3,155 matches
-
se modifică, în sensul că manifestările acestuia față de suferința bolnavului se pot manifesta prin următoarele: dezgust și antipatie (în cazul alcoolicilor și a toxicomanilor), teamă (pentru bolnavii epileptici), rejecție, dorință de izolare (stările de agitație coleroasă, bolnavii deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt indivizii care explodează din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de normalitate psihică. Din punctul de vedere al acestei stări, trebuie să precizăm faptul că situația tragică a vieții exprimă mai mult o atitudine a persoanei față de propria sa stare sufletească și morală, și, în egală măsură, o atitudine de compasiune și sfâșiere a celor care asistă la aceasta. Ea este o situație-limită care închide individul răpindu-i libertatea și anulându-i capacitatea de a putea acționa voluntar. Destinul se închide. Două elemente intră în discuție referitor la existența tragică: pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă, sugestibilă, sensibilă la efectele propagandei, ale mass-mediei, pierzându-și identitatea și valoarea. Criza psiho-socială Pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
O relație în care bolnavul cere iar medicul oferă. Totul trebuie să se desfășoare sub semnul imperativ al principiului primum non nocere, deinde salutare. Ajutorul medical este un act uman. O acțiune morală care are la baza lui sentimentul de compasiune, milă, coparticipare, dorința de a ajuta, de a face bine semenului aflat în suferință. El nu este numai un tip de activitate profesională „învățată” ci este și o acțiune morală care are la baza ei o vocație, „deschiderea” către omul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Nescafe, ciocolată Suchard și banane. Concluzia era deci următoarea: în spatele unui eveniment care părea normal se afla o fenomenologie complicată de trăiri cariate - griji, speranțe, bucurii - și un sistem de relații depășind sângele, sexul sau alte variabile care despart oamenii. Compasiunea nu era obosită, înțelegere se găsea pentru că fiecare avea în repertoriul său de experiențe astfel de evenimente peste care nu puteai trece decât printr-o solidaritate ce în lumea occidentală nu putea să existe. Unui străin imaginea i-ar fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
proces: aceștia au intrat în sală doar după ce au fost verificați nominal și după ce încăperea fusese inspectată minuțios de securiștii ce montaseră aparate de ascultare. Spectatorilor admiși pe liste nominale li s-a atras atenția să nu dea dovadă de compasiune față de cei judecați. Afară, întreprinderea era înconjurată de mașini ale miliției și Securității. Circulația a fost întreruptă în timpul procesului, în apropierea întreprinderii. Intrarea în oraș era și ea păzită. Mai multe unități militare au fost în stare de alarmă; în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost faptul că nu toți colegii de breaslă condamnau această înscenare grotescă, unii considerau că cei implicați în această afacere își meritau soarta, că au primit ce au căutat etc. Iar în universitatea noastră nu am întâlnit nici un cuvânt de compasiune pentru soarta psihologiei (doar curiozitate bolnăvicioasă), nimeni nu s-a solidarizat cu noi, psihologii (pedagogii, sociologii) care am dispărut deodată dintre filierele de formare. Nici atunci când Catedra de Psihologie și Pedagogie a fost anexată Catedrei de Socialism științific. Dar nici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alte persoane (de exemplu, lipsă în a reuși să aducă, să arate cu degetul obiectele de interes sau să înțeleagă obiectele arătate cu degetul la diferite distanțe); - lipsa unor trăiri emotive sau sociale de reciprocitate (de exemplu, de a arăta compasiune sau de a se simți afectat față de cineva aflat în suferință); b) o scădere în comunicare, manifestată sub forma a cel puțin unuia dintre următoarele aspecte: - întârzierea sau lipsa totală a limbajului verbal (fără a fi însoțită de încercarea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
