2,677 matches
-
Ceaușescu. Psihoza declanșată la nivelul populației identifica limpede în „teroriști” pe membrii fostului aparat de represiune (Securitatea) și de-abia apoi credita identitatea presupușilor teroriști ca aparținând unor arabi, mercenari etc. Dacă Securitatea ar fi fost întru totul organismul din spatele complotului, ea nu ar fi îngăduit ca membrii săi să fie demonizați și, mai ales, să fie discreditați public, într-o acțiune media și într-o manipulare de anvergură a opiniei publice. Din complot, dacă acesta a existat, nu a făcut
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar fi fost întru totul organismul din spatele complotului, ea nu ar fi îngăduit ca membrii săi să fie demonizați și, mai ales, să fie discreditați public, într-o acțiune media și într-o manipulare de anvergură a opiniei publice. Din complot, dacă acesta a existat, nu a făcut parte întreaga Securitate, ci facțiuni dinăuntrul ei, alte facțiuni rămânându-i fidele lui Ceaușescu; demonizarea Securității și lansarea psihozei legate de teroriști nu avea însă cum să diferențieze între gruparea pro-revoluție (securiștii „buni
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
populației; deși acel „cineva” rămâne confuz, este limpede că Iulian Vlad acuză, de fapt, noua Putere instalată în 22 decembrie, respectiv grupul condus de Ion Iliescu (deși fostul șef al Securității nu a creditat o conspirație internă, ci doar un complot extern care a stimulat, dar a și profitat de revoluția română). Ștefan Gușe (a cărui opinie este consemnată într-o carte de interviuri - N-a fost triumful minciunii. Pavel Coruț în dialog cu generalul Ștefan Gușe) afirmă că soarta României
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
el nu numai că nu mai făcea parte din FSN, dar fusese izolat de Ion Iliescu, cu care intrase într-un conflict ideologic - de aceea, în mărturia sa își poate permite să discute inclusiv chestiuni legate de posibile forme de complot, conjurații, conspirații. Deși insistă pe ideea că revolta a fost spontană și că străinii au fost cei care au inventat teoria conspirației, întrucât o revoluție pur și simplu li se părea a fi o formulă neinteresantă (p. 165), Brucan afirmă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
principalelor mijloace de comunicare, în principal Radioul și Televiziunea, pentru a chema populația la revoltă împotriva dictaturii. Lovitura de stat fusese concepută ca un hibrid, întrucât scopul ei era să provoace nu doar revolta populației, ci și o răscoală militară. Complotul a eșuat, ca urmare a trădării unora dintre cadrele militare implicate. Referindu-se la acuzațiile care i-au fost aduse personal, legate fiind de periplul din 1988 prin SUA, Marea Britanie și URSS (Ceaușescu și Securitatea sperau ca Brucan să nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
putere, punând condiția ca Partidul Comunist să rămână principalul factor de decizie în stat (p. 187). Narând pe scurt această discuție, Brucan nu comentează în plus - de aceea, se poate interpreta că în decembrie 1989 a existat nu neapărat un complot extern, ci un consimțământ extern pentru înlăturarea de la putere a dictatorului român. Revenind la momentul Timișoara, Brucan folosește termenii „rebeliune” și „explozie populară”, considerând că diferendul lui Lászlo Tökes cu regimul ceaușist a fost doar scânteia (pe care pastorul și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Putere (p. 234); așa se explică și de ce arestații suspectați de terorism (care făceau parte din Securitate, în multe cazuri) au fost eliberați de colegii lor care, între timp, funcționau legal în cadrul Armatei. Varianta lui Brucan este ambiguă și alunecoasă: complotul extern este exclus complet (Brucan vorbește doar despre un consimțământ al lui Gorbaciov față de înlocuirea lui Ceaușescu), iar conjurația internă este sugerată și acuzată voalat, când și când, dar fără indicarea conspiratorilor. Singura recunoscută răspicat este revolta populară - dar în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este încă prea devreme pentru a fi destăinuite. Raportul Serviciului Român de Informații despre evenimentele din decembrie 1989 indică ideea de amestec între o revoltă amplă, decisivă, și o premeditare externă (premeditare este cuvântul preferat în document, pentru evitarea termenilor „complot”, „conspirație”, „conjurație”, „puci”, „lovitură de stat”). Prin urmare, conspirația străină este indicată voalat, sugerându-se și ideea unei conspirații interne (și în acest caz, este folosit tot termenul premeditare). Cum acest raport (foarte detaliat, din care am reținut pentru analiză
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dauna revoltei populare anticomuniste, pe care a deturnat-o. Din punctul de vedere al cunoscutei disidente în timpul regimului Ceaușescu, revoluția română din decembrie 1989 a fost o revoltă populară miraculoasă, uzurpată de Frontul Salvării Naționale (autointitulat „emanație” a revoluției), prin intermediul complotului nomenclaturii cu Securitatea. De aceea, „revoluția” Frontului Salvării Naționale a fost o „contrarevoluție totalitară de extremă stângă, cu caracter represiv” (p. 246). Intoleranța noului președinte al României față de orice formă de opoziție politică, boicotul presei independente, războiul împotriva intelectualilor, reconvertirea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care au ieșit în stradă știau că vor fi uciși, dar refuzau să mai accepte prelungirea opresiunii” (p. 205). Frica de represiune a fost depășită de indignarea și furia mulțimilor. Cazul Tökes nu este văzut ca făcând parte dintr-un complot extern, ci doar ca o scânteie: „Actul de nesupunere civică de inspirație religioasă a dezlănțuit o formidabilă revoltă de masă împotriva unuia din cele mai strâns controlate regimuri autoritariste din lume” (p. 204). Mitingul din 21 decembrie de la București a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
opun unele altora) în vârtejul evenimentelor din decembrie 1989. * Martyn Rady (Romania in Turmoil. A Contemporary History, 1992) nu afirmă limpede teza hibridării revoluției cu o lovitură de stat, ci mai mult o sugerează. Faptul că autorul recapitulează destul de minuțios comploturile dinainte de 1989 pledează, însă, pentru ideea că Rady acceptă amestecul unui puci în revolta românească. Autorul discută două tendințe de opoziție incipientă, care au existat în paralel în anii ’80: pe de o parte este vorba despre „încercări conspiraționiste de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
hibridării revoluției cu o lovitură de stat; însă pedalează totuși pe teza cocteilului, dorind să plaseze o marjă de siguranță între teoriile sale și opinia publică (temător că aceasta ar fi indignată dacă autorul ar nega revolta, circumscriind-o total comploturilor). Acuzând mai cu seamă conspirația externă, Coruț îi incriminează pe ruși, pe americani, pe unguri și pe evrei (Ivan, Sam, Ianoș și Ițic, după cum precizează condescendent autorul). Dacă până în 22 decembrie revoluția este totuși creditată, începând de la acea dată ea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Într-o altă carte, de data aceasta de interviuri cu generalul Ștefan Gușe (N-a fost triumful minciunii...), Pavel Coruț își recapitulează teoria din celelalte două cărți, pe puncte: în decembrie 1989 a avut loc o revoluție situată între un complot extern și unul intern, în care poporul român a fost masă de manevră, mizându-se pe un mare număr de victime. Noul organism politic al țării, Frontul Salvării Naționale, a avut mai multe scopuri malefice: deschiderea frontierelor pentru intrarea și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar fi avut, consideră autorii coordonați de Ion Pitulescu, vandalizatorii de magazine, care erau cunoscători ai psihologiei mulțimilor și care au operat ca după un „manual”, ca profesioniști ai diversiunii (p. 71); acești instigatori făceau parte dintr-un aranjament (posibil complot extern). În ciuda faptului că analizează mai ales chestiunile legate de manipularea și stimularea evenimentelor din decembrie 1989, Pitulescu și ceilalți autori acceptă ideea de revoluție, dar nu oricum: „Tabloul Timișoarei ’89, al revoluției în general, nu poate fi zugrăvit doar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de vedere al Armatei, folosindu-se de documente din arhivă. Astfel, autorii consideră că la nivelul Marilor Puteri (Gorbaciov, Bush) se știa de iminența prăbușirii regimului Ceaușescu, așa încât întâlnirea de la Malta ar putea fi înțeleasă - cel puțin simbolic - drept un complot sau un pact. Dintre așa-zișii conspiratori externi dovediți, cei doi autori își focalizează atenția asupra Ungariei: rolul acesteia este evidențiat mai ales prin mediatizarea cazului Tökes, pentru a atrage atenția, susțin Sava și Monac, atât asupra României, cât și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
agenți ai unor servicii secrete: dacă pastorul Tökes este proiectat ca agent maghiar, Silviu Brucan este văzut ca triplu agent KGB, CIA și MOSSAD (p. 26). Armata a înțeles încă de la izbucnirea evenimentelor din Timișoara că revolta respectivă este un complot Est-Vest în vederea destabilizării României (p. 27), întrucât printre protestatari au existat și mulți provocatori (agenți ai serviciilor străine) care vandalizau magazinele pentru a declanșa o reacție brutală a forțele de ordine și pentru a-i stimula pe timișoreni; respectivii provocatori
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a cetățenilor” (p. 37). Autorii sunt de părere că Nicolae Ceaușescu ar fi intuit „pericolul unei agresiuni externe, care vizează destrămarea României, în care scop se acționează din interior cu acțiuni teroriste pentru crearea condițiilor unei intervenții străine; existența unui complot internațional împotriva României, cu participarea unor forțe atât din Vest, cât și din Est; pătrunderea pe teritoriul țării noastre a unui număr mare de elemente teroriste, destinat să provoace acțiuni violente” (p. 96). Deci, potrivit lui Sava și Monac (și după
