KorAP: Find »[drukola/base=condiționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...71 >

1,773 matches

Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598

sa, își propune să identifice maniera în care cele două mecanisme, pe care le-am analizat deja în celelalte capitole, condiționalitatea și socializarea, sunt traduse în PEV. Kelley evidențiază mai înainte de toate că, neexistând perspectiva obținerii statutului de membru, mecanismul condiționalității se configurează ca mai puțin credibil în comparație cu politica de preaderare. Planurile de Acțiune nu sunt acorduri juridice și mai mult decât atât, nu s-a clarificat, ca urmare a încheierii lor, cum se va face monitorizarea asupra satisfacerii priorităților. Un

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
credibil în comparație cu politica de preaderare. Planurile de Acțiune nu sunt acorduri juridice și mai mult decât atât, nu s-a clarificat, ca urmare a încheierii lor, cum se va face monitorizarea asupra satisfacerii priorităților. Un alt aspect legat de funcționarea condiționalității se referă la hotărârea și la claritatea obiectivelor stabilite pentru țări; după cum am evidențiat deja, prioritățile conținute în Planurile de Acțiune sunt mai degrabă vagi și unii comentatori (IAI 2004; Svyetlov 2005) au subliniat că ar fi necesară o mai

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
opoziție pentru îndepărtarea elitelor antireformatoare. Vom reveni pe larg asupra acestui aspect. O altă încercare de aplicare a mecanismului de socializare și în cadrul PEV este adoptarea metodei rapoartelor anuale (Country Report), care în viziunea Comisiei, dincolo de a face mai credibilă condiționalitatea, ar trebui să exercite un fel de influență socială (social influence, Johnston 2001) asupra țării supuse evaluării. Înainte de a ilustra parcursul Ucrainei în PEV este necesar să subliniem că această politică este în mod evident strâns legată de evoluția viitoare

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
clarificat propria poziție față de Ucraina, eliminând pentru moment orice perspectivă a obținerii statutului de membru. Cele spuse în paginile de mai sus demonstrează că, în mod concret, influența UE asupra proceselor de reformă din cadrul țării a fost mai degrabă limitată. Condiționalitatea politică nu a produs efecte tangibile tocmai pentru că nu a fost niciodată percepută drept credibilă. Acest lucru explică, în opinia lui Kubicek și a celorlalți autori (Dyczok 200; D'Anieri 2005; Kuzio 2005b), de ce, analizând cazul ucrainean, unicul efect vizibil

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
mult, tocmai din cauza lipsei unei structuri adecvate de coordonare aceste programe s-au îndreptat către sectoare limitate de populație, față de răspândirea pe care au avut-o în alte țări. Problema principală și în acest caz poate fi depistată în lipsa funcționării condiționalității; de fapt, nu au fost adoptate mecanisme de evaluare sau stimulente pentru îndeplinirea acestor programe. În afara lipsei de stimulente concrete, diferiții autori deja citați evidențiază că politica UE față de Ucraina s-a caracterizat aproape în totalitate prin absența sancțiunilor. UE

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
un adevărat proces de reformă a instituțiilor statale, UE ar fi trebuit să intervină în mod concret, conducând procesele de reformă așa cum a făcut în alte țări. UE ar fi trebuit, în opinia lui Kubicek, să recurgă imediat la utilizarea condiționalității, stabilind ferm termenele și obiectivele reformelor în așa fel încât să se evită posibilele devieri antireformiste în interiorul noii elite politice. În realitate, în afara declarațiilor de susținere oficială, acest lucru nu s-a întâmplat, UE a continuat să evidențieze că relațiile

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
a încercat analizarea acțiunii UE (variabila independentă), acordând atenție atât aspectelor constitutive ale strategiilor aplicate în diverse țări, cât și funcționării celor două mecanisme care, după cum am evidențiat în capitolul al doilea, se află la temelia politicilor externe ale UE: condiționalitatea politică și socializarea. Să reluăm, așadar, cele mai importante aspecte ale celor trei politici, concentrându-ne asupra funcționării acestor două mecanisme. În ceea ce privește cazul României, acțiunea UE a fost analizată în profunzime cu ajutorul documentelor, evaluărilor și studiilor efectuate în ultimii zece

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
Consiliului de la Copenhaga, s-a hotărât să se amâne aderarea la UE la data stabilită pentru celelalte zece țări candidate. Această decizie s-a demonstrat importantă pentru funcționarea complexă a politicii de preaderare, dat fiind că a contribuit la acreditarea condiționalității politice. În fapt, prin această hotărâre, CE a impus într-un anume sens respectarea criteriilor politice și economice drept condiție realmente necesară pentru avansare. Amânarea aderării a avut o semnificație importantă, dat fiind că a fost percepută ca un fel

