2,111 matches
-
anterior fie era slab semnalată, fie lipsea. Acest ultim tip de locuință avea caracter sezonier și era construită din materiale ușoare, nerezistente, de unde și numărul mic al descoperirilor de la Dodești (L10), Dănești (L1) și Bârlad-Prodana (L5, L6). Sub forma unei colibe, de dimensiuni pătrate (4 m x 4 m) sau patrulatere (4,25/4,50 m x 4 m), aceasta era ridicată la suprafața solului, la doar 0,10/0,20 m adâncime și dispunea sau nu de gropi pentru pari
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tarlale proprietate obștească, la margine de drum, și, din acest motiv, o bună parte din producție era, de obicei, distrusă, de drumeți, el, Vasile, folosindu-se de acest motiv, Își Încropise, chiar pe fostele sale două hectare, mai Întâi, o colibă, iar, mai apoi, din asta, crescuse o neînsemnată căsuță, pe care paznicul de câmp o folosea, drept adăpost, la vreme rea, dar, și pentru paza propriu-zisă, pe care o făcea. Își ținea, tot acolo, doi-trei purcei, câteva păsări, un câine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vindeau. Pe locul lui! Le lua chirie. Ce s-au gândit muierile: "Ia să ne ridicăm și cfte o magherniță, s-avem unde pune capul". Asta era altă chirie. Azi una, mâine alta, s-au întins. Se umpluse rampa de colibe. Să fi dat să fugi! Trăiau ca viermii, câte trei la un loc, cu copiii după ele. Acolo mâncau, acolo dormeau. Când ploua mai tare, se duceau dracului acoperișurile și trențele. Plângeau câte o săptămână. Domnul Bică-Jumate nu ținea seama
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și cam umed palatul meu - oamenii-i zic închisoare. Cu manuscriptul fă ce-i ști. Adio, și la revedere pe cealaltă lume! Toma Iată manuscriptul: III Am zărit întunericul lumei sub un troian de ninsoare, adică într-una din acele - colibe cari iarna nu-și mai manifestă esistența lor decât prin fumul cel verde ce tremură asupră-le. Tata n-avea nimica; era unul din oamenii cei mai săraci ai cătunului nostru... Nu-mi aduc aminte de mama decât ca de-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lupii nu se mai auzeau, cerul era mai senin și luna era mai moartă, nimica nu se mai auzea în pustia de zăpadă decât pocnetul șuierător, vâjâitor a cnutei de cazac plumbuite. Numai din când în când treceam pe lângă o colibă acoperită d[e] zăpadă, care fuma în pustiu. Acolo se schimbau caii. Am mers, am mers până ce am ajuns la satul sibiric unde era să mă colonize pe mine. Era aproape de marea înghețată. Aicea vînez: mi-am cumpărat din orașul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu zi. Tradiționalismul se referă în general la un grad moderat de respectare a obiceiurilor religioase. Către finalul poveștii ei, Sara vorbește despre cum familia sa a trecut la un mod de viață ce respectă mai strict practicile religioase. 9. O colibă cu acoperișul din frunze și crengi în care se dormea și se mânca în perioada sărbătorii de Sukkoth, conform tradiției evreiești. 10. Războiul dintre Israel și vecinii arabi, din iunie 1967. În regiunea în care locuia Sara a avut loc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
stare să permită „tranziții cât mai rapide între fapte și imagini, fără a pierde posibilitatea de a manevra cât mai mult adevăr personal”271. Mecanismul acesta devine destul de evident spre finalul poemului citat mai devreme: cele mai apropiate ferestre ale colibei dintre ape fuseseră deja acoperite. Unchiul Devereux își strângea tabăra în așteptarea iernii. Ca și cum ar fi pozat pentru „fotografia de logodnă”, se echipase în solemna uniformă a ofițerilor voluntari din Canada. Lumina zilei, pătrunzând prin ușă, zăbrelea posterele sale de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
său palat”, probabil tot la masă, Misail din Cupa lui Ștefan prezidează un banchet și ține discursul lui dureros „În timpul mesei”, evident. Mihai, Învins În luptă, părăsit de oameni și de natură, este condus de o „voce virginală” Într-o colibă unde se află o masă și o copilă cu buze de rubin. „TÎnăra copilă”, toarnă, de bună seamă, eroului „la masă În cupă vin”. Eroul crede, atunci, că viața este dulce... Masa este locul și timpul meditației. Aici se iau
