23,600 matches
-
rezultatele referendumului național; ... 25. primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale; ... 26. celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări; ... 27. constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale; ... 28. adoptarea Codului de conduită al deputaților și al senatorilor; ... 29. dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una dintre
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
de lege. ... 13. Astfel, este încălcat și principiul proporționalității restrângerii exercițiului dreptului litigios, care, în plus, deși este prevăzut de lege și se constituie în creanțe lunare ce sunt obiect al dreptului de proprietate al salariaților, sunt supuse ingerințelor prin conduita arbitrară a ordonatorului de credite care alocă fonduri inegale unităților sale subordonate, fără nicio justificare obiectivă și rațională a tratamentului discriminatoriu generat. ... 14. În mod asemănător, autoarea excepției Delia Gherman susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art.
DECIZIA nr. 63 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272215]
-
Europene a Drepturilor Omului, care a arătat că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunțată în Cauza Petra împotriva României, paragraful 55), iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente cu privire la normele juridice aplicabile
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
criticate conferă procesului de gestionare a fondurilor un anumit grad de flexibilitate în vederea eficientizării cheltuielilor, autonomia universitară de care se bucură instituțiile de învățământ superior, în virtutea prevederilor art. 32 alin. (5) din Constituție, permițându-le să își adapteze conduita financiară în funcție de nevoile specifice. ... 137. Autorii sesizării critică, în acest sens, în mod generic, posibilitatea instituțiilor de învățământ superior de a limita în timp, în mod nerezonabil, anumite drepturi ce li se cuvin studenților și care derivă din
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită; în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate; așadar, se poate aplica testul obiectiv pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
solicită suspendarea procedurii de achiziție publică și chiar dacă respectiva contestație nu impietează cu nimic asupra derulării procedurii; (iii) nu sunt prevăzute în mod concret situațiile în care cauțiunea nu va fi restituită, iar dacă în toate cazurile, indiferent de conduita procesuală a contestatorului și de rezultatul contestației, aceasta va fi restituită la cererea contestatorului, înseamnă că nu există nicio rațiune juridică, alta decât descurajarea operatorilor economici sau punerea lor în imposibilitatea financiară de a face față unei astfel de cauțiuni
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări) nu se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție, cu referire la garanția de bună conduită, întrucât este stabilită într-un procent mic din valoarea contractului de achiziție publică și, fiind plafonată în funcție de natura contractului, aceasta rămâne modestă, în special pentru ofertanții care trebuie în mod normal să justifice o anumită capacitate financiară. Prin
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 48, Curtea a arătat că o eventuală comparație între contestator și autoritatea contractantă nici nu s-ar putea susține câtă vreme garanția de bună conduită a fost instituită tocmai pentru a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al participantului la procedură, respectiv al contestatorului. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește scutirea autorităților contractante de la plata cauțiunii
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
din Constituție vizează dreptul european, instanța de contencios constituțional învederează că, la nivel european, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a avut ocazia să se pronunțe cu privire la compatibilitatea dintre legislația Uniunii Europene și instituirea unei garanții de bună conduită, care, astfel cum s-a arătat mai sus și cum a reținut și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, precitată, paragraful 41, are semnificația unei cauțiuni menite să asigure exercitarea corespunzătoare și neabuzivă a drepturilor procesuale
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
fie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiile principale, care condiționează admisibilitatea oricărei căi de atac împotriva unui act al autorității contractante de obligația reclamantului de a constitui garanția de bună conduită pe care o prevede în beneficiul autorității contractante, din moment ce această garanție trebuie să îi fie restituită reclamantului indiferent de soluția pronunțată în calea de atac (Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată, paragrafele 38 și 39). ... 25
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
activităților de audit/control de către instituțiile/departamentele abilitate, părțile se angajează să depună toate diligențele pentru păstrarea confidențialității informațiilor/documentelor a căror furnizare/dezvăluire ar putea aduce atingere normelor care reglementează proprietatea intelectuală, precum și oricăror informații suspuse unor astfel de rigori de conduită. (2) Părțile vor fi exonerate de răspunderea pentru dezvăluirea informațiilor prevăzute la alineatul precedent dacă: a) informația a fost dezvăluită după ce a fost obținut acordul scris al celeilalte părți în acest sens, ... b) oricare dintre părți este obligată în
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
de acces, cât și sub aspectul atragerii răspunderii contravenționale pentru o stare juridică existentă anterior intrării în vigoare a legii. Învederează, astfel, că principiul neretroactivității legii, așa cum a fost interpretat în practica constantă a Curții Constituționale, garantează că o conduită licită anterioară intrării în vigoare a unei legi nu va fi sancționată direct sau indirect prin aplicarea unor norme ulterioare. ... 6. Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale șia exprimat
DECIZIA nr. 556 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256666]
-
