4,535 matches
-
Dostoievski, Mircea Eliade, Cortazar sau Llosa, trebuie neapărat tradusă în italiană, spre desfătarea și prevenirea publicului italofon, inclusiv a Vaticanului. Revanșa spiritului Mircea Cărtărescu (n. 1956, București) nu este doar poet (debut în anul 1980), eseist și romancier, ci și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București, autor printre altele, al unor studii critice tip "Postmodernismul românesc" (Humanitas,1999). Cu excepția poemului epic "Levantul" (1990) și a unei cărți de "Cincizeci de sonete" (Brumar, 2003), și-a (re)tipărit aproape
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Colecția Dicționar 27 Emanuela Ilie este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al ALGCR, redactor la revistele "Poezia", "Contact Internațional" și "Zon@ literară". Volume publicate: Didactica literaturii. Metode (2006
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
redactor șef-adjunct al "Opiniei studențești". Psiholog-terapeut la Centrul logopedic interșcolar din Iași și profesor de logică și psihologie la Liceul pedagogic din Iași (1976-1978). Cercetător în Științele educației la Centrul de Științe socio-umane al Universității ieșene (1978-1989). Lector (din 1990), conferențiar (din 2002) și profesor universitar (din 2005) la Catedra de Științele educației a Universității "Al.I. Cuza". Înființează revista "Timpul" (în 1990), al cărei director este și în prezent. Este și președinte-fondator al "Fundației culturale Timpul" (din 2000). Redactor șef-adjunct
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
PENDEFUNDA, Liviu, n. 10 martie 1952, la Iași. Studii în Iași: Liceul "M. Eminescu" (1967-1971) și Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iași (1971-1977). Doctor în științe medicale (1991). Medic primar neurolog (1991). Șef de lucrări (din 1992), conferențiar (din 1996) și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iași (din 2000), secretar general al Societății române de psihoneuro-endocrinologie. Fondator al revistei "Acta Neurologica Moldavica", director al Casei de presă și editură "Contact International" și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a Ministerului Culturii din România (1991-1999). Șef departament cultural la ziarul "Monitorul" (astăzi "Ziarul de Iași") (1992-1997). Realizator al emisiunii Exerciții de înțelegere talk-show, Radio Nord-Est, Iași (1998-2000). Realizator de emisiuni TV la posturile Europa Nova și Tele M (1992-1997). Conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalistică și Științele Comunicării, Facultatea de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza". Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1973) și editorial cu Utopia posesiunii: transcrieri disperate (1990). Publică versuri, eseuri și cronici în mai multe reviste de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
redacție la revista "Convorbiri literare", redactor șef al revistelor "Sud-Est" (1991-1992) și "Continent" (din 1999). Lector la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava (1990-1991) și la Catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității "Al.I. Cuza" (1992-2001), conferențiar (2001-2005) și profesor (din 2005) la aceeași catedră. Debutează cu versuri în revista școlară "Sinteze" din Suceava, iar editorial cu Viața fără sentimente, Editura Eminescu, București, 1982. Publică apoi eseuri, cronici literare, poezie în "Alma Mater" (unde este și redactor-șef
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de limba și literatura română la școala generală din Panaci (1958-1961), Vatra Dornei (1962-1963) și Tecuci (1962-1973). Asistent la Facultatea de Litere, Limba română pentru studenții străini (1973-1978), Lector la Institutul de perfecționare al cadrelor didactice (din 1978), lector și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (din 1979). Debutează cu un eseu în "Contemporanul" (1968) și editorial cu monografia Geo Bogza (1983). Colaborează cu studii, articole, recenzii, eseuri pe teme de cultură generală sau didactică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și un caz atipic în interiorul procesului de internaționalizare a literaturii otomane. Din 1982, el trăiește practic (fie și cu intermitențe datorate nostalgiei sale ireductibile pentru Istanbulul copilăriei!) în Statele Unite, unde a fost, pe rînd, cercetător, profesor de literatură comparată și conferențiar invitat (în celebra serie de prelegeri, de la Universitatea Harvard, "Charles Eliot Norton Lecturer"). Aici s-a familiarizat treptat cu poeticile postmodernității, devenind, în timp, un prozator occidental genuin. Totuși, Pamuk nu s-a separat niciodată integral de rădăcinile culturale turcești
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
îmi aduc perfect de bine aminte de seria de studenți căreia îi aparțineți, care a fost una dintre cele mai bune din istoria Facultății. În lunga mea carieră de asistent și lector, mult mai târziu, după cum erau vremurile pe atunci, conferențiar și profesor, îmi amintesc perfect chiar și unele detalii, cum ar fi cele despre sălile unde se desfășurau seminariile, chipurile și numele studenților. Cu colegii d-voastră din anul I de atunci îmi amintesc că făceam nu numai seminarul de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sau mașinile și instalațiile cu care se lucrează sunt criterii de alcătuire a subgrupelor majore, grupelor minore și grupelor de bază ce compun grupele majore 3, 7 și 8. Exemplu: Diviziune: 23 Profesori din învățământul superior; Grupa: 231 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Clasa: 2310 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Ocupația: 231002 Conferențiar universitar. Nomenclatorul SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative - SIRUTA (HCM nr. 74/1976 publicat în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
subgrupelor majore, grupelor minore și grupelor de bază ce compun grupele majore 3, 7 și 8. Exemplu: Diviziune: 23 Profesori din învățământul superior; Grupa: 231 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Clasa: 2310 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Ocupația: 231002 Conferențiar universitar. Nomenclatorul SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative - SIRUTA (HCM nr. 74/1976 publicat în Buletinul Oficial nr. 62/07.1996 pe baza Legii nr. 2/1968, republicată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
majore 3, 7 și 8. Exemplu: Diviziune: 23 Profesori din învățământul superior; Grupa: 231 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Clasa: 2310 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Ocupația: 231002 Conferențiar universitar. Nomenclatorul SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative - SIRUTA (HCM nr. 74/1976 publicat în Buletinul Oficial nr. 62/07.1996 pe baza Legii nr. 2/1968, republicată în Buletinul Oficial nr. 49/09.07.1981 și DG nr.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
BOGDAN CONSTANTIN ANDRONIC PIEȚE DE CAPITAL ȘI MANAGEMENTUL PORTOFOLIILOR Note de curs Editura Junimea Iași, 2005 BOGDANCONSTANTIN ANDRONIC conferențiar, prodecan al Facultății de Economie din cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. Este licențiat în Matematică și Științe economice, titular al cursurilor de Matematică aplicată în economie și Analiză economico financiară, membru al International Society for Interchanging New Ideas (ISINI) și
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
aparține literaturii noastre populare și care face să bată inimile noastre patriotice prin sonoritatea sa juvenilă"491. Lahovary marchează în discursul său faptul că o Românie modernă, care a dobândit unitate statală, poate și trebuie să încurajeze artele pe care conferențiarul le vede schematic ca un reflex al progresului în toate celelalte domenii, "activitatea estetică" reprezintă un "element de stabilitate, de moralitate, de conservare de armonie socială"492. Modelul francez este numaidecât invocat, dar vorbitorul îi precizează și contururile, în