3,570 matches
-
În anii 1980, pe care o justifica În numele intereselor naționale etc. Ținând cont de aceste exemple, unele cunoscute deja dinainte de 1989, te poți Întreba dacă imaginea „nivelatoare la superlativ” a exilului, pe care Încerca să o reajusteze Laurențiu Ulici În timpul colocviului amintit, nu este mai mult rezultatul conștiinței Încărcate ( În sens de schlechtes Gewissen ori mauvaise conscience) a intelectualului român rămas În țară, ale cărui „lașitate” și „compromisuri” Îi erau constant opuse „curajul” și „martiriul” celor din exil. Realitatea, spunea atunci
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o dimensiune militanta („singură opoziție” ori singură „elită autentică”). Este ceea ce distinge exilul intelectual de exilul mobilizat. Din cauza heterogenității sociale, politice, religioase, etnice etc. a exilului, mobilizarea și unitatea să simbolică nu pot fi realizate decât În circumstanțe excepționale - de la colocvii la petiții și manifestații. Fapt ce conferă exilului aparentă unui grup social „de hartie”, care nu dispune de un spațiu sau un teritoriu comun sau ale cărui spații comune sunt puțin frecventate, iar cei ce le frecventează nu pot revendică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
internaționale et identité naționale“, Balkan-Archiv, Neue Folge, vol. 22/23 (Actele Congresului „România I”, Iena, 28 septembrie-2 octombrie 1997). Gheorghiu, Mihai Dinu (1998), „Privatisation et internationalisation des institutions d’enseignement supérieur: le cas des écoles de gestion”, masa rotundă În cadrul colocviului „Leș écoles de gestion et la formation des élites”, publicat În Informations en sciences sociales, vol. 37, nr. 1, martie, pp. 167-170. Gheorghiu, Mihai Dinu (1998), Leș métamorphoses de l’agit-prop. Leș institutions de contrôle des intellectuels par leș partis
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asupra RDG-ului, a se vedea Îndeosebi Hartmut Kaelbe, Jürgen Kocka, Hartmut Zwar (coord.), 1994. Cf. Cerny, Jochen et al. (1993-1995), vol. V. Cinci volume din această serie au apărut Între 1993 și 1995, cel de-al cincilea reunind documentele colocviului organizat la 10 septembrie 1994 de Rosa-Luxemburg-Verein e.V. din Leipzig (asociație apropiată PDS), de grupul parlementar al PDS (Bundestagsgruppe PDS/Linke Liste) și de Comisia istorică a PDS. O referință foarte recentă este aceea a lucrării fundamentale despre revoluția
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
putem atinge prin pregătire.» (fr.blgcanada.com/professionals/professionalexcellence.asp). Poate fi citat un vechi raport de cercetare al lui Pierre Bourdieu și al lui Monique de Saint-Martin (1969), o lucrare reunind contribuțiile În sociologie și psihologie comportamentală la un colocviu subvenționat de organizații canadiene, Douglas N. Jackeson și J. Philippe Rushton (1987), sau, În sociologia sportului, Jacques Defrance (1987). Institutul din Princeton se mîndreste cu faptul de a fi reunit pe unii dintre „gînditorii cei mai de seamă ai secolului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Europe» al CNRS, Întrerupt În mod regretabil, precum și finanțările germane destinate studiului acelui «Transformationsprozess» din cadrul unei comisii special constituite, KSPW (Kommission für die Erforschung des sozialen und politischen Wandels în den neuen Bundesländern). Vezi de exemplu publicațiile reunite În actele colocviului „Kultur und Literatur aus Europa în Europa, Zirkular” (1996) (și contribuția mea, Sozialwissenschaftliche Kooperationsund Forschungsprogramme der Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales und Maison des Sciences de l'Homme, pp. 34-42). Vezi și ajutoarele numeroase aduse În situație de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1945-1989 und ihre Integration heute. Beiträge des Deutsch-Rumänischen Symposions der Südosteuropa-Gesellschaft und der Fundația Culturală Română, Hrg. von Eva Behring, Freiburg, 26-27 Oktober 1998, Aus der Südoseuropa-Forschung, Bând 11, München, 1999. Distincție propusă de Florin Manolescu. Principalele intervenții critice din cadrul colocviului au privit tocmai „prelucrarea trecutului” și repatrierea exilului: cea a ambasadorului României la Bonn, el Însuși un fost exilat, ori cea a lui Laurențiu Ulici, care a pus În cauză Însăși existența unui „exil românesc” de vreme ce membrii acestuia nu se
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
17; Valeria Ducea, „Tropaeum Traiani”, TTR, 1976, 7; Rodica Florea, Dramaturgul Grigore Sălceanu, TMS, 1979, 1; Lit. rom. cont., I, 98-100; Scrisoare de la Grigore Sălceanu. 1980, ADLTR, S-34; Petraș, Lit. rom., 105-107; Popa, Ist. lit., II, 392; Dan Perșa, Colocviul Grigore Sălceanu, TMS, 2002, 6-8; Dicț. scriit. rom., IV, 166-168. C.T.