risipei de sine, ambele publicate în 1998, sunt diferite ca viziune poetică. În Oaspetele de piatră, R. continuă traseul poetic din cartea de debut: poemele etalează mozaicul straniu al existenței, dând sugestia sfârșitului, marcat de gravitatea spunerii, de unde se insinuează compasiunea și drama. Motivele cele mai frecvente - trupul martirizat prin propria-i condiție, frigul, rana, masca, întunericul, descompunerea, soarele orb, străinul, dublul - dobândesc valențe simbolice, înscrise cu o căutată originalitate în perspectiva „lumii ca teatru”. Un ritual al suferinței se adecvează
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
Modalitatea narativă este însă firească, evitându-se deliberat patetismul, chiar când acesta, datorită subiectului, s-ar fi impus. Este cazul doctorului din nuvela Noaptea, care, cunoscându-și diagnosticul de canceros, își trăiește ultimele clipe cu demnitate și decență și evită compasiunea semenilor. Cea mai izbutită carte a lui R. rămâne romanul Păsările mari nu cântă (1976). Tot excursul narativ este alcătuit din amintirile disparate ale unui medic care suferă un puternic traumatism psihic după ce a leșinat în timp ce își opera propriul băiat
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
Un personaj de referință în comedia românească, apreciat ca atare de E. Lovinescu, este Chiriachița, soacra dominatoare, în permanentă ofensivă, nesocotind cu strășnicie părerile și sentimentele celorlalți, apariție cu efect comic sigur. În Titanic Vals, M. privește cu înțelegere și compasiune indivizi cu orizonturi strâmte, dar cu vanități mari, tonalitate ce nu se mai regăsește în ...Escu, cea de-a doua piesă ce urmărește destinul familiei Necșulescu, pusă în scenă în 1933. Comedia reia destinele tinerei generații de Necșulești, ajunși acum
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
într-un compartiment de tren, un tânăr bolnav incurabil atins de regresiune infantilă etc.) sunt urmărite la nivelul stărilor și reacțiilor, fără mari preocupări de arhitecturare epică. Prozatoarea procedează impresionist, pointilist, uneori cvasiminimalist, dar demersul ei este întotdeauna dublat de compasiune (rezervată), lăsând să transpară și o propensiune etică. Voit „descusute”, fragmentate și fragmentare, într-un fel stranii, prozele vădesc oarecare talent și o viziune proprie (chiar dacă nu de o originalitate spectaculoasă), cu un comportamentism limitat, amendat de intermitente identificări cu
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
horoscopul său îl condamnă să aibă ca amante tot niște prostituate, ca Ida și Margot. Va rămâne, așadar, prizonierul promiscuității în mijlocul căreia s-a născut. P. tinde să deconspire o realitate care alterează condiția umană, însă unda de obiectivitate și compasiune se rarefiază printre imaginile grotești și meandrele unui stil încă bombastic și artificios. O evoluție evidentă marchează Amor încuiat (1933), care anunță performanța epică din Calea Văcărești. În Amor încuiat, atmosfera cartierului evreiesc este surprinsă mult mai sugestiv, într-o
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
destinul familiei și al semenilor săi. Psihologia celor „calici, hămesiți, învinși de viață, care populau ulița, străzile vecine, aproape întreg cartierul” este surprinsă cu înțelegere pentru comportamentul uman. Personajele, pitorești, bizare, par uneori ironizate, dar ironia e blândă, nuanțată de compasiune. Aceeași lume a ghetoului este restituită și în alt roman, de asemenea izbutit, al lui P., Foc în Hanul cu tei (I-II, 1934). Aici apare ca personaj Micu Braun, tipul parvenitului, îmbogățit prin sfidarea oricărui principiu moral, prin escrocherie
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
personaje care tind să definească anumite categorii sociale. În „Actele vorbește” (1935), a cărui acțiune se petrece într-un orășel de provincie, este satirizată mediocritatea intelectuală a unor administratori și politicieni, iar în Moartea tinerețelor (1938) scriitorul, cu subtila sa compasiune lirică, evocă drama unui om care, la patruzeci de ani, este invadat de tristețea singurătății și de melancolia regretelor. Aceeași atitudine simpatetică animă și Nopțile domnișoarei Mili (1935), panoramând iluziile spulberate ale unei fete bătrâne. Alte scrieri ale lui P.
