34,665 matches
-
litru, pe jumătate plină cu ersatz-ul cazon, primit dimineață, reglementar, împreună cu coltucul de pâine neagră, tare ca piatra. M-am dumirit pe loc. Neamțul vrea să bea și el ce beam eu. M-am ridicat, cu sticlă în mână, am coborât, repede, dâmbul, am traversat șoseaua, m-am dus în uniformă mea militară la șoferul german, care aștepta nerăbdător, cu mâna stângă scoasă în afara cabinei, pe geamul lăsat. I-am oferit sticlă cu cea mai sinceră bună dispoziție. Neamțul a luat
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
doi caporali, cu cască, mască, rucsac, lopată Lineman, carabina pe umăr, baioneta la șold, în dreapta, gamela și bidon în stânga. Mergând, ei zornăiau de atâta echipament pe ei. M-am uitat la ei cu multă simpatie, apropiindu-mă de toți cei coborați, scăpați din luptele din Crimeea. M-am dat și mai aproape de cei doi vânători de munte, țărani, după aparentă, bărbați împliniți, împovărați de atâtea arme și unelte. Erau ca niște "fortărețe vii", inexpugnabile, cu zăngănelile armelor și bagajelor lor, gârboviți
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
prăbușească, n-are ce să surpe. Și-atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală". Inadaptatul, victima sigură este intelectualul: David, informatician, captiv mai întîi al lumii virtuale a calculatorului este ispitit de "diavolul" elvețian să coboare pe pămînt, printre oameni, să comunice cu ei. Impactul dur cu realitatea îl aruncă pe un pat de spital de nebuni. Viitorul e maculatura este, fără îndoială, piesa de rezistență a volumului. Extrem de interesante și ofertante pentru o montare sînt
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
a României asupra Ungariei. Meciul a stîrnit poeme în proza în mai multe ziare, ca și cum această victorie ar fi putut aduce și creșteri de tiraj. Astfel că mai tot ceea ce era pe rolul știrilor importante de la începutul săptămînii trecute a coborît sub victoria fotbaliștilor români asupra celor unguri. E mai curînd trist că un cîștig la fotbal ne poate ajuta să ne închipuim că i-am bătut pe unguri, cînd, în realitate, încă zece asemenea victorii nu vor ajuta României să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
Cehoslovaciei și al celebrului discurs al lui Ceaușescu, mă aflam la mare, la 2 Mai. Am ramas pe loc, împreună cu un prieten și cu vreo cinci cehi care nu știau ce să facă. Gazdă, un țăran foarte de treabă, a coborît din pod un radio vechi și, spre spaimă nevestei lui, am ascultat Europa Liberă. Am plecat la București unde, printre foștii mei colegi de pușcărie se crease un curent: să ne înscriem în gărzile patriotice, să ni se dea arme
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne întoarcem însă la oițele noastre, sârmanele negre toate. Se constituie probabil că anume câțiva din cei detestați de Securitate să-i
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
luni de după căderea lui Ceaușescu: toată lumea e vinovată și, prin urmare, nimeni nu e vinovat! Firește că lucrurile nu stau așa. Chiar dacă fiecare avem, pe plan uman, slăbiciunile noastre, chiar dacă toți păcătuim și suferim de diverse metehne, nu toți am coborât la fel de adânc în mlaștină decăderii morale. Nu toți am fost schingiuitori la Securitate, nu toți am contribuit la idiotizarea intelectuală a poporului, nu toți ne-am turnat colegii, vecinii, prietenii și - incredibil, dar adevărat! - chiar membrii familiei! O astfel de
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
dragul și iubitul lor Popescu, în lunile și anii în care acesta nu va mai fi printre noi. Dar cine a fost dragul și iubitul lor Popescu? El a fost chiar modelul. Minunatul model după care s-a desenat schiorul coborând în plină viteză, zâmbind fericit sub cerul senin. Schiorul cu ochelari de soare, survolând munți și văi, pante abrupte, coaste întregi. Schiorul desenat pe orice pachet de țigări "Bucegi"" Poetul încearcă - și reușește - să valorifice în poezie până și retorica
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
nu știu cîta oară, să le recitesc, încercînd să îmi apropii, dincolo de vălul banalității lor, credința în viața cerească și, mai cu seamă, tristețea despărțirii de cei plecați, hotarul pe care ei l-au trecut, lăsînd doar umbra amintirilor. Nu coborîse încă noaptea și înaintînd pe drumul larg din mijloc pe unde trec carele funerare, am ieșit în strada acoperită de coroanele stufoase ale salcîmilor. I.C.: Presimt, după această frumoasă introducere, că cimitirul a fost pentru dvs. nu numai un loc
