9,942 matches
-
Dumnezeu, exclamă una dintre Marii cu glas aprins. ― Se prea poate. Dar de ce să se fi chinuit el să înzestreze cu inteligență și har două ființe diferite? De unde se recrutează îngerii și de unde demonii? Care este menirea ultimă a acelei colectivități? De ce există? Știu... Îndoielile mele se datorează faptului că nu cunosc prea bine teologia creștină, dar nu se poate să nu vedeți și voi că o altă rasă inteligentă nu poate fi creată de Dumnezeu. Iar o dată ce acceptăm lucrul acesta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ar fi fost mai degrabă un conducător politic. Atunci poate că doar mătcile au conștiință și deci mântuitorul ar trebui să fie unul de-al lor. Și ce ar trebui să facă? Să le unească, să le dea sentimentul de colectivitate, despre care el era convins că lipsește. De altfel, aparenta lipsă de interconectare a diverselor teritorii dominate de câte un mușuroi părea să fie singura imperfecțiune de pe Z. Recunoscu că nu era simplu să creezi religii. Poate tocmai de aceea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un țel simplu dar paradoxal: distrugerea Abației din pricina esenței antireligioase a așezământului augustinian. La început, Kasser nu înțelesese cum se poate așa ceva de vreme ce Abația era singurul loc din Univers în care religia mai juca încă un rol activ în conducerea colectivității. Căutase mai bine de două ore și citise apoi povestea celor O Mie de Voluntari. Peticul acela de hârtie îi atrăsese atenția încă de când deschisese cufărul, pentru că era închis ermetic între două folii de plastic translucid, pentru a nu se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Jacques Derrida în teoretizarea conceptelor de "urmă" și de "inscripție", în special în lucrarea De la grammatologie, noțiuni-cheie pentru înțelegerea continuității unui conținut transmis de la o epocă la alta. Amprenta pe care o lasă un sistem de cunoștințe în mentalul unei colectivități face posibilă trăsătura distinctivă a transmiterii aceea de a transporta sistemul în timp, între sfere spațio-temporale extrem de diferite, pe cînd comunicarea ar consta în a propaga o informație doar în spațiu. Teoria mediologică a autorului francez ar subîntinde, așadar, o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
poate ceda melancoliei, chiar dacă îi place ivirea zorilor. Aerul epocii, deci. Voi lua în serios expresia, în toate sensurile ei. Da, există un timp pentru toate, și am intrat în cea de-a treia perioadă a inteligenței lucrurilor omenești. Studiul colectivităților s-a concentrat pentru început și timp îndelungat asupra creațiilor spiritului și a instituțiilor în care acestea prind viață (ritualuri, simboluri, dogme, legi și reguli). A urmat apoi cercetarea infrastructurilor materiale și a dotărilor tehnico-economice ale societății. Abia în acest
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ale unei critici violente. Nu este necesar tabloul opozițiilor pertinente care urmează dihotomiei primordiale Cer/Pămînt, Spirit/Materie, Sacru/Profan. Fiecare cultură istorică, fiecare personalitate afectivă poate broda pe canavaua originară antitezele preferate: calitate contra cantitate; individ (sau elite) contra colectivitate, civilizație contra barbarie, contemplație contra activitate; nobil și om de rînd, eteric și greu, curat și murdar, unul și multiplul, artificial și natural, oraș și sat, negru și verde, trecător și peren, lemn și plastic etc. Combinații nedefinite care dau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
distanță, ci fiindcă autoritatea ecleziastică este ea însăși cifrată, de-a lungul dogmelor succesive. Nu există "politică extrasă din Sfînta Scriptură", fiindcă inducția s-a făcut în sens invers. Biserica a precedat Scriptura, Noul Testament și canonul Scripturii sînt roade ale colectivității creștine pe cale de a se ierarhiza. Abia la capătul a șase secole Biserica a acceptat cele 27 de cărți care compun Noul Testament. Apare așadar dogma Întrupării. Conținutul său servește drept punct fix, instaurarea ei survine la sfîrșitul unor lungi și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
evreii de azi. Dogma Întrupării este, în acest sens, ultima barieră imunologică a poporului creștin în sînul religiilor moderne: ea cristalizează pulsul vieții. A te organiza înseamnă a supraviețui. Acest "întîi să trăiești, apoi să faci filosofie" nu se aplică colectivităților, deoarece ele își datorează viața "filosofiei" lor. Un grup istoric se destramă și moare imediat ce încetează să-și decline transcendența care îl constituie ca grup (sau de cînd încetează să o înlocuiască pe cea aflată în declin). Nu spunem deci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și nu culoarea neagră, roz sau roșie a jetoanelor de prezență. Antagonismele dintre anarhiști și etatiști reprezintă o momeală, mascînd solidaritatea profundă a procedeelor care au permis unei doctrine să fie pusă în practică și să se organizeze într-o colectivitate militantă (școală, sectă, federație, partid, internațională). Numitor comun al opus-urilor, mediul vizat drept modus operandi le redă "ideologiilor" adevărul ca tehnici de transmisie calchiate în doctrine și ritualizate în instituții. Socialismul în Occident a fost cîntecul de lebădă al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
