3,820 matches
-
dorință a subiectului, nu o supunere a obiectului, pentru că cei doi poli nu există, sărmanii, În acest Început al legii-credință (și nu vor fi, vom vedea, nici mai târziu decât pierderi posibile pentru cei care au văzut calul alb de pe colină și nu au Înțeles). O dorință a vrăjii. O simțire a cărnii drept carne dulce și a Întâlnirii ca șuier repetat și intens de dragoste. Gândiți-vă la cuvinte și la felul În care le atingem atunci când ne așezăm În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca să fie din har. Pentru că În semnul potcoavei stau aceste două lucruri: el e o răscumpărare a așteptării și Încă o promisiune a Împlinirii. În fiecare noapte, fără s-o știu, am așteptat apariția calului În grădină. Calul alb de pe colină pe care, văzându-l, sufletul s-a umplut de prisos și de mirare și bucurie. Va veni? Stau În fața urmelor din pământul umed, cum urmez cu linia unghiei pielea iubitei pe care o voi iubi „aidoma/Îmbrățișării bărbatului cu femeia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
desfășurarea unei legi. Dar În ființa autentică, În acea a treia temporalitate a eului care, prin poezie, prin artă, prin iubire, ne este uneori accesibilă, nu suntem sub lege, ci sub har. Pentru că În toate lumile posibile calul alb de pe colină (același cu cel care m-a vizitat În grădină noaptea și deocamdată Îi refac prezența doar În istorie) mă iubește cu aceeași iubire cu care Îl cuprind eu. Cuprinderea, Îmbrățișarea sunt secretul cel mai adânc al iubirii. Brațele care strâng
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al percepției mele și nu ca pe o formă de prezență a alterității. Evident, ca să-i răspund lui Corin Braga, experiența este posibilă, reală, eu cred Într-o experiență de tip Nichita Stănescu, la care a vedea calul alb de pe colină este un accident de suflet. Acest accident de suflet pentru mine este adevăr dincolo de evidență, dincolo de faptul că pe colină este un cal alb. Faptul acela spune altceva, el arată ceea ce poezia reușește să facă. Prin urmare, acesta este un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
experiența este posibilă, reală, eu cred Într-o experiență de tip Nichita Stănescu, la care a vedea calul alb de pe colină este un accident de suflet. Acest accident de suflet pentru mine este adevăr dincolo de evidență, dincolo de faptul că pe colină este un cal alb. Faptul acela spune altceva, el arată ceea ce poezia reușește să facă. Prin urmare, acesta este un text despre poezie: a „vedea” urma. Pot avea două atitudini față de urma unui cal care a trecut prin grădină. Una
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
m-am chinuit destul cu calul meu, luați-vă și voi un câine și o să aveți aceleași probleme cu urmele de câine prin livadă”! Vlad Roman: Situația este foarte subtilă. Imaginați-vă un alt „accident de suflet”: popândăul roșu de pe colină! E o problemă legată de modul În care Horea a ales calul. Horea Poenar: L-am ales pentru că era În Nichita Stănescu. Vlad Roman: Dar nu l-ai ales numai pentru asta. Gândește-te că este o structură care funcționează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997; Efectul de prismă, pref. Liviu Antonesei, Iași, 1998; Faldurile Mnemosynei, Iași, 1999; Pluta de naufragiu, pref. Paul Cornea, Iași, 2002. Ediții: Antim Ivireanul, Didahii, postfața edit., București, 1983; Margareta Faifer, Zâmbete pe șapte coline, Iași, 1992; Laurențiu Faifer, Teatru, Iași, 1994; Arșavir Acterian, Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), pref. edit., Iași, 2000; I. L. Caragiale, Teatru și proză, pref. edit., Iași, 2000 (în colaborare cu Valeriu P. Stancu); Irina Andone, „Farmec dureros”. Poetica
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Memoria Râmnicului, București, 1979; Câinele andaluz, București, 1980; Autoportret cu bască, București, 1981; Drumurile lui Anton Pann, București, 1981; Marele șlem, Craiova, 1981; Anonim flamand, București, 1983; Bal la Casa Ofițerilor, Craiova, 1983; Pe urmele lui Nicolae Filimon, București, 1985; Coline în soare, București, 1989; Râmnicul de odinioară, Râmnicu Vâlcea, 1993; Povestiri de adormit Ancuța, București, 1994; Râmnicul, Râmnicul....Jurnal indian, Râmnicu Vâlcea, 1994; Jurnal, I-V, Râmnicu Vâlcea, 1997-2001; Cartea Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 1999; Jurnal în libertate (1990-1993), Râmnicu Vâlcea
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