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
România a fost definitiv separată de primul grup de țări candidate, subliniind diferențele în termen de rezultate ale reformelor, UE a continuat totuși să susțină candidatura, invitând elitele naționale să accelereze procesele de reformă pentru a încheia negocierile până în 2004. Condiționalitatea politică s-a accentuat, începând din 2002, pentru că UE a legat direct atingerea anumitor obiective de încheierea pozitivă a negocierilor. Această observație este deosebit de semnificativă în sectoarele luate în considerare; începând din 2003, CE a intensificat în mod evident evaluările

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
atingerea anumitor obiective de încheierea pozitivă a negocierilor. Această observație este deosebit de semnificativă în sectoarele luate în considerare; începând din 2003, CE a intensificat în mod evident evaluările funcționării sistemului judiciar și a politicilor anticorupție. Un factor determinant pentru credibilitatea condiționalității în cele două sectoare se regăsește în faptul că UE, în perioada 2003-2005, a subliniat, prin comunicate și prin diferite documente periodice, că progresele în sistemul judiciar și lupta împotriva corupției au fost determinante în luarea unei hotărâri pozitive asupra

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
în luarea unei hotărâri pozitive asupra aderării 182. În cazul României este mai degrabă evident modul în care UE a stabilit obiectivele și cerințele referitoare la reformele judiciare și anticorupție progresive mai clare și inteligibile, contribuind la consolidarea fermității 183 condiționalității. Am evidențiat, de fapt, modul în care, mai ales începând din 2004, CE prin programele PHARE, a specificat obiectivele precise, programele și termenele de realizare a reformelor. Această considerație ne permite să facem legătura cu ipoteza socializării în cazul României

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
și în ce fel aceste țări vor putea să facă parte din UE. S-a subliniat, de fapt, că până în 2005, relația dintre UE și Serbia s-a caracterizat printr-un fel de impas. Pe de o parte, UE aplica condiționalitatea și decidea trecerea de la o etapă la alta, iar pe de altă parte, elitele sârbe, percepând situația ca fiind statică și lipsită de adevărate stimulente pentru armonizarea cu standardele UE, rămâneau în așteptare, declarându-și oficial voința de a continua

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
cu Serbia. De fapt, în 2005 s-a încheiat raportul de fezabilitate și în octombrie s-au deschis negocierile pentru stipularea Acordului de Stabilizare și Asociere (SAA). Este posibil să afirmăm că, în urma deschiderii negocierilor pentru SAA, UE a intensificat condiționalitatea în privința Serbiei, mai ales pentru aspectul cel mai problematic dintre cele inerente condiționalității politice, și anume colaborarea cu Tribunalul Internațional de la Haga. Cât privește specificul sectoarelor luate în considerare, putem să definim credibilitatea condiționalității ca fiind limitată, pentru că UE nu

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
în octombrie s-au deschis negocierile pentru stipularea Acordului de Stabilizare și Asociere (SAA). Este posibil să afirmăm că, în urma deschiderii negocierilor pentru SAA, UE a intensificat condiționalitatea în privința Serbiei, mai ales pentru aspectul cel mai problematic dintre cele inerente condiționalității politice, și anume colaborarea cu Tribunalul Internațional de la Haga. Cât privește specificul sectoarelor luate în considerare, putem să definim credibilitatea condiționalității ca fiind limitată, pentru că UE nu și-a focalizat niciodată atenția în mod special pe reformarea sistemului judiciar și

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
negocierilor pentru SAA, UE a intensificat condiționalitatea în privința Serbiei, mai ales pentru aspectul cel mai problematic dintre cele inerente condiționalității politice, și anume colaborarea cu Tribunalul Internațional de la Haga. Cât privește specificul sectoarelor luate în considerare, putem să definim credibilitatea condiționalității ca fiind limitată, pentru că UE nu și-a focalizat niciodată atenția în mod special pe reformarea sistemului judiciar și pe lupta împotriva corupției. Evaluările și monitorizările în aceste două domenii au continuat precum în toate celelalte sectoare, dar UE nu

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
dat fiind că relațiile dintre țară și UE au fost definite deja cu multă vreme înainte ca UE să insereze țara într-o politică organică față de țările vecine (PEV). Acest caz este mai complicat de analizat în funcție de utilizarea specifică a condiționalității și a socializării de către UE, pentru că ar trebui să luăm în considerare în mod distinct două perioade, cea precedentă includerii în PEV și cea următoare. Să ne focalizăm în consecință numai pe a doua perioadă, pentru că obiectivul acestei secțiuni este

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
precedentă includerii în PEV și cea următoare. Să ne focalizăm în consecință numai pe a doua perioadă, pentru că obiectivul acestei secțiuni este de a evidenția specificitățile celor trei strategii analizate. Aspectul cel mai problematic al PEV se referă la angajarea condiționalității politice; punctul crucial este să înțelegem ce poate face credibilă utilizarea condiționalității politice în absența perspectivei obținerii statutului de membru 189. Răspunsul CE a constat în propunerea unei serii de stimulente alternative care să credibilizeze acțiunea UE. Am analizat, în