deplasare de viață și de muncă. La oamenii publici ajunși la un anumit nivel de "responsabilitate", toate condițiile fiziologice ale unei dezintegrări a persoanei, și deci de iresponsabilitate intelectuală, sînt reunite. Atunci cînd viața sau identitatea sînt în joc, o colectivitate are întotdeauna avantajul de a pierde spațiul pentru a cîștiga timp. Mai bine retrocedezi puțin din suprafața socială decît din neuroni și valoare. Se știe bine că timpul luat din acțiune determină cîștigul de timp al acțiunii, dar cum să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
operator intelectual. Este punctul de intersecție a două săgeți într-o țintă comună: guvernații. Un sistem de suveranitate poate astfel să se schematizeze printr-un Crist crucificat sau printr-o figură a crucificării; două intrări principale și patru poli. Jos, colectivitatea care receptează (credincioși, supuși, cetățeni). De fiecare parte, cele două brațe desfăcute ale Deținătorului simbolic și Controlorului politic. În mijloc, creierul sau medium-ul, centru de aspirație și de redistribuție a fluxurilor de informație. Miză și mijloc de luptă pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de luptă pentru întîietate. Acest corp răstignit se va transforma în funcție de tipul de raport care unește cei doi poli: al circulației simbolice și al naturii mediumului central. PUTERE SIMBOLICĂ PUTERE POLITICĂ (Biserică, Oameni de litere, Intelectuali) (Conducător, Stat, Bani) MEDII COLECTIVITATE (Credincioși, Supuși, Cetățeni) În acest fel, schema poate funcționa ca un identikit. Pe ce criterii trebuie stabilită o tipologie istorică? Pe diversele proceduri de control al discursurilor publice, ele însele funcții cu caracter tehnic ale relației de influență. Două cazuri
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu intrări multiple, în care trăsăturile pertinente trebuie, într-adevăr, să fie citite simultan, pentru ca împreună să ofere cale liberă intuiției. De unde interesul stîrnit de tabla de la școală. Coloana din stînga enumeră funcțiile și normele de organizare invariabile, inerente oricărei colectivități istorice: este, dacă vreți, "statica socială" a lui Comte. Noi vorbim despre structură și sincronie. Coloanele din dreapta prezintă diferențiat organele și formele corespunzătoare succesiv coloanei din stînga. Este dinamica socială, sau indicele progresului mediologic. Se vorbește, astăzi, despre diacronie și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la aură (adică la corpul acestora, nonsubstanțial) în locuri izolate, nelocuite sau mai bine-zis neantropizate, precum pădurile, adică acolo unde ele nu sunt “umbrite” de fluidele subtile rezultate din prezența aglomerărilor umane și viețuitoarelor − plante și animale − specifice/folosite de colectivitățile umane, fapt ce a generat ideea că aceste entități se feresc de oameni; pur și simplu ele nu pot fi percepute datorită unui zgomot de fond prea intens, dar ele există peste tot unde evoluția le naște; ele contribuie apoi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
perioada reîncarnărilor umane, chip uman. Este de așteptat ca zeul să recunoască statuia ca fiindu-i proprie nu ca formă, cât ca funcționalitate. Statuia ce-l materializează trebuie să-i permită exercitarea funcției sale și, cum aceasta este îndrumarea unei colectivități umane, orice formă/obiect/simbol − cu un caracter antropomorf mai mult sau mai puțin pronunțat − care este recunoscută de societatea umană în cauză ca fiind imaginea zeului, îndeplinește condiția de a putea fi “locuită” de zeu, el se purifica, poate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ce variază funcție de individ. Fiecare "trasează" o hartă diferită a zonei, în funcție de zonele preferate și alte elemente de acest tip. Comunitățile ca entități pot fi identificate în diferite moduri: ca entități geografice; ca grupuri constituite pe bază de rudenie; drept colectivități mărginite de valori comune și/sau de o istorie împărtășită. Problema spațiului este foarte prezentă la Lucian Blaga. Fie că este privit ca factor determinant al unui stil sau ca element dominant, sentimentul spațiului are o semnificație deosebită. Fixat la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ni se descoperă ca o realitate psihică-spirituală statornicită în orizonturi care îi aparțin, funcționând suveran după propriile sale norme, grație unei închegări de atitudini, accente, și năzuințe, puternic constituite, și care împrumută conștiinței individuale suportul continuității și neștiute legături cu colectivitatea. Căci, prin orizonturile inconștiente și prin matricea stilistică suntem într-o măsură cum nici nu visăm, ancorați într-o viață anonimă." (Blaga, 1985: 185) 3.2. Granițe simbolice Dacă termenul comunitate este utilizat fără a se face referire la locația