spune povești, București, 1963; Di-Di-Ri, București, 1964; Ograda, București, 1965; De-a visele..., București, 1965; Ospățul, București, 1966; Povești, București, 1967; Jucăușul, București, 1967; Domnița-de-Rouă, București, 1969; Măriuca, București, 1970; Vântură-lume, București, 1971; Cu ochii ca iarba..., București, 1972; Acolo, colinele ard, București, 1974; Ramura de măr înflorit, București, 1974; Peretele de lut, București, 1975; Scrisori pentru fluturi și pietre, București, 1976; Prințul de hârtie, București, 1977; Moara lui Elisei, Iași, 1979; Prietena mea Cateluța, București, 1979; În norii ce vin
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
de magneziu, București, 1980; Mașina de scris, București, 1981; Trupuri pe ecranul de radar, București, 1982; Viața în infraroșu, București, 1985; Orașele suprapuse, București, 1986; Pași pe acoperișul fierbinte, București, 1988; Legătura de sânge, București, 1989; Podul Grant, București, 1992; Colinele Paradisului, București, 1993; Rugă pentru cei blânzi, București, 1999; O fiară desăvârșită, București, 2001; Miere neagră, București, 2002; Îngerul pe gheața subțire, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Cărțile tinerilor, RL, 1974, 34; Ioan Adam, Geografii imaginare, SPM, 1974, 197
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
Simion remarcă „percepția vie”, din care se degajă însă o „reverie intelectuală calmă și luminoasă”, și se referă la un „sentiment al matinalului”, provenit dintr-o luminozitate când bogată, rembrandtiană, când aerată, vermeeriană, constituind nota distinctivă la S. „Aceasta este colina raiului negreșit; / din ea cresc ierburi înalte cu seve bogate,/ flori solitare, heraldice plante/ și frunza de viță ce cântând se zbate,/ smucindu-și zdrențuitul veșmânt, întorcându-l pe dos, ocrotind ciorchinii.../ Și iată, aracii strigoi care se-nmlădie și
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
ce cântând se zbate,/ smucindu-și zdrențuitul veșmânt, întorcându-l pe dos, ocrotind ciorchinii.../ Și iată, aracii strigoi care se-nmlădie și se pleacă/ spre a iscodi grelele poame ce-și arată sânii/ unde miere și soare se contopesc nesfârșit” (Colina viei) sau: „Coapsa albă a vazei,/ coloană de lumină,/ se-nalță de pe masa castanie;/ în vază - margarete/ cu șorțuri albe, amidonate,/ de infirmiere/ și inimă de aur/ ca inima ta, soră Ruth” (Vaza albă). După 1980 elementul discursiv se accentuează
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
nor de ploaie... VIII. ULTIMUL ZIAR, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016. Nu-mi spune că noaptea-i la tine! O caută naiul prin floarea de tei, Prin râuri ce fug din munți spre coline Și-n lacrima blândă a ochilor mei. În clopote surde și-n cuiburi de cuc, Aleargă cu vântul o frunză de soc, O lasă uitării, pe-o creangă de nuc, Iar eu caut steaua ce-aduce noroc. Din ce a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
identifica corespondentul din plan concret. Cine este, așadar, „desfrânata cea mare”, „Babilonul‑cel‑mare”? Versetul 9 ne sugerează răspunsul: cele șapte capete ale fiarei sunt identificate, prin analogie, cu cei „șapte munți deasupra cărora șade Femeia”, mai exact cele șapte coline pe care se întinde cetatea Romei. Paharul din mâna „desfrânatei” este (Ξ:≅< ∃∗γ8Λ(:ςϑΤ<, termen aproape tehnicizat care constituie o aluzie, incriminantă desigur, la cultele idolatre. În Vechiul Testament, „desfrânarea” reprezintă o metaforă foarte puternică, extrem de aspră, a apostaziei unite cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se explică faptul că Anticristul „este slobozit din iad”. Cel mai puternic simbol rămâne însă cel al „fiarei care se ridică din mare” (Apoc. 13), pe care Victorin îl dezvoltă recurgând la datele capitolului 17: „Cele șapte capete sunt șapte coline pe care «șade» femeia - adică, cetatea Romei. Așadar, trebuie să înțelegem vremea în care este scrisă Apocalipsa și că Domițian era cezar în acea vreme. Or, înaintea lui a fost Titus, fratele lui, și Vespasian, tatăl lor, Othon, Vitellius și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sibiline 5, 167‑178, una dintre sursele lui Commodian: „O, cetate ticăloasă, lâncezindă și nelegiuită, tu, care, dintre toate, ai cea mai crudă soartă! Rușinează‑te, cetate necurată a pământului latin, Menadă, prietena viperelor, ca o văduvă vei sta pe colinele tale, iar apele Tibrului vor plânge peste tine, soața lui cea ucigașă, cea cu inimă nelegiuită! Nu ai cunoscut puterea lui Dumnezeu și cele ce ți‑au fost rânduite de acesta, ci așa grăiai: Nu este nimeni afară de mine și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un țăran bolnav se manifestă sălbatic împotriva doctorului care îi stabilise sorocul. Și aici faptele sunt înregistrate metodic și rece, fără alunecări sentimentale (Înainte de moarte). A doua categorie este aceea a povestirilor în care intervine o notă fantastică, anxioasă. În Colina, de pildă, fantasticul e, ca în Vedenia lui Gib. I. Mihăescu, o proiecție a spaimei. Vasile Catrina merge la câmp și acolo, împresurat de o ceață deasă, amețește și observă că păduricea se aprinde și piere, colina se umflă și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