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fi fost protagonistul unor ședințe spiritiste, vrăjitorești, fruntaș al unor secte ce se ocupau cu științele oculte. Se vorbea în trapeză, în grădină, și chiar în ceasurile de rugăciune, în șoapte interminabile. Tommaso iese noaptea și se duce într-o colibă spre a se întâlni cu evreul Abraham și alte persoane ce fac uz de formule diavolești și cheamă morții din morminte. Dar cum reușește el să plece după asfințit? Cu ajutorul și ocrotirea spiritelor maligne. Înseamnă că are legături directe cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a plouat torențial, nici măcar pe timpul lui Noe n-a fost un dezastru ca ăsta. Giorgio a căzut dintr-un măslin, zace-n pat și nu poate să se miște. Leonardo s-a înecat în puț. Perceptorii râdeau, gardienii intrau în colibe, scotoceau peste tot și uneori dădeau foc. Dacă în familie era vreo fată frumoasă îi propuneau s-o ducă să-l slujească pe baron, unde, întăreau ei, va fi tratată ca o regină; în schimb, pentru anotimpul respectiv, renunțau la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
înfruntat în viitor, le-a spus ofițerilor de aceea nu cruțați pe nimeni, dar căpeteniile le vreau vii. Când la sunetul fluierelor, pe care Mastro Giacomo le confecționase sârguincios, răzvrătiții ieșiră în grupuri din grote, din peșteri, din desișuri, din colibe, din hățișuri, se treziră față-n față cu armata gata să lovească. Împușcăturile răsunau în noapte ca la sărbătorile Sfinților patroni ai satelor. Înarmați cu barde, seceri, sape, furcoaie, ciomege, drugi de fier, răzvrătiții atacară cazărmile din Castelvenere și Gerace
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Ioanide zicea că individul născut într-un astfel de cartier reprezintă congenital un nenorocit fără sentimentul formelor, că acolo nici pământul, nici cerul n-au caracter și prin urmare nici oamenii. Prefera mahalaua cea mai infectă, care prin noroiul și colibele într-o rână te face să visezi coloane dorice și unde un nuc într-o curte are semnificația unei erupții a forței vegetale. Arhitectura, spunea el, e în continuă antiteză cu natura. Când o desființează complet, ca în Piața San
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scurtă cataractă, îndoindu-se asemeni unui balot de mătase desfășurat. Nici o moară sau piuă nu exista prin aceste părți, apa fiind prea repede ar fi rupt fusele, nu era loc pe râpă spre a se așeza o cât de mică colibă. Aci era altă climă decât la câmp, pomii nu înfloriseră. Jos însă, pe drumul Bucureștilor, Ioanide fusese plăcut impresionat, ca estet (fără considerație pentru latura economică), de multitudinea fluturilor. Pe zeci de kilometri de-a lungul liniei ferate, marginile câmpului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
biserică minusculă cu un mic cimitir alături închidea satul. Mai departe se vedeau negre păduri de fag și de conifere, dominate în fund de crestele lucitoare ale munților pleșuvi. De aci încolo nu mai era nici o așezare de om afară de colibe. Pădurile le exploata un proprietar și se auzeau lovituri de topor și hârâituri de joagăr mecanic. Ioanide întinse o pătură pe iarbă și se culcă jos, lăsând pe pietrar să vorbească cu gazda a cărei casă se zărea în apropierea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
semnul muncii forțate (la ambele nivele: al producției și al prestațiilor administrative). Înglobând aceste activități obligatorii, un sistem coercitiv de ansamblu încearcă să îngrădească populația, să o plieze pe uniformizarea colonială: satele sunt aduse manu militari de-a lungul șoselelor, colibele sunt distruse și reconstruite după același model de o parte și de alta a drumului. S-a dorit se pare să se modeleze până și aspectul exterior al satului, care, cu cele două rânduri rectilinii de colibe identice, nu mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a lungul șoselelor, colibele sunt distruse și reconstruite după același model de o parte și de alta a drumului. S-a dorit se pare să se modeleze până și aspectul exterior al satului, care, cu cele două rânduri rectilinii de colibe identice, nu mai este decât un simplu lagăr de lucrători disponibili. Recitind rapoartele din acea perioadă, este imposibil să nu ne surprindă lipsa totală de reacție a acestor oameni; dovedind o pasivitate incredibilă, ei s-au lăsat transformați în ceea ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