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Purcaru, Nicolae Prelipceanu ș.a. Față de tendințele inițiale, ostile deschiderilor „idealiste”, în anii din urmă se remarcă efortul de recuperare a unor idei din perimetrul religiilor și al filosofiilor occidentale sau extrem-orientale. Se mai pot menționa numeroasele anchete literare, mesele rotunde, colocviile, dialogurile, care s-au desfășurat, de regulă, într-un spirit de suficientă responsabilitate față de buna orientare a opiniei publice. S-a urmărit în permanență spectrul întreg al artelor, acordându-se spațiu permanent cronicilor teatrale, textelor dramaturgice, comentariilor de artă plastică
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
International Comparative Literature Association (membru în comitetul executiv, ales în 1997, reales în 2000), ICLA Research Committee on Eastern and South-Eastern Europe (președinte din 2000), International Society for Phenomenology and Literature, International Association for Communication ș.a., participă la congrese și colocvii, susține conferințe și expuneri în instituții academice de peste hotare, colaborează la volume colective apărute la Cluj, București, Iași, Amsterdam, Boston, Londra, Roma, München, Lisabona, Atena, Florența, publică în reviste românești și străine studii și articole, tratând îndeosebi chestiuni de teorie
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
ajutat pe Augustin să se apropie de creștinism, în forma sa neoplatonică din cercurile creștine din Milano, profesată de Simplicianus, Manlius Theodorus, Ambrozie; în timp ce în cartea a opta narațiunea se concentrează asupra convertirii, care se rezumă la trei episoade fundamentale: colocviul cu Simplicianus, care îi povestise despre convertirea faimosului retor păgîn Marius Victorinus; întîlnirea cu Ponticianus, care, la rîndul său, îi povestește despre trecerea la viața ascetică a doi tineri funcționari de la curtea din Treveri; în fine, faimoasa scenă din grădină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Iustinian a reușit să obțină pentru decretul său aprobarea papei Ioan al II-lea (533-535). în aceeași perioadă, se desfășura o intensă reflecție teologică în cele două tabere adverse. în timp ce Sever era încă în plină activitate, adepții săi prezentau la colocviul de la Constantinopol pretinsele scrieri ale lui Dionisie Areopagitul, caracterizate de un monofizism moderat; deși respinse pe bună dreptate de adversari ca apocrife, acestea aveau să cunoască un enorm succes, mai cu seamă în Occident - firește, nu pentru tezele cristologice, ci
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Scitopolis, Viața Sfîntului Sava 70; cf. și infra, p. 000). îl regăsim la dezbaterea ce reunește cinci episcopi calcedonieni și șase severieni, desfășurată la Constantinopol în 532 sau la începutul lui 533 din dispoziția lui Iustinian (relatarea celor petrecute la colocviu îi aparține altui participant de orientare difizită, Inocențiu din Maroneea, și a fost editată de E. Schwartz în ACO IV/2, 1914, pp. 169-184). Purtător de cuvînt al calcedonienilor, Ipatie s-a făcut remarcat, între altele, pentru că a afirmat (pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
6 (1965), pp. 57-70; G.F. Chesnut, The first Christian Histories, Eusebius, Socrates, Sozomen, Theodoret and Evagrie, Beauchesne, Paris, 1977; M. Mazza, „Sulla teoria della storiografia cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului de la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, „Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche”, ibidem, pp. 159-194; Idem, „Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla crisi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în 1967, cu Jocul lui Adam. Urmează alte două volume de poezii: Schimbarea la față (1968) și Rosarium (1969), ultimul rămas însă nedifuzat și ulterior dat la topit drept represalii pentru că, în septembrie 1968, profitând de o invitație la un colocviu de poezie ce urma să aibă loc în Belgia, K. luase decizia, sub șocul invadării Cehoslovaciei, dar și - mai lucid decât mulți alții - convins că nimic nu se va schimba în România, să nu se mai întoarcă în țară. Are
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
poartă în trei, apărând alături de un Mai Știutor și de un Tânăr Prieten, ca un fel de alter ego când al unuia, când al celuilalt, Devotatul Amic. Redus la ultima schemă ideatică și tradus într-un limbaj cât mai uzual, colocviul din A fi, a face, a avea (1985) argumentează savant (ultrasofisticat, pe alocuri), în limbaj matematic, exemplificat grafic, aserțiunea că „întreaga aventură umană” se consumă între „polii verbelor fundamentale”, adică a fi și a avea. Primul e verbul „total”, primordial
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
