3,524 matches
-
și hotărîrea de pe 11 septembrie privind procedura urmată de Consiliu a fost anulată. Pe 22 septembrie, Molotov a vrut să înlăture Franța și China de la majoritatea discuțiilor, motivînd prin faptul că aceste țări sînt marionete ale Occidentului. Cea mai mare concesie pe care o accepta era aceea de a permite ca Franța să fie consultată în privința problemelor Occidentale, iar China, pentru cele ale Orientului Îndepărtat. Cum Bevin și Byrnes au refuzat, Molotov le-a spus că sovieticii n-au de gînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Est. Categoria 4 includea articole care nu aveau vreo semnificație militară sau economică. Acestea erau "articole neesențiale"532. Pentru categoriile 2 și 3 se puteau acorda autorizații de export, în măsura în care țările din Blocul Sovietic erau dispuse să recurgă la concesii economice, inclusiv la exportul de materiale strategice către SUA Pentru articolele din categoria 4 se acordau destul de ușor autorizații. Raportul se încheia cu avertismentul că restricțiile americane pentru export aveau să fie eficiente numai dacă țările ce beneficiau de fondurile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat era și împotriva principiului quid pro quo ca bază pentru relațiile comerciale. Era o răsturnare completă față de poziția adoptată la ședința din 26 martie a Cabinetului, la care insistase ca relațiile comerciale cu Blocul Sovietic să se întemeieze pe concesii. Acum, însă, Marshall credea că acest tip de comerț ar favoriza acele companii private de export care pot conlucra cel mai bine cu sovieticii. Mai mult decît atît, un quid pro quo i-ar fi dat Moscovei indicii cu privire la ceea ce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de multe categorii de articole ca Washingtonul. Guvernul englez și cel francez și-au întocmit niște liste proprii, intitulate A-F542. În luna aprilie, Hoffman a atras atenția Administrației americane că Marea Britanie și Franța nu sînt dispuse să mai facă alte concesii. În listele A-F erau incluse 121 din cele 163 de categorii interzise de către americani, iar Londra și Parisul au convenit să monitorizeze și celelalte articole 543. Pe 3 mai 1949, CSN a luat în discuție raportul lui Hoffman. După
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevăzută de Comitetul Consultativ, în cadrul politicii de export. În mod normal, toate articolele care nu figurau pe Lista Aprobată trebuiau să beneficieze de autorizație de export pentru Blocul Sovietic și în aceasta consta esența compromisului 647. Consiliul a acceptat această concesie, în cadrul noii politici americane de îngrădire a exporturilor destinate Uniunii Sovietice și statelor-satelit648. Pe 12 aprilie, "Președintele a aprobat această strategie, prin hotărîrea CSN 104/2"649. De la Cannon la Battle Ca și în cazul CSN, interesul Congresului pentru sancțiunile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la "potențialul de luptă" al Blocului Sovietic 764. Pe 18 iunie, CSN a reluat dezbaterile cu privire la restricțiile comerciale. Eisenhower era împotriva adoptării unei politici pe care SUA să nu o poată aplica. După părerea lui, America trebuia să recurgă la concesii doar cît "să-i lăsăm pe aliații noștri să-și cîștige existența. Dar, în rest, Statele Unite nu doresc să scoată vreun profit de pe urma comerțului cu Blocul Sovietic"765. În urma discuțiilor s-a ajuns la un consens. CSN a acceptat să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Deși unul dintre obiective era acela de a strînge mai multe informații despre statele-satelit, acest proces implica ridicarea barierelor comerciale, în scopuri pașnice. Mai mult, conform noii linii politice, Statele Unite și aliații lor trebuiau să recurgă la o serie de concesii reciproce în relațiile cu Moscova și Europa de Est, cu condiția ca aceste contacte să nu amenințe securitatea lumii libere 785. CSN 5602/1 anticipa acceptarea ulterioară de către guvernul american a conceptului de coexistență pașnică, ca fundament al relațiilor Est-Vest. Europa de Est Politica
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
directive noi pentru politica economică externă a SUA. Cea mai importantă schimbare era recomandarea privind reducerea listei CHINCOM. Aceasta se explica prin faptul că întregul mecanism de control multilateral al exportului se putea prăbuși dacă SUA nu făceau aliaților o concesie substanțială. Noua politică nu anula embargoul american unilateral impus anumitor articole destinate exportului către țările comuniste. Aceasta permitea, însă, niște diferențieri comerciale între țările-satelit din estul Europei, prin "modificări ale restricțiilor atît unilaterale, cît și multilaterale impuse comerțului, în cazul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a periclitat nicidecum securitatea națională a Uniunii Sovietice și nici nu i-a redus capacitatea de a efectua o intervenție militară în