1,306 matches
-
dinamicii cotidiene, totala schimbare de Înfățișare, personalitate, preferințe, nevoia de a „merge Înainte”, cu orice preț? Evitând lamentările, acceptând provocarea oricât de dezavantajoasă, nu și Înfrângerea. Asumarea individuală a destinului, da, se putea spune așa, cum și spuneau noii săi concetățeni. „De-a lungul crizei, Bérenger nu este preocupat de condiția umană, ci de propria situație. Transformați În Rinoceri, cei din jur pun În cauză propria sa existență”, continua, necruțătoare, teza. Da, așa era, știam ce Înseamnă Rinocerii Înmulțindu-se În jurul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
umană, Însă, În interesul autonomiei sale personale, el a Încercat de asemenea să fie pentru umanitate și istorie un străin fără chip, fără rădăcini, fără casă.” Intelectualii francezi n-au acceptat că “Într-o societate liberală, afacerile noastre publice cu concetățenii noștri nu trebuie să fie romantice sau inventive; ele trebuie să aibă legitimitatea obișnuită a pieței sau a tribunalului.”, nici că “autenticitatea nu poate, nu trebuie să se asocieze cu libertatea autodeterminată [pentru că] astfel se autodistruge.”. și asta din simplul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Toate aceste trăsături de caracter apar prezentate ca virtuți. Aristotel precizează cum ar trebui să se desfășoare, sub forma excelenței și a virtuții, comportamentul cetățeanului atenian liber, ce își trăiește viața de zi cu zi exercitându-și funcțiile sociale, în mijlocul concetățenilor săi, în cadrul polisului grecesc, la începutul elenismului. Aristotel enumera printre virtuți, alături de curaj, stăpânirea de sine, înțelepciunea, faptul de a promova dreptatea, de a spune adevărul, de a fi cinstit, generos, de a avea un suflet mare, de a fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de a vedea problemele și cu anumite tipare de a acționa pentru rezolvarea lor. De la simplele comportamente sociale (a saluta, a cere, a te adresa celuilalt) și până la comportamentele prescrise sau proscrise față de ceilalți sau față de bunuri. Comunitatea trăiește în concetățenii ei. în urmă cu câțiva ani, o familie de români cu doi copii din Spania a fost vizitată de reprezentanți ai protecției copilului din comunitate. Reprezentanții autorităților le-au pus în vedere să înceteze comportamentele abuzive față de copii, altminteri riscând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
existența unor astfel de copii să alerteze sistemul de protecție socială a copilului, acest lucru se întâmplă foarte rar. Motivele sunt că, pe de o parte, nu sunt înțelese nevoile copilului de a trăi cu părinții, pe de altă parte, concetățenii nu doresc să se amestece în „creșterea”sau protecția copiilor altor familii. Există în ultimii ani un suflu și o orientare nouă în politicile sociale comunitare. Această orientare accentuează importanța autodezvoltării comunitare. Autodezvoltarea comunitară promovează inițiative și acțiuni care se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate face vers prin abilități banale, pe care oricine le posedă. Și pe ele le numește geniul: "fieșcare ceea ce scrie scrie după genia și ideile lui". Nu pentru capacitatea extraordinară a lui Homer importă cuvântul, ci pentru capacitatea banală a concetățenilor săi. E destinat viitorilor poeți care se vor face din oameni de rând. Mediocrilor. Geniul intervine acolo unde resursele sunt puține, ca o garanție universală, acordată tuturor. Misiunea sa e să deschidă nelimitat câmpul literaturii, printr-o cuprindere difuză, imprecisă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conflictele pe care diferite comunități din cadrul unui stat națiune le-au avut. Dar ce se întâmplă când este vorba de trecutul sângeros pe care membrii aceleiași națiuni l-au făcut semenilor lor? Nu erau militari ai vreunei națiuni dușmane, ci concetățeni civili, aflați în imposibilitatea de a se apăra de violența propriului stat, pe care îl plăteau prin impozite pentru a le garanta viața și libertatea. Trebuie uitat acest trecut? Trebuie ignorați cei care, purtând însemnele statului, s-au dedat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și gândesc cetățenii, adică grija cu privire la opinii și idei mai curând decât la faptele care ar fi putut rezulta sau nu din aceste opinii și idei. Cu alte cuvinte, puteai fi arestat dacă aveai și afirmai opinia politică față de alți concetățeni sau dacă ascultai opiniile politice ale celor de la radio Europa Liberă sau altele. Asta condamna de fapt art. 209 C.P., pct. II, litera a, pe temeiul căruia au fost arestați și condamnați cea mai mare parte a deținuților politici. După ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am îndreptat atunci din sala lui Cortot, goală, se vede, îmi închipui, că nu pe Tănase cu revista și, în definitiv, pe domnia ta, iubite cititor, te căutau. Amintirea acelei explozii hărțăgoase se va fi topit, desigur, foarte repede în memoria concetățenilor de pe Bahlui, ca un fulg căzut în palmă. Poate însă că cineva tot își va mai fi aducând aminte de neînsemnata dar semnificativa întâmplare, și, dacă acel cineva m-o fi văzut râzând sau aplaudând pe Tănase din toată inima