doi scriitori diferiți și nu la unul singur care să fi suferit o profundă transformare interioară”. Spre deosebire de Nautin, care preferă să dea nume diferite autorilor fiecărui corpus, Loi și Simonetti propun, con la massima cautela, ipoteza omonimiei. Un al doilea colocviu, organizat de același Simonetti, în 1989, avea să confirme, într‑o oarecare măsură, validitatea „ipotezei de lucru” din 1979, reliefând totuși anumite limite ale acesteia. Unica voce discordantă, care susține teza tradițională a unui singur Hipolit, autor al tuturor textelor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
reacția unei părți a catolicilor la Conciliul Vatican II, considerată drept lucrarea Anticristului (citez, în acest sens, lucrarea ofițerului din armata franceză, Yves Dupont, La Prophétie catholique, publicată în 1970); critica modernității anticristice - reacția arhiepiscopului de Bologne, Giacomo Biffi, la colocviul „La passione per l’unità: Vladimir Soloviov”, 4 martie 2000, este un exemplu în acest sens; opoziția dintre confesiunile creștine, în special dintre ortodocși și catolici, o parte dintre ortodocși văzând în pretențiile hegemonice ale Vaticanului un semn anticristologic de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
opinia noastră, o excelentă introducere în problema, foarte spinoasă, vizând raportul dintre creștinism și politică, dintre Stat și Biserică, dintre religie și putere, problemă care va fi reluată în capitolul despre Hipolit. . Cf. lucrarea colectivă Les Martyrs de Lyon 177, Colocviile internaționale ale CNRS, 575, Paris, 1978. . În legătură cu aceasta, P. Maraval scrie: „Α fost implicat oare, în aceste persecuții, Marcus Aurelius însuși? Chiar dacă, în cazul martirilor de la Lyon, textele vorbesc despre o intervenție a împăratului (sau cel puțin a călăilor imperiali
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
colaborare cu C. Moreschini, Brescia, 1995, vol. I, pp. 338‑344 (trad. rom.: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine, vol. I, Polirom, 2001). În acest capitol, Norelli acceptă ipoteza de lucru propusă de V. Loi și M. Simonetti la colocviul din 1978, ipoteză față de care se arătase reticent într‑o primă fază. O reactualizare, în traducerea franceză a primului volum, Geneva, 2000. . Eranistes, ed. H. Achelis, Hippolyt’s kleinere exegetische und homiletische Schriften, Leipzig, 1897, pp. 95; 99; 155; 230
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Roma, 1977, pp. 17‑30. Guarducci își va reconfirma teza într‑un alt studiu, în 1989. . „A modo di conclusione: una ipotesi di lavoro”, Ricerche su Ippolito, ibidem, pp. 151‑157. . Le benedizioni di Giacobbe, p. 16. . Ibidem. . Documentele acestui colocviu au fost publicate sub titlul Nuove richerche su Ippolito, Roma, 1989. Cf. îndeosebi studiul lui Simonetti, „Aggiornamento su Ippolito”, pp. 75‑130, care propune o evaluare a rezultatelor obținute în urma zilei de discuții din 1976. . „Ippolito di Roma, scrittore e
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
contemporane, București, 1954, 201-220; Profira Sadoveanu, O zi cu Sadoveanu, București, 1955; Dumitru Micu, Sensul etic al operei lui Sadoveanu, București, 1955; Omagiu lui Mihail Sadoveanu, București, 1956; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 5-31; A. E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 31-44; Savin Bratu, Cronici, I, București, 1957, 239-313; Georgescu, Încercări, I, 11-19, II, 87-93; Profira Sadoveanu, Viața lui Mihail Sadoveanu, București, 1957; Ionel Teodoreanu, Masa umbrelor, București, 1957, 90-101, 317-330; Ion Coteanu, Despre tehnica stilului la M.
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
onomastici ai remarcabilei sinteze intitulate Histoire des femmes en Occident 2 pentru a ne convinge. Dar, evocându-le pe văduve (uneori cu detalierile necesare), fac destul de rar efortul - excepțiile ar fi uneori reprezentate de volumele ce adună comunicări rostite la colocvii ori sesiuni științifice dedicate - de a le izola într-o categorie, într-un grup omogen și omogenizate prin statut, particularități, funcții. O „istorie pluralistă” Georges Duby și Michelle Perrot n-au nici o îndoială (în Écrire l’histoire des femmes, scurt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Universitaires du Septentrion, 2003), ca și „urmele” lăsate de văduve în literatură 35. în câteva rânduri, istorici din mai multe țări europene s-au adunat pentru a dezbate chestiuni legate de istoria văduviei. Participarea la o astfel de manifestare - un colocviu organizat de cercetătorii spanioli și francezi la Madrid, în 1985 - i-a prilejuit lui Georges Duby comentariile strânse apoi sub titlul Pentru o istorie a femeilor în Franța și Spania. Concluziile unui colocviu 36. în 1993, a avut loc o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Participarea la o astfel de manifestare - un colocviu organizat de cercetătorii spanioli și francezi la Madrid, în 1985 - i-a prilejuit lui Georges Duby comentariile strânse apoi sub titlul Pentru o istorie a femeilor în Franța și Spania. Concluziile unui colocviu 36. în 1993, a avut loc o masă rotundă, ale cărei lucrări au fost publicate în același an (Paris, Editura Picard) sub titlul Veuves et veuvage dans le Haut Moyen Âge (organizatoare a fost Mission Historique Française en Allemagne)37
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]