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
zîmbet, că nu a văzut, că nu a găsit nici un ceas. Am plecat umilit, cu dorul după acel martor al timpului de care mă apropiasem, cu care mă înfrățisem, de la care mă simțeam alungat, cu revolta de a mă fi coborît și mai jos, cerșindu-l. Fără să bănuiesc, să îmi treacă prin minte că această stranie, josnică întîmplare va însemna începutul propriu-zis al carierii mele literare. Deoarece întîlnirea cu prostituata la porțile cimitirului, pierderea ceasului, precum și alte obsesii, agonia mamei
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
văd/ De scufie și de brațe le-au legat frumos de sus,/ Dedesubt e păpușarul ce din cînd în cînd le mișcă/ Și în locul lor vorbește dacă au ceva de spus.// Noi la ele ne uităm cum se-nalță și coboară/ Și-ascultăm ce au să spună și aflăm de unde sînt/ Și ce pași mărunți le poartă către locul unde merg/ Și cum sînt de împlîntate cu picioarele-n pămînt.// Cîte una dintre ele e retrasă dedesubt/ Și apoi se-nalță
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
au vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul pe stîncile durerii/ În sînul meu amorul trăi necunoscut/ Și jalnic ca o floare născută p-un mormînt.// O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite!/ Cînd noaptea se coboară cu șoapte fericite/ Pe patul tău odihna și somnul a chema,// Poate că zici adesea cu buzele-ți divine./ Ce tind aceste versuri d-a ta ființă pline:/ Cine-i acea femeie? - și nu poți devina!". După cum, mai convingător, s-
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
la formele noi care i se păreau potrivite spiritului emulativ al creației. Îi plăcea, de exemplu, "doctrina" bobinocheriei, pentru că era un spirit foarte ludic.[...] Cei care au fost fascinaț Pornografii, stăride fapt și alianțe În ultimele săptămîni politica internă a coborît atît de mult la nivelul faptului divers, încît sînt editorialiști care încearcă să aducă faptul divers la nivelul politicii. Între criza din coaliție și un spectacol porno la Sexy Club, Cristian Tudor Popescu alege comentarea consecințelor celui de-al doilea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
dicționare de argou cu valori negative ("rău", la N. Croitoru-Bobârniche, 1996) dar și pozitive, exprimînd chiar admirația extremă ("excelent, formidabil, grozav", în limbajul adolescentin, la Anca și George Volceanov, 1998). Ultimul sens e prezent în exemplul: "Mai mulți indivizi au coborît din mașini "bengoase"" (EZ 2319, 2000, 4). Unele dintre derivatele recente sînt producții umoristice efemere, precum chicios (din Kitsch), pe care l-am mai citat cu altă ocazie ("Doar copiii nu sînt "chicioși". în rest..." - "România liberă", 816, 1992, 5
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
patru luni 3500 de km. prin estul giganticei insule de gheață. Mai aflăm că expediția poartă numele de Sirius, asemeni patrulei militare daneze ce supravehează granițele de nord-est ale Groenlandei. Că ținutul este neospitalier, nelocuit. Că temperatura lui poate să coboare ușor sub 50 de grade minus. Știrile mai spun și cum sînt denumite cele trei sănii ale expediției: Steaua nordului, Aurora boreală și Vîntul nordului. Un reporter mai dibaci ar fi aflat, probabil, și cum îi cheamă pe cei 41
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
a publicat strălucitoarea carte de critică Polivalența necesară, moment important și de răscruce în evoluția disciplinei noastre, în 1972 a fost pensionat și, curînd, s-a dedicat prozei, în care, după cîteva tatonări semnificative, se impune, în 1968, cu romanul Coborînd, dar mai ales în 1977, cu romanul Revelionul. Paul Georgescu s-a dovedit a fi prozator muntean din tradiția Anton Pann, Ion Ghica, Mateiu Ion Caragiale, cu o limbă suculentă și de mare forță epică. A tot publicat, apoi, an
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
cînd, vara, îl scoteam cu mașina mea într-o călătorie spre Țăndăreii natali, unde opream în fața porții spitalului, zărindu-se bustul în bronz al tatălui său, întemeietor și conducător, cîteva decenii bune, al acelui așezămînt. Dar, curios lucru, refuza să coboare pentru a intra în curtea spitalului. Cine știe ce amintiri triste îi evoca acea curte, în care se afla casa unde și-a trăit copilăria și adolescența! Destinul a fost bun cu el, murind, în octombrie 1989 (la 66 de ani), cu