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de limbă este o iluzie. Povestirea despre înotătorul care, după ce a bătut recordul olimpic revine în orașul său natal este deosebit de instructivă și exemplară pentru această discordanță de ospitalitate. După discursul pronunțat în timpul unei recepții în cinstea sa, înotătorul răspunde concetățenilor: "Mai întâi trebuie să constat că sunt aici în ținutul meu și că, înciuda tuturor eforturilor mele, nu înțeleg nici un cuvânt din limba pe care o vorbiți voi. Am fi evident tentați să credem într-o confuzie, dar nu este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
circ al lumii, Poetul apare ca un August Prostul neadaptat cotidianului în care semenii oferă și primesc porția de realitate comestibilă. Bizarul "încurcă-lume" visează alte reguli, alte evaluări și recompense, dar dă, totuși, adesea dovadă de o profundă cunoaștere a concetățenilor săi, de la care preia și cărora le restituie un soi de magie, elaborată și spontană deopotrivă. Slăbiciunea sa poate fi văzută ca o forță codificată și oblică, însingurarea sa ca un mai profund simț al solidarității, imaginația sa ca drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și-și va deschide porțile indivizilor de ambele sexe, va primi bărbați și femei, de peste 18 ani, majori, fără ca-zier, juridic nepătați, în timp util și la momentul necesar veți afla toate informațiile suplimentare, toate amănuntele ajutătoare. Dragi tovarăși, îndrăgiți concetățeni, Președintele vostru Mult Iubit, Șeful vostru Respectat, Marele vostru Căpitan, Genialul vostru Conducător, vă salută, vă spune ciau"316. Prezența eternă a cuplului germinator în materia cenușie a maselor asigură veșnicia sistemului: Președintele Kuty și soția sa, Mult-Iubita, vor trăi
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
independență și demnitate, mult curaj și inițiativă. Societatea grecească antică s-a născut în diviziune, în libertatea eforturilor, inițiativelor, cu accent pe dezvoltarea individualității și cu conștiința eu-lui personal, dar și cu simțul măsurii și al răspunderii față de comunitate și concetățeni"62. Grecia nu inventează numai democrația ci și orașul, traiul în oraș, în comunitatea de cetățeni. Grecii au fost mai mult decât un popor, ei au fost o națiune, aproape o națiune în sensul modern al cuvântului. În Grecia Antică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bat împotriva aplicării în mod egal a legii spune totul despre o lume care nu este încă democratică și care speră ca într-o bună zi să devină democratică. Se vorbește mult despre democrație, dar de către oameni care își fură concetățenii și țara. Este aici o contradicție în termeni, un non-sens. De aceea bătălia pentru lege este și o bătălie cu hoții, dar este și o luptă pentru egalitatea oamenilor și pentru democrație. Legea și respectarea sa de către toți permite organizarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care societatea îl dezvoltă în mod natural. Preocupat fiind de natura moralei în societatea umană, Francis Fukuiama în ,,Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale"62 își pune o întrebare simplă, care, rostită altfel, stă azi pe buzele multor concetățeni: ,,Cum reușesc agenții raționali, dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?"63. Formularea comună care ni s-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vor fi din ce în ce mai vizibile, atât la nivelul imaginii internaționale a României, cât și pe ecranul societății civile. Știu că diplomații români sunt astăzi pe deplin conștienți de faptul că nu se află doar în serviciul statului, ci și la dispoziția concetățenilor noștri, pe care suntem tot mai mult chemați să îi protejăm, prin însăși natura evoluțiilor europene și globale. Discreția deliberată cu care am articulat și am consolidat, după caz, marile linii ale politicii externe a României poate fi privită și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cărora nimeni și