România. Ba chiar a dat campaniei pacifiste a Moscovei o mai mare credibilitate în fața Occidentului. Poate că această concesie a lui Hrușciov voia să pară un gest prietenesc față de guvernul român, care să-l determine să rămînă loial Moscovei și să reducă influența Chinei asupra Europei de Est915. O altă explicație ar fi aceea că guvernul sovietic credea că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de bază ai Administrației. Secretarul de stat, Dean Rusk, și secretarul Apărării, Robert McNamara, erau în favoarea dezvoltării comerțului, în mod necondiționat. După părerea lor, comerțul nu era atît de important pentru Europa de Est și Uniunea Sovietică încît să se ajungă la concesii politice. McNamara considera că "fostele restricții asupra comerțului" cu blocul sovietic fuseseră "nerealiste". Spre deosebire de predecesorii săi, secretarul Apărării dorea ca America să comercializeze tot ce "nu poate avea, în mod clar, întrebuințare militară"1145. Secretarul de Finanțe, Douglas Dillon, era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
creditelor comerciale Eximbank era adecvată, dar se pronunța pentru necesitatea aplicării unei politici mai "flexibile și selective" de acordare a licențelor de export. Acesta s-a declarat pentru o destindere a controlului exporturilor, pentru fiecare țară în parte, în schimbul unor concesii și al îmbunătățirii relațiilor interstatale. Comitetul considera că limbajul în care era formulată Legea controlului exporturilor din 1962, chiar și cu acel amendament restrictiv, era destul de ambiguu pentru a permite acordarea unor licențe de export în scopuri constructive. Comitetul a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acestui grup se numărau șeful minorităților din Senat, Everett Dirksen, din Illinois și șeful minorităților din Camera Reprezentanților, Gerald Ford, din Michigan. Aceștia au arătat că liderii republicani ai Congresului au susținut față de țările comuniste, o politică de tip "faceți concesii, facem comerț"1195. Confruntați cu această opoziție categorică, Mansfield și Fulbright au hotărît să nu înainteze proiectul de lege pentru comerțul Est-Vest spre aprobare la prima sesiune a celui de-al 89-lea Congres 1196. Deși majoritatea consilierilor lui Johnson
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA și Vietnamul de Nord, rol pe care avea să și-l asume pînă la începutul anului 1968. Problema de bază pe toată durata negocierilor a rămas cea a bombardamentelor. Statele Unite doreau ca, înainte de a înceta focul, să beneficieze de concesii din partea Hanoiului, în timp ce Vietnamul de Nord nu accepta să-și ia angajamente înainte de încetarea bombardamentelor 1224. În timp ce negocierile își urmau cursul, Johnson a hotărît să mai înainteze o dată Congresului proiectul de lege pentru comerțul Est-Vest. În ianuarie 1967, el a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiectul de lege pentru comerțul Est-Vest. În ianuarie 1967, el a informat executivul cu privire la intenția sa. Oamenii săi de legătură din puterea executivă au negociat cu Wilbur Mills, dar fără a-l putea cîștiga pe acesta de partea președintelui. Singura concesie la care a putut recurge Mills a fost promisiunea că va face "un efort major" pentru a susține măcar audieri pentru acest proiect, în cursul sesiunii 1225. Generalul Westmoreland s-a întors la Capitoliu în aprilie. Deși l-a informat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
construim poduri către Europa de Est... și să trecem cu vederea faptul că ei... îi sprijină pe dușmanii noștri din Vietnam." În februarie 1968, el le-a spus cîtorva adepți din Hillsboro, New Hampshire, că acești comuniști nu pot înțelege comerțul fără concesii. "Trebuie să ne folosim de această pîrghie colosală a comerțului pașnic... ca de un mijloc de liberalizare a politicii țărilor est-europene" 1250. În acest timp, comisia Ednei Kelly își continua audierile. Printre primii vorbitori s-a numărat și Paul Findley
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recomandările cu privire la comerțul exterior. Și el îi propunea președintelui să încurajeze legi care să-i asigure o mai mare putere executivă. Aceasta i-ar fi permis să se folosească de comerț ca de un quid pro quo, pentru a obține concesii politice din partea Moscovei și a blocului estic 1310. În doar cîteva ore, Nixon a convocat o întrunire a Consiliului Securității Naționale. Refuzul categoric al Moscovei de a se amesteca în Războiul din Vietnam îl înfuriase pe președinte. În ciuda efortului lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Est-Vest. El l-a sfătuit să-i determine pe reprezentanții Administrației să "mai tempereze puțin" discuțiile despre extinderea comerțului pînă cînd CPEI va vedea care sînt avantajele economice și cele mai bune compensații politice care pot fi acordate pentru anumite concesii comerciale, de către statele est-europene1411. Situația