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
meschină și rudimentară, iar Muzeul de Artă a sesizat enorma importanță a acestui nou tip de artist - fără înfumurări, uman, viu și învingător - în mod sigur s-a întîmplat ceva; cel dintîi a renunțat la narcisismul său imemorial și a coborît cu picioarele în lume, iar cel de-al doilea a sesizat cu o mare acuitate că gestul exemplar nu trebuie căutat doar într-un trecut vag sau prin debaralele profeților disperați, ci mult mai aproape, chiar la nivelul privirii noastre
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
anunțe că în sfîrșit președintele a pus degetul pe rană? Iarăși e greu de crezut. Dl Constantinescu a avut prilejul să se convingă de faptul că editorialiștii și analiștii politici nu-și riscă propria credibilitate pentru a susține cauze care coboară alarmant în sondajele de opinie. Sau le susțin cu atîta rezervă, încît susținerea aproape că nu se observă. Ceea ce însă cu siguranță că președintele Constantinescu știe e că nu i se mai acordă șanse, acum, pentru a obține un al
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
finele ședințelor reținea pe cîte cineva la masă... Doamna Bengescu, eu, Petrașincu... se mînca modest... Pentru că pe vremea aceea, Domnule Genaru, nu se vorbea numai despre mîncare ca astăzi... soțul meu mă aștepta de fiecare dată și mergeam la restaurant... Coboram din Elada aceea lovinesciană în cotidian... din scriitoare deveneam o Doamnă de lume bună... Păi, ce aveam eu cu tembelii de după 23 august? Păi, nimic. Dar chiar nimic. Unde mai pui... O.G.: Că sînteți... sau erați și ardeleancă... I.P.
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
cu tine petrec mesteceni-aluni/ în umbra lor verde de miere// se va fi-nvelit sfințit de polen/ păianjenul casei acum/ ții minte un cal înclină-te-n gînd/ spre blînda lui umbră de fum// feuda cu flori ca-n straniu căuș/ coboară spre micile stînci/ rîzînd mă gîndesc în fîntînă să cad/ crezînd că-am murit să mă plîngi// ce joc rămuros în simplu veșmînt/ un alb fără pată sub cer/ și uite că trec lungi trenuri spre șes/ și rupt e
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
În sensul democratizării mesajului spre cititor și al liberalizării expresiei până la jargonul de "cartier", suprasexuat, la insertul publicitar sau citatul în limbi străine ca tic verbal, reflex al comunicării fără frontiere, consumist sau mass-media. O nevoie aproape comercială de a coborî din bibliotecă spre a lua taurul de coarne chiar în arena realului exploziv moderează ispita literalității pure, a ficțiunii ca produs exclusiv al inteligenței artistice. Cruzimea ca viziune și limbaj de ghettou și sictir, cultivată de Radu Aldulescu ridică promiscuitatea
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
cu stele a corpului său/ îl strînge foarte tare/ și-l silește să fie sferic pe el care/ este paralelipipedic" (Necuprindere și uitare). Că și: "Îngerii purtau ochelari/ și aveau în loc de picioare roți de bicicletă" (Jurnal). Că și: "atunci ai coborît din oglindă/ și ai intrat în creierul meu. cu șurubelnița ta/ stelata mi-ai deșurubat una cîte una/ toate emoțiile" (Amintire). Tot aci ar putea fi menționat un delir imanent al dimensiunilor ce frapează cu osebire spiritul științific: "de tristețe
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Alex. Leo Șerban Într-o stație de metrou, camera scrutează chipurile celor ce urca & coboară; se-nchid ușile; pe una din banchete, un puști; aparatul se apropie, filmîndu-l din profil: printr-o gaură în obrazul copilului se vede restul metroului... Cu această imagine-soc începe The Longest Summer, filmul hongkonghezului Fruit Chan, făcut anul trecut și
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
a imortalizării care apare numai în literatura de bună calitate. Aparatul de radio primit în dar de Alexandru Drăghici de la Hrusciov, ca și Hrusciov însuși fac parte din eternă comedie umană: "Aparatul are istoria lui. Este un cadou de la Hrusciov. Coborâse personal cu el în brațe pe scara avionului tras în fața aerogării Băneasa. Trecuse pe langă Dej fără să-i dea atenție și i-l pusese lui Drăghici direct în brațe. ăîti doresc, Alexandăr Ivanâci, să auzi prin el glasul prietenesc
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]