124 persoane, mai precis: 25 adulți de sex masculin (4 celibatari și 21 căsătoriți); 52 adulți de sex feminin (36 femei căsătorite, 16 necăsătorite: 4 tinere și 12 bătrâne) și 47 copii. Universul material Okelataka înseamnă înainte de toate 65 de colibe; marea majoritate a acestora sunt locuințe clasice din perioada colonială a palmierului. Joase (1,07 m înălțime), cu un acoperiș rudimentar din paie, nu au decât o intrare (rareori o altă ușă prin spate, în prelungirea celei din față) și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rudimentar din paie, nu au decât o intrare (rareori o altă ușă prin spate, în prelungirea celei din față) și sunt lipsite de ferestre; armătura este un asamblaj de lemn ușor în care a fost turnat pământ bătătorit. Printre aceste colibe, toate uniforme, există opt excepții. Opt sunt construite după o schemă diferită de cea precedentă, prezentând variații arhitecturale importante. Prin ce se deosebesc ele de cele obișnuite? Au ferestre: în fiecare cameră există câte o fereastră, destul de strâmtă, de altfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al ferestrei este dat de îngustimea unora dintre ele (20cm x 20cm), care le suprimă orice finalitate practică, precum și de faptul că unele sunt definitiv închise, acoperite de plăci bătute în perete: timiditate în provocare, întoarcere înapoi? Încăperea unică a colibei nu mai există; o diferențiere organizațională simplă stă la baza dezvoltării blocului de locuit. În mod normal, soțul și soția sau soțiile lui trăiesc în colibe separate, fiecare femeie având locuința ei. Noua modă cere ca bărbatul și femeia să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acoperite de plăci bătute în perete: timiditate în provocare, întoarcere înapoi? Încăperea unică a colibei nu mai există; o diferențiere organizațională simplă stă la baza dezvoltării blocului de locuit. În mod normal, soțul și soția sau soțiile lui trăiesc în colibe separate, fiecare femeie având locuința ei. Noua modă cere ca bărbatul și femeia să coabiteze (fiecare, însă, având camera sa; nu există cameră conjugală comună în sensul pe care îl înțelegem noi). De aceea, casa unei familii monogame va fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conjugală comună în sensul pe care îl înțelegem noi). De aceea, casa unei familii monogame va fi alcătuită din trei încăperi: un salon (sufrageria în centru) și două camere de o parte și de alta. Rămâne bucătăria; în sistemul trecut, coliba femeii servea în același timp drept cameră de dormit și bucătărie; în cel nou, fie va fi construită o colibă-bucătărie mică în spatele casei de locuit, fie o încăpere a casei va fi special rezervată bucătăriei. O ultimă originalitate, pe un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în detaliile transformării acestor locuințe: această tendință de a separa camera de dormit, salonul / sufrageria și bucătăria și aceste preocupări pentru originalitate și pentru estetic ar necesita explicații ample. Ne vom mulțumi cu câteva remarci generale. Două trăsături pot caracteriza coliba de tip vechi: • ea este strict individuală: fiecare, bărbat sau femeie, posedă o locuință proprie; de la vârsta de 14-15 ani, băiatul își va ridica propria colibă, părăsind-o pe cea a mamei lui, în care locuise până atunci; • ea nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
necesita explicații ample. Ne vom mulțumi cu câteva remarci generale. Două trăsături pot caracteriza coliba de tip vechi: • ea este strict individuală: fiecare, bărbat sau femeie, posedă o locuință proprie; de la vârsta de 14-15 ani, băiatul își va ridica propria colibă, părăsind-o pe cea a mamei lui, în care locuise până atunci; • ea nu își depășește funcția imediată: adăpostirea de ploaie și un loc de dormit (vom vedea ulterior că, pentru bărbați, ea nu este nici măcar loc de odihnă). Casa
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
realizat în timp, în mare, în două momente: între 1955 și 1958, au fost deschise plantații de o parte și de alta a satului (est și vest), pe versanții colinei pe care este construit Okelataka, fiecare situându-și plantația în spatele colibei personale; în 1958, valea mlăștinoasă a fost atinsă, și noii plantatori s-au îndreptat spre nord și spre sud, de-a lungul rutei Etoumbi-Ewo. În fața soiurilor aduse de serviciile agricole, reacția sătenilor constă în două momente: • arbuștii sunt plantați în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în 1958, valea mlăștinoasă a fost atinsă, și noii plantatori s-au îndreptat spre nord și spre sud, de-a lungul rutei Etoumbi-Ewo. În fața soiurilor aduse de serviciile agricole, reacția sătenilor constă în două momente: • arbuștii sunt plantați în apropierea colibelor, în cea mai apropiată zonă a satului, deja larg defrișată. Solurile fiind epuizate de culturile alimentare, în special de manioc, soiurile nu supraviețuiesc și, după un an sau doi, această primă încercare de cultivare dispare; • abia după acest eșec (la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]