluri literare din Cluj-Napoca. Ședința, la care a
TURNIRUL CENACLURILOR LITERARE CLUJENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348337_a_349666]
-
ocazie au fost înmânate Diplomele de Participare tuturor membrilor cenaclurilor prezente, semnate de domnul Vlad Pop, managerul festivalului, și Premiile Concursului de Creației ce au revenit tinerelor: Bianca Tamaș și Andreea Ellisarom. AL.Florin Țene Referință Bibliografică: Turnirul cenaclurilor literare clujene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1011, Anul III, 07 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TURNIRUL CENACLURILOR LITERARE CLUJENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348337_a_349666]
-
Studiu de dr.Ionuț ȚENE Ștefan Păscu - un rector între compromisul impus de regimul comunist și deschiderea universitară pe plan internațional După rectoratul lui Constantin Daicoviciu urmează la conducerea administrativă a Universității „Babeș-Bolyai”, tot un mare istoric clujean Ștefan Păscu. A fost o mare provocare pentru Păscu, ca după o personalitate „absolută” în domeniul științei istorice și a puterii administrative să conducă că rector universitatea clujeana. Dacă C. Daicoviciu a fost perceput de contemporani că „omul lui Dej
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Daicoviciu urmează la conducerea administrativă a Universității „Babeș-Bolyai”, tot un mare istoric clujean Ștefan Păscu. A fost o mare provocare pentru Păscu, ca după o personalitate „absolută” în domeniul științei istorice și a puterii administrative să conducă că rector universitatea clujeana. Dacă C. Daicoviciu a fost perceput de contemporani că „omul lui Dej”, Păscu a fost cu siguranta „omul lui Ceaușescu”. Cadrele didactice de la UBB au observat încă de la inceput „răceală” din timpul vizitelor de lucru clujene, cu care acceptă noul
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
conducă că rector universitatea clujeana. Dacă C. Daicoviciu a fost perceput de contemporani că „omul lui Dej”, Păscu a fost cu siguranta „omul lui Ceaușescu”. Cadrele didactice de la UBB au observat încă de la inceput „răceală” din timpul vizitelor de lucru clujene, cu care acceptă noul secretar general Nicolae Ceaușescu osanalele unsuroase ale rectorului Constantin Daicoviciu. Profitând de simpatia pe care o avea în 1968, datorită deschiderii spre valorile istorice naționale și împotriva politicii externe a Moscovei, Nicolae Ceaușescu l-a impus
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
unsuroase ale rectorului Constantin Daicoviciu. Profitând de simpatia pe care o avea în 1968, datorită deschiderii spre valorile istorice naționale și împotriva politicii externe a Moscovei, Nicolae Ceaușescu l-a impus că rector la Cluj pe istoricul Ștefan Păscu. Istoricul clujean Păscu era un produs, ca și Daicoviciu, al școlii istoriografice interbelice. Ștefan Păscu (n. 14 mai 1914, Apahida, județul Cluj - d. 2 noiembrie 1998, Cluj-Napoca) a fost un eminent istoric, membru titular al Academiei Române, dar și membru supleant al CC
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
imixtiunilor venite din partea corifeilor ideologiei culturale de la Județeană de Partid (PCR). Unul dintre liderii grupării echinoxiste, asistentul universitar și poetul Ioan Pop recunoaște rolul lui Ștefan Păscu în protecția și susținerea proiectului cultural echinoxist care a schimbat mersul istoriei literare clujene în perioada comunistă: „Între 1973-1976 ați fost lector la Universitatea Sorbonne Nouvelle - Paris III. Era o șansă uluitoare pentru un tanar să fie trimis în capitala Franței. Cum s-a produs miracolul? Cine v-a recomandat, sprijinit etc.? Episodul universitar
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
cu studenții (...)” Cu toate acestea pentru studentul Ioan Dragan mentorul nu era medievistul Păscu, ci specialistul în istoria modernă și istoriografie Pompiliu Teodor: „Mentorul meu a fost profesorul Pompiliu Teodor. El avea acest talent de a coagulă studenții. Lumea profesorilor clujeni se recunosc din Pompiliu Teodor. Sigur că Păscu știa cine sunt cei mai mulți și buni studenți, dar în general era un om foarte ocupat. Poate nouă premianților ne zâmbea mai mult. Cand termină ultimul cuvânt se gândea la celelalte probleme.” Păscu
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
aceeași atitudine deschisă studentului, dialogului permanent, schimbului de opinii, având convingerea că numai astfel Universitatea poate să-și aibă funcționalitatea ei reală în cadrul civilizației socialiste românești.” După cum se poate observa îmbibarea discursului marxist nu a ocolit nici pe mării istorici clujeni, care vorbeau de iluzoria „civilizației socialiste românești.” Pe bună dreptate rectorul Ștefan Păscu era perceput de către studenți și mai ales de studenti că un promotor și protector al noilor generații culturale din Cluj-Napoca. Ștefan Păscu semnează în primul număr din
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
perceput de către studenți și mai ales de studenti că un promotor și protector al noilor generații culturale din Cluj-Napoca. Ștefan Păscu semnează în primul număr din Echinox, pe prima pagină, în 1969 un articol îndemn pentru noii corifei ai literaturii clujene - „La început de drum”. Păscu încuraja „primăvară” de la Cluj: „Mai întâi a fost ideea, o idee frumoasă, o idee generoasă. I-a urmat inițiativa concretizării gândului și apoi înfăptuirea proiectului frământat multe zile și poate nopți de mintea tânără și
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
-l pregăti de a fi cât mai folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urârea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Citind astăzi cu atenție mesajul rectorului Păscu îl putem considera un document programatic pentru noua generație literară de scriitori clujeni. Ștefan Păscu s-a implicat în deschiderea spre exterior a UBB, în strângerea relațiilor cu universitățile din Occident. Lectorul de
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]