a reținut că prin instituirea unor termene succesive legiuitorul a creat posibilitatea tuturor celor interesați să intre în legalitatea circumscrisă de normele care reglementează regimul drumurilor. Aceste norme sunt clare, precise și previzibile, din cuprinsul acestora se desprinde cu ușurință conduita pe care trebuie să o adopte beneficiarii care utilizează căi de acces realizate înainte de intrarea în vigoare a acestor acte normative. Așadar, sunt îndeplinite condițiile de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 556 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256666]
-
se arată, în esență, că reglementarea criticată contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind insuficient de precisă și clară în legătură cu criteriile care stau la baza supraimpozitării, proprietarii fiind puși în imposibilitatea de a prevedea în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, putând fi supraimpozitați în mod arbitrar, fără nicio justificare rezonabilă. Se arată că un impozit reprezintă o plată către stat, obligație a proprietarilor, raportat la valoarea intrinsecă a clădirii („averea“). Alte elemente (modul de
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
lit. c)], alături de avertisment [art. 5 alin. (2) lit. a)] și amendă [art. 5 alin. (2) lit. b)]. ... 16. Sancțiunile enumerate sunt sancțiuni specifice dreptului contravențional, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Sancțiunile contravenționale, principale și complementare, au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În plus, a fost statuat faptul că nu poate fi considerată drept „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. De asemenea, prin Hotărârea din 4 mai
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
care presupun prezența la fața locului atât a celui implicat în accidentul rutier, cât și a vehiculelor implicate, în poziția în care au rămas după producerea accidentului. Fiind o infracțiune de pericol abstract, legiuitorul prezumă în mod absolut că adoptarea conduitei prohibite de norma de incriminare creează starea de pericol. În aceste condiții, scopul urmărit de autor este nerelevant, fiind suficient ca acesta să fi acceptat cel puțin că, prin modificarea locului accidentului, creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
penal. Partea specială II, ediția a 2-a, Editura C.H. Beck, 2018, p. 454). Cu privire la această opinie, în practica judiciară s-a precizat că infracțiunea în discuție este una de pericol abstract, legiuitorul prezumând în mod absolut că adoptarea conduitei prohibite de norma de incriminare cauzează o stare de pericol, iar scopul urmărit de autor este lipsit de semnificație penală, fiind suficient ca acesta să fi acceptat că prin modificarea locului accidentului creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
de ordin, acesta trebuie să fi fost deja executat și ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; ... 11. reprezentantul legal nu a fost condamnat printr-o hotărâre cu valoare de autoritate de lucru judecat pentru un delict legat de conduita sa profesională, pentru fraudă, corupție, participare la o organizație criminală sau la orice alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene; ... 12. reprezentantul legal nu a comis în conduita sa profesională greșeli grave, demonstrate prin orice mijloace pe
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256673]
-
autoritate de lucru judecat pentru un delict legat de conduita sa profesională, pentru fraudă, corupție, participare la o organizație criminală sau la orice alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene; ... 12. reprezentantul legal nu a comis în conduita sa profesională greșeli grave, demonstrate prin orice mijloace pe care autoritatea contractantă le poate justifica; ... 13. reprezentantul legal nu este subiectul unui conflict de interese; ... 14. reprezentantul legal nu este vinovat de inducerea gravă în eroare a OIPSI/AMPOC prin furnizarea
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256673]
-
permite intrarea în legalitate, prin emiterea unei noi autorizații de construire. ... 7. În contextul carențelor de calitate a dispozițiilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, se mai susține că, pentru a fi respectată, o lege trebuie să normeze o anumită conduită într-un mod clar, precis și previzibil, astfel încât să fie înțeleasă de destinatarul ei, acestuia fiindu-i asigurată posibilitatea de a prevedea, într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat. Principiul respectării
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
în scopul intrării în legalitate, în sensul de a-și valorifica drepturile conferite de aceste documentații potrivit legii aplicabile la data emiterii lor. Prin urmare, nu se poate pretinde o lipsă de previzibilitate a textului legal criticat în sensul neînțelegerii conduitei de urmat de către destinatarii acestuia și nici necunoașterea voinței legiuitorului în această materie, care a acordat o perioadă tranzitorie în care persoanele interesate puteau lua măsurile corespunzătoare pentru intrarea în legalitate. Lipsa de diligență sau necunoașterea legii nu pot
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
astfel de condiții, mai ales în ipoteza acordării/retragerii unor drepturi cu caracter patrimonial, nu poate fi decât arbitrară, aspect cu atât mai evident în cauza de față cu cât legiuitorul, de mai bine de 15 ani, și-a impus o conduită inconsecventă și lipsită de predictibilitate de la o legislatură la alta [în anul 2006 acordă dreptul sub forma pensiei de serviciu, îl retrage prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, îl acordă din nou prin Legea
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate ce reglementează în mod detaliat toate etapele dispunerii și efectuării percheziției sunt clare, predictibile și neechivoce, destinatarul normei fiind capabil să își adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia. Se face referire la cele reținute prin Deciziile Curții Constituționale nr. 1.454 din 4 noiembrie 2010 și nr. 489 din 30 iunie 2016, apreciindu-se că textele de lege criticate sunt constituționale. ... 11. Președinții celor
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
urmă text legal, candidații trebuie audiați de Comisia juridică și de plenul Camerei competente; or, persoana numită în funcția de judecător al Curții Constituționale nu a fost audiată în plenul Senatului. O atare critică este obiectivă în sine și privește conduita Parlamentului, fiind fundamentată sub aspectul temeiului juridic, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiție cu caracter obiectiv, putând fi, astfel, verificată de Curtea Constituțională. ... 4. În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]