niciodată nu le va putea găsi vreo justificare. La 65 de ani depărtare de acele cumplite zile de 28 și 29 iunie 1941, ne aflăm astăzi la Iași pentru a aduce, poate, cel mai pios omagiu acelor concetățeni care au căzut victime însângeratelor acțiuni conduse de autoritățile române din acea vreme, pentru un singur și neiertat păcat, acela de a fi fost evrei. Această conferință, organizată în premieră de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, și mă bucur că și președintele României, și cel al Republicii Moldova au acceptat să vină aici. În al treilea rând, este o promisiune îndeplinită pe care am făcut-o în emisiune și, prin dumneavoastră, tuturor concetățenilor noștri: să facem din orașul Iași un centru diplomatic, un centru de politică externă. A spus-o președintele foarte răspicat astăzi, citindu-ne gândurile, cred. Acest lucru se va întâmpla pe viitor. În foarte scurtă vreme, pe 9 octombrie, vom
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Și un al treilea lucru pe care vreau vă vi-l spun și care cred că este o veste bună: pentru mine, acest caz reprezintă posibilitatea de a construi un proiect în care Guvernul român să fie angrenat, special destinat concetățenilor noștri care merg peste graniță și se află, dintr-o motiv sau altul, într-o situație neplăcută. Cu certitudine ați auzit și dumneavoastră că există români cărora, pur și simplu, li s-a furat mașina și au rămas fără acte
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
percep ca aparținând unei alte planete. Pentru românul de rând, europeanul e cineva cu mașină frumoasă și cu portofelul plin, care împarte gumă de mestecat copiilor străzii și aduce rudelor sau prietenilor cafea de bună calitate și haine frumoase. Nu știu câți concetățeni ai noștri au avut prilejul să petreacă mai multe zile în șir alături de străini aflați în vizită în România. Sunt absolut sigur că atât mitul supraomului european, cât și spaima de el, s-ar evapora ca prin minune. Ar putea
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
mult la munte decât la câmpie, după cum spun sociologii) în schimbul unei atenții sporite acordate curățeniei. Ar fi un prim semn de europenitate la care n-ar avea de ce să protesteze nici miliardarii de carton de pe Dâmbovița și nici viitorii noștri concetățeni continentali. Ba dimpotrivă.
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
cu ei. Un banal "eveniment rutier" în care am fost implicat ( un camion a "șters" aripa și-a smuls radiatorul unui automobil în care mă aflam) mi-a dovedit cu asupra de măsură infantilismul vivace ce domină "mentalul colectiv" al concetățenilor mei. Dacă, până la un punct, interesul pentru orice întâmplare, cât de mică, e explicabil și legitim, el devine plin de semnificații în momentul în care fiecare în parte și toți laolaltă se transformă în judecători absoluți ai întâmplării la care
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
în anii '80, nu cunoșteau pe Alexandru Lungu și pe Ion Caraion (seria numelor se poate lungi)? O întreagă zonă a literaturii române le rămînea cufundată într-o opacă ignoranță - deși autorii de mai sus erau/sînt, într-un fel ...concetățeni cu universitarii noștri? Și nu vorbim aici de celebra triadă Ionesco-Eliade-Cioran... A nu lua contact cu doamna Monica Lovinescu, deținătoarea exclusivă și de drept a ultimelor manuscrise ale celebrului său părinte, a nu ajunge la operă și a studia pe
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
prezintă interes. * ; Neconvențional, în mod spectaculos, este și interviul acordat de Alexandru Paleologu lui E. Guzun. Iată una dintre mărturisirile lui Alexandru Paleologu: "Ceea ce m-a uimit într-adevăr a fost să constat că mă bucur efectiv de simpatia multor concetățeni. Eu unul nu credeam asta, credeam că sunt antipatic. De ce credeam că sunt antipatic? Am fost în tinerețe antipatic, într-adevăr. Pe mine m-a ameliorat în plan uman faptul că am făcut câțiva ani de pușcărie și asta a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
din România. * Tot în Evenimentul zilei citim, în comentariul lui Cornel Nistorescu: "Poate că oamenii implicați în răsturnarea lui Ceaușescu au citit cărți despre Revoluția maghiară și s-au inspirat din ele." E trist că editorialistul Evenimentului nu le acordă concetățenilor săi nici măcar meritul de a-l fi dat jos pe Ceaușescu fără model din străinătate, ci încearcă să afunde revoluția din România, cîtă a fost, în suprapuneri de lectură, pornind de la cartea lui Tibor Meray Budapesta 1956. În același număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]