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
numai pe a doua perioadă, pentru că obiectivul acestei secțiuni este de a evidenția specificitățile celor trei strategii analizate. Aspectul cel mai problematic al PEV se referă la angajarea condiționalității politice; punctul crucial este să înțelegem ce poate face credibilă utilizarea condiționalității politice în absența perspectivei obținerii statutului de membru 189. Răspunsul CE a constat în propunerea unei serii de stimulente alternative care să credibilizeze acțiunea UE. Am analizat, în capitolul al cincilea, aceste stimulente adresate Ucrainei și am observat rapid de ce

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
stimulente adresate Ucrainei și am observat rapid de ce acestea au fost considerate nesatisfăcătoare pentru aderarea la UE și nici motivante pentru a întreprinde reformele cerute. Problema PEV este că în primii ani nu a fost clar cum să se aplice condiționalitatea politică, dată fiind absența perspectivei de aderare. Planurile de Acțiune conțin o serie de priorități de acțiune care sunt însă de ordin general și lipsite de obiective concrete, iar monitorizarea satisfacerii acestor priorități nu a fost definită cu precizie. PEV

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
evaluări negative asupra evoluțiilor inerente ale sistemului judiciar. Deși CoE a ajuns și să amenințe cu excluderea Ucrainei, pentru că nu erau respectate standardele cerute, această orgnaizație nu are puterea să sancționeze direct țara sau să îi aplice o formă de condiționalitate credibilă, comparabilă cu aceea a CE. Tabelul 1. Caracteristicile condiționalității în cele trei cazuri România Serbia Ucraina Perspectiva obținerii statutului de membru SIGURĂ (din aprilie 2005) POSIBILĂ EXCLUSĂ Credibilitate 190 DA PARȚIALĂ (consolidată din 2005) NU Fermitatea cerințelor și a

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
a ajuns și să amenințe cu excluderea Ucrainei, pentru că nu erau respectate standardele cerute, această orgnaizație nu are puterea să sancționeze direct țara sau să îi aplice o formă de condiționalitate credibilă, comparabilă cu aceea a CE. Tabelul 1. Caracteristicile condiționalității în cele trei cazuri România Serbia Ucraina Perspectiva obținerii statutului de membru SIGURĂ (din aprilie 2005) POSIBILĂ EXCLUSĂ Credibilitate 190 DA PARȚIALĂ (consolidată din 2005) NU Fermitatea cerințelor și a obiectivelor DA (în special începând din 2004) NU NU Cât

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
înfrățire TAIEX 191 DA DA (numai din 2005) NU Includerea în structuri și rețele internaționale DA PARȚIALĂ NU Utilizarea dialogului politic DA PARȚIALĂ (numai în anumite chestiuni) DA În Tabelele 1 și 2 a fost rezumată argumentarea referitoare la utilizarea condiționalității și a socializării celor trei cazuri. Pentru a trage o concluzie, este necesar să evidențiem care au fost efectele celor trei strategii prezentate, așa cum au apărut acestea în cursul analizei empirice. 6.3. Efectele asupra reformelor sistemului judiciar și asupra

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
reluăm aspectele cele mai importante ale diferitelor cazuri. Prin analiza variabilei independente s-a verificat faptul că în cazul României, acțiunea exercitată de UE în cele două sectoare tratate a fost credibilă mai ales în ultimii ani; intensa aplicare a condiționalității politice și a monitorizării, mai degrabă rigide, a respectării criteriilor stabilite de UE au contribuit la a face credibilă stategia elaborată de UE pentru țară. Pe plan intern s-a evidențiat, în schimb, o importantă prezență a unui agent al

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
în special studiile asupra europenizării, această cercetare se inserează în acel filon de literatură, pe care l-am prezentat la capitolul doi, care se focalizează asupra europenizării țărilor ne-membre UE. Aspectul cel mai des analizat se referă la funcționarea condiționalității politice și la diferitele modalități prin care UE aplică acest instrument în țările ne-membre. Ceea ce rezultă, în lumina altor lucrări pe această temă (în special Schimmelffenig și Sedelmeier 2005), este că diferența fundamentală dintre țările tratate aici și statele

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
temă (în special Schimmelffenig și Sedelmeier 2005), este că diferența fundamentală dintre țările tratate aici și statele membre rezidă în asimetria relației dintre aceste țări și UE. Este important și util de aprofundat, prin acest gen de cercetare, diferența dintre condiționalitatea politică aplicată de UE față de statele membre și condiționalitatea politicii de extindere ("accession conditionality") la care s-au supus țările ne-membre. Perspectiva de aderare rezultă a fi factorul cel mai relevant pentru explicarea influenței UE asupra reformelor și asupra

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]