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
lumină și fără speranță, căci, explică moralistul, „există dureri în miezul cărora, nemaiavând nimic, putem câștiga totul; dar suferința Casandrei e goală de orice speranță; un zeu sau o fiară ucide timpul înainte de a sosi în inima ei; și nu compasiunea ne poate apăra; compasiunea are nevoie de viitor; ca și dragostea”. Ideea unui Narcis erou tragic (erou camusian) este de natură să alarmeze spiritul. Ipoteza este însă acceptabilă pentru că se bizuie pe un minim de adevăr luat chiar din datele
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
căci, explică moralistul, „există dureri în miezul cărora, nemaiavând nimic, putem câștiga totul; dar suferința Casandrei e goală de orice speranță; un zeu sau o fiară ucide timpul înainte de a sosi în inima ei; și nu compasiunea ne poate apăra; compasiunea are nevoie de viitor; ca și dragostea”. Ideea unui Narcis erou tragic (erou camusian) este de natură să alarmeze spiritul. Ipoteza este însă acceptabilă pentru că se bizuie pe un minim de adevăr luat chiar din datele mitului. Eseistul pune patimă
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
4. Reprezentarea în imaginație a nurturing figures: figuri parentale sau amicale al căror rol este acela de a asigura consolarea și protecția care n-a avut loc în realitate. Terapeutul poate utiliza jocul de rol și personifica o imagine a compasiunii care ajută la depășirea traumatismului și la detașarea de acesta. 5. Discutarea gândurilor automate și a postulatelor disfuncționale: personalizare, culpabilitate de a fi suferit un traumatism, iluzia unei lumi juste, stabile și securizante, și necesitatea de a se răzbuna. 6
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
notei” și să se țină cât mai aproape de natural. O rubrică atractivă, înșirând episoade („anecdote”) vesele și triste din existența „bieților actori” este „Din culisele teatrelor”. Sunt povestite, cu haz mărunt, farse, întâmplări „tragicomice” de prin turnee, dominantă rămânând însă compasiunea pentru destinul de „martiri” al artiștilor, împinși de nepăsarea statului într-o „restriște” fără speranță. Prins în vârtejul publicisticii, N. găsește timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
al violenței poate duce la o scădere a sensibilității la violență și la o mare acceptare/deschidere/toleranță a unor niveluri crescute de violență În societate (M. Thomas et al., 1977); desensibilizarea se manifestă și prin oboseala de a oferi compasiune. În al treilea rând, frica. Expunerea excesivă la violență TV poate produce sindromul unei lumi mizerabile, În care perceptorii supraestimează riscul victimizării. ,, În cazul unor indivizi, o astfel de imagine poate crește frica ori anxietatea de a trăi În mediul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din încercările prin care trec, iar dragostea aduce în final fericirea. Mai mult, se ivesc situații și personaje comice, realizate în special prin replică și automatisme de limbaj. P. a scris, în cele din urmă, niște romane populare, atât prin compasiunea pentru cei umili, nefericiți, neîmpliniți, cât și prin scriitura accesibilă. Un anumit spirit de observație culege de-a valma întâmplări, moduri de vorbire și comportament, dar acestea, nestructurate, rămân la nivelul unor simple constatări și încercări de vizualizare a acțiunii
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
de urmat, lupta. Lirica lui socială este notabilă prin accentele de satiră. În afara unor articole și a unor note critice, poetul a scris și câteva schițe, în care evocă anii copilăriei petrecute la țară. Prozele sunt pătrunse de simpatie și compasiune pentru cei sărmani, amărâți și năpăstuiți. Câteodată mila se preschimbă în indignare sau într-o ironie acidă. SCRIERI: Versuri și proză, București, 1896; Versuri, proză, scrisori, pref. G. Diamandi, București, 1911; Versuri, îngr. și postfață N. Ionescu-Lazu, București, 1946; Versuri
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
-J. Rousseau indivizii erau egali de la natură și deveneau inegali în societate, iar pentru Fr. Nietzsche erau inegali natural și deveneau egali datorită funcționării inadecvate a vieții sociale și mai ales a „moralei de turmă” și a „religiei resemnării și compasiunii”, în prezent, economia producției, distribuției și reproducției, cultura redistributivă și politicile democratice ale statului social sunt toate invocate pentru a descrie și explica inegalitățile, dar mai ales pentru a prezenta limitele egalității. Inegalitățile tranziției nu duc lipsă de justificări și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
început să apară în spațiul public, mai ales în cazurile vedetelor pentru scopuri publicitare și ale familiilor cu un nivel mai scăzut de instruire. Spațiul deschis, public, este deocamdată și în mod aparent doar unul al recunoașterii și eventual al compasiunii și simpatiei, pentru că negocierile unui nou curs al relațiilor s-ar constitui și ar rămâne primordial în zona de privatitate a familiei închise în casă. Să recunoaștem însă că acesta este nivelul aparențelor. Dincolo de aparențe, se află schimbările din structura
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]