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politică; comunitatea evocă dimensiunile sociale și personale ale locului. Un loc devine o comunitate atunci când oamenii utilizează pronumele noi" (Sennett, 1998: 137). Însă pentru aceasta este nevoie nu de un atașament local, ci de o anumită manieră de gândire. O colectivitate lărgită poate constitui o comunitate atunci când membrii săi translatează credințele și valorile împărtășite în practici rutiniere concrete. Subliniind dimensiunea simbolică a afirmației, în principiu este acceptabilă ideea acestei maniere pentru constituirea unei națiuni puternice. Este ceea ce noi vom prezenta în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1989: 3) arată că, într-o comunitate, trebuie ca "relațiile dintre membrii unei comunități să fie directe și multilaterale iar ei să practice anumite forme de reciprocitate". Comunitățile se ridică deasupra sau transcend relațiile de tipul celor prezente într-o colectivitate care încearcă să persiste pentru a promova interesele diverse ale membrilor. Acesta este aspectul pe care comunitariștii caută să îl atingă prin acțiune, prin teorie sau prin exhortation. Există o schimbare de accent de la ideea relațiilor strict birocratice, cu menținerea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
întotdeauna termenii "Masă", "Comunitate", "Comuniune" scriindu-i cu majusculă, la fel ca și "Noi". Pentru relevarea specificului și cuprinderii fiecărei entități astfel indicate, criteriul esențial utilizat este cel al gradului de participare implicat, coroborat cu presiunea respectiv atracția exercitate de colectivitate asupra indivizilor, acestora adăugându-li-se volumul. Cele trei sunt repere ale unui continuum social, semnificația lor fiind identificată în raport cu viața socială la nivel macro deoarece "masa, comunitatea și comuniunea nu sunt grupuri cu care ele sunt atât de des
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și egalitate Chiar dacă în exprimarea sa generală egalitatea poate fi considerată ca un element din ecuația comunității, există dimensiuni ale egalității care mai degrabă scapă acesteia, cum ar fi aceea a egalității condițiilor materiale. Aceasta ar putea fi promovată în colectivitățile utopice, în cele de factură comunistă propriu-zise, dar nu în general. Deși miezul interesului lui Taylor este reprezentat de calitatea relațiilor dintre indivizi, iar el declară deschis că nu susține ideea egalității, aceasta fiind una din condițiile necesare comunității, trebuie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
regăsesc perfect în realitate, niciun grup nefiind bazat doar pe relații comunitare sau societale. Ele sunt categorii ale sociologiei pure sau teoretice. Totuși, studiul realității sociale concrete poate evidenția în fiecare caz în parte care dintre ele este dominantă. Grupările, colectivitățile în care domină raporturile sociale comunitare formează un tip de organizare socială comunitatea, în timp ce acelea în care domină cele societale constituie tipul opus societatea. Comunitatea este formată din persoane unite prin legături naturale sau spontane, obiectivele comune fiind deasupra intereselor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
organizare socială comunitatea, în timp ce acelea în care domină cele societale constituie tipul opus societatea. Comunitatea este formată din persoane unite prin legături naturale sau spontane, obiectivele comune fiind deasupra intereselor particulare ale fiecărui individ. Este prezent sentimentul apartenenței la aceeași colectivitate, dominând gândirea membrilor, asigurând cooperarea și unitatea grupului. Comunitatea este un tot organic. Acest tip de organizare socială are trei forme concrete principale: comunitatea de sânge familia, rudenia, clanul etc. este comunitatea cea mai naturală, de origine biologică și în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la starea de "norod". Raportarea la existență, configurarea manierelor de gândire sunt funcție și de maniera în care se pune accentul în ecuația complexă ce include atât grupul, cât și individul. Dacă în Orient se observă tendința de pierdere în colectivitatea absorbantă, în Occident idealul suprem este individualismul. Înscrierea pe o direcție sau alta nu are cum să vizeze numai aceste ideal-tipuri în ultimă instanță ci se pot înscrie pe coordonate diverse între aceste repere extreme. Astfel, pot apărea pasivitatea acceptarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din peisaj atât de organic, că nici nu îți poți închipui ca ele să nu fi fost totdeauna acolo, unde sunt. Casele săsești stau cot la cot, alcătuind împreună un singur mare zid către stradă, severe (...): comuna săsească e o colectivitate rațională de oameni închiși, fiecare având, nevăzut crestat pe frunte imperativul categoric. Casele românești sunt mai liber laolaltă, (...); casele formează grupuri nesimetrice ca țăranii când se duc în dezordine la o înmormântare sau la o nuntă; comuna românească e o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]