fantastică, anxioasă. În Colina, de pildă, fantasticul e, ca în Vedenia lui Gib. I. Mihăescu, o proiecție a spaimei. Vasile Catrina merge la câmp și acolo, împresurat de o ceață deasă, amețește și observă că păduricea se aprinde și piere, colina se umflă și plesnește ca o bășică uriașă, în fine, apare și un moșneag care, apoi, dispare. Personajul lui P., spirit lucid, nu poate să spună, în fața atâtor semne de irealitate, decât „Ei?, ce, m-au găsit dracii?!”. Mai subtilă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
teren și devin cu atat mai importante cu cat oamenii le dau tot mai puțină importanță. Simțindu-le semnalele de disperare, am pornit în căutarea lor, încercând să salvăm ce se mai poate salva prin puterea legii. Orașul celor 7 Coline, Iașul, ascunde o istorie tăcută, păstrată cu semeție de natură înconjurătoare. Trebuie doar să o cauți.. Asta ne-a șoptit-o „Stejarul lui Berthelot” din curtea Teatrului Național Iași, un stejar plantat de însuși generalul francez care ne-a ajutat
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
specii de arbori, curtea școlii alcătuind un fel de părculeț, în care alte 3 exemplare de stejar și-au atins vârste monument de pește 360 de ani. Dar poate că cel mai semeț dintre stejarii din municipiu este cel de pe colina Bucium, în vârstă de 566 de ani, o rază a coroanei de aproximativ 13 metri și cu o stare de sănătate de invidiat! El străjuiește intrarea într-o curte proprietate particulară și este cu mândrie ocrotit de stăpânii terenului. În
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
Miron Barnovschi. Dar cel mai cunoscut tei din țară este fără îndoială „Teiul lui Eminescu” care primește vizitatorii cu toată dragostea și înțelepciunea unui bătrân de 450 de ani. Va invita să-l vizitați în Grădina Publică Copou - o altă colina a Iașului. Alese mulțumiri domnului inginer Lupu Ionel, președintele Asociației Dendro Ornamentale „A.FĂTU” Iași, care a realizat măsurătorile arborilor și calculul parametrilor dendrometrici precum și documentațiile specifice pentru propunerea unui arbore că monument al naturii.
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
București, va lucra ulterior ca diriginte de șantier și ca șef de secție în Ministerul Energiei Electrice. Debutează în 1959, la „Gazeta literară”, cu nuvela Zile, nopți și căutări, iar editorial cu volumul de reportaje Poarta spre 1 000 de coline, apărut în 1963. Colaborează la „Luceafărul”, „Ateneu”, „Viața românească”, „România literară” ș.a. Încă din reportajele de început T. își arată interesul pentru amănuntul exotic, interes manifestat și în cea de-a doua carte (scrisă în colaborare cu Sorin Ciulli), Corturi
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
fi proprii lui T. Alte romane, O, Prometeu (1982), Șarpele împăcării noastre (1985), dau seamă de înregimentarea ideologică a prozatorului, care scrie, tot după o rețetă, despre viața de șantier ori despre cercetarea industrială. SCRIERI: Poarta spre 1 000 de coline, București, 1963; Corturi în Pamir (în colaborare cu Sorin Ciulli), București, 1965; Singur contra mea, București, 1967; Stații în câmpiile dezordinii, București, 1969; Appassionato, București, 1978, Cuceritorul, București, 1979; O, Prometeu, București, 1982; Șarpele împăcării noastre, București, 1985. Repere bibliografice
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
Culegere de povestiri ale scriitorilor chinezi), pref. Sanda Radian, București, 1959 (în colaborare cu N. Bocunescu); Karel Capek, Opere alese, vol. I: Război cu salamandrele. Hordubal, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, 1961 (în colaborare cu Mihai Pop); Jan Drda, Orășelul de pe coline, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, II, București, 1961 (în colaborare cu Demostene Botez și Marcel Gafton); K. Kislov, Comoara din Valea Cerbului, București, 1961 (în colaborare cu E. Antonescu
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Cluj”, „Cetatea culturală”, în diverse almanahuri și volume colective. A susținut două decenii emisiuni la Radio Cluj. V. și-a propus să urmeze „tradiția prozatorilor realiști”. În consecință, nuvelele și povestirile lui pornesc de la fapte reale, uneori frizând senzaționalul. În Colina zorilor (1987), poate cel mai reprezentativ volum al său, se pot identifica elemente ale fantasticului (povestirea Vânătoarea), în alte proze realitatea (adormită sau poate visată) e provocată prin întrebări cărora nu li se sugerează un răspuns. Chiar de la prima carte
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]