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a unui număr mare de elemente teroriste, destinat să provoace acțiuni violente” (p. 96). Deci, potrivit lui Sava și Monac (și după Arhivele Armatei), „teroriștii” au fost agenți ai unor servicii străine. În paralel cu creditarea intuiției lui Ceaușescu legate de complotul extern, cei doi autori punctează situația dezastruoasă din România (față de care dictatorul era orb), care a stimulat revolta și explozia populară, devenite treptat revoluție. Momentul-cheie l-a constituit eșecul mitingului din 21 decembrie 1989 și formarea grupurilor de manifestanți în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fond, situația explozivă de nemulțumire din țară a facilitat „conspirația și diversiunea asupra României”, cum o numesc autorii; totuși, revoluția s-a manifestat ca „erupție socială cu un autentic caracter popular și național” (p. 200). Dacă îngroașă vizibil ideea de complot extern, Sava și Monac resping, în schimb, ideea de conjurație internă și puci, exaltând chiar figura lui Ion Iliescu. * Edward Behr („Sărută mâna pe care n-o poți mușca”. Românii și Ceaușeștii: investigația unui blestem al istoriei, 1999) susține teoria
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
extern, Sava și Monac resping, în schimb, ideea de conjurație internă și puci, exaltând chiar figura lui Ion Iliescu. * Edward Behr („Sărută mâna pe care n-o poți mușca”. Românii și Ceaușeștii: investigația unui blestem al istoriei, 1999) susține teoria complotului care a catalizat din umbră revolta și a secondat fățiș revoluția în a doua etapă a acesteia (din 22 decembrie). El crede inclusiv în faptul că Nicolae Ceaușescu ar fi dispus de o rețea de pasaje subterane și de buncăre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
membri ai Securitățiie) și civili, subliniind trei perioade: 1970-1971, 1975-1976 și 1983-1984. El consideră că figurile-cheie ale acestor conspirații au fost Ion Ioniță, Nicolae Militaru, Ștefan Kostyal, Silviu Brucan și Virgil Măgureanu (ultimul văzut ca fiind colonel de securitate). Toate comploturile urmăreau revenirea la un comunism „cu față umană”, fără tentă anticomunistă, drept care figura liderului substitut a fost găsită în persoana lui Ion Iliescu (care, însă, a fost evaziv și prudent față de respectivele conspirații). În două cazuri, conjurațiile au pierit de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iliescu, proiectat ca posibil succesor al lui Ceaușescu; de altfel, Behr sugerează că numirea lui Virgil Măgureanu în funcția de director al Serviciului Român de Informații a constituit o răsplătire a acestuia, de către Ion Iliescu, pentru aportul în timp la complot și pentru mediatizarea din umbră a numelui viitorului președinte al României postcomuniste. Cele trei conspirații eșuate au fost reactualizate în 1989, ceea ce explică faptul că în 22 decembrie 1989, Ion Iliescu apare în sediul fostului Comitet Central cu o echipă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cerând asistență militară încă dinainte să fie instaurat ca lider. Conjurațiile din anii ’80 sunt investigate și ele de Nestor Rateș, autorul folosindu-se mai ales de mărturiile lui Silviu Brucan și Nicolae Militaru. Cei doi negaseră orice fel de complot, puci, lovitură de stat, în vremea cât făcuseră parte din grupul Iliescu; dar după ce au fost izolați sau înlăturați din grup și din noua Putere, ambii au relatat istoricul conspirațiilor de odinioară. Autorul Revoluției încâlcite conchide aici: „Este neîndoielnic că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
individ aproape autist, închis în clișeele sale de dictator, pe care nu l-a interesat niciodată cum trăiesc românii și care sunt nevoile lor. Două obsesii au fost vizibile în timpul procesului: credința sa că explozia populară se datorează exclusiv unui complot dublu (extern și intern) și dorința de a fi lăsat să vorbească în fața „clasei muncitoare”, pe care o credita în continuare ca fiindu-i aliată. Înainte de prăbușirea regimului său, în ședințele CPEx, Ceaușescu, cel puțin la nivel verbal, s-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1996), Ardeleanu, Savaliuc și Baiu transcriu afirmațiile unor martori care sprijină și ei ideea că trupurile celor doi au fost ciuruite de zeci sau chiar sute de gloanțe, iar la autopsie cadavrul lui Ceaușescu ar fi fost chiar mutilat. În Complotul Securității... (1999) de Antonia Rados se sfirmă că Elena și Nicolae Ceaușescu au fost împușcați sumar în drum spre curtea de execuție, fiind mai apoi executați a doua oară, deși morți, pentru a se filma oficial lichidarea lor. Rados se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]