confuză a politicii comerciale nu era decît una dintre problemele Administrației. După cum avea Nixon să amintească în memoriile sale, "primele șase luni din 1971 au constituit perioada cea mai nefastă a primei părți a mandatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Uniunea Sovietică și comerțul sovieto-american. Anunțul făcut de Moscova pe 3 august a constituit pretextul ideal pentru prezentarea propunerii 1518. Pe 12 septembrie, Ribicoff a atenționat presa că Administrația n-ar trebui să mai încerce să acorde Uniunii Sovietice concesii comerciale dacă Moscova va pretinde "taxe pentru învățămînt" evreilor ce emigrează în Israel. Ribicoff caracteriza aceste taxe, care variau de la 5.000 de dolari pînă la 25.000, ca fiind "o formă reprobabilă de jecmănire"1519. Congresmenii evrei, mai exact
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Germania Federală, a cumpărat avioane Boeing 707 din Statele Unite și cîteva avioane IL-62 de la Moscova. În iunie, Piața Comună a asigurat exporturilor românești un regim preferențial, România fiind primul stat din "Pactul de la Varșovia" care a beneficiat de această concesie. Cu o lună mai tîrziu, Ceaușescu a participat la întîlnirea anuală din Crimeea a statelor "Pactului de la Varșovia". El a acceptat să autorizeze desfășurarea unor aplicații cartografice în România și a întreținut, mai tîrziu, niște convorbiri particulare cu Brejnev. Unul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
punctul de vedere privind Clauza și acordul comercial sovietic 1604. Shultz a sosit la Moscova pe 1 octombrie, pentru a lua parte la ședința comisiei comerciale sovieto-americane. Sovieticii l-au avertizat că Kremlinul nu intenționează să mai facă și alte concesii privind emigrarea 1605. Între timp, Comitetul de Mijloace și Resurse își amînase votul final, în speranța unei depoziții din partea lui Kissinger. Însă audierile de confirmare ca secretar de stat și preluarea funcției lui Rogers au durat mai mult decît era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kissinger l-a caracterizat pe senator ca fiind un negociator feroce," care l-a încuiat printr-o problemă fără cale de ieșire". Jackson interpreta reacția sovieticilor la "cazurile dificile" ca o dovadă certă că aceștia fac cu atît mai multe concesii cu cît le ceri mai mult. Ca urmare, el nu era dispus să recurgă prea ușor la compromisuri 1640. Kissinger i-a sugerat ideea ca Senatul să le acorde sovieticilor "Clauza națiunii celei mai favorizate" și să le revizuiască procedurile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se întreprindă nimic în privința României. "Nu există nimic din ceea ce vînd românii, de care să nu ne putem lipsi... Cert este că România își dorește cu disperare acest acord și ar trebui s-o punem pe jar, ca să obținem concesii privind drepturile omului"1740. Deși afirmația lui Helms se referea atît la colegii săi din Senat, cît și la Administrație, raportarea lui la practicile de emigrare și la drepturile omului avea să dea multă bătaie de cap României în următorii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Africa au prezentat o Declarație comună a țărilor în curs de dezvoltare la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest manifest cerea Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) să lărgească piețele pentru produsele țărilor slab dezvoltate, fără a pretinde concesii reciproce 1779. În urma acestei declarații, semnatarii ei au devenit cunoscuți sub numele de Grupul celor 77 și denumirea s-a păstrat, deși numărul țărilor membre a depășit 100. Ceaușescu voia să intre și el în grup. În anii '70, el
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
modului în care aplica președintele politica de îngrădire a exporturilor. Printre aceste criterii se numărau posibilitatea de procurare a produsului din alte surse, efectul exporturilor și eficacitatea generală a restricției 1990. Administrația era împotriva conceptului criteriilor și cea mai mare concesie pe care o putea face era aceea de a accepta ca președintele "să cîntărească" posibilitatea procurării unui produs de pe piața externă înainte de a se hotărî să interzică exportarea lui1991. În procesul de legizare, președintele a obținut cîteva concesii din partea Congresului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mare concesie pe care o putea face era aceea de a accepta ca președintele "să cîntărească" posibilitatea procurării unui produs de pe piața externă înainte de a se hotărî să interzică exportarea lui1991. În procesul de legizare, președintele a obținut cîteva concesii din partea Congresului. Legea administrării exporturilor din 1979 o anula pe cea din 1969, cu tot cu amendamentele ce-i fuseseră aduse și prevedea obligativitatea președintelui de a ține cont de o serie de factori înainte de a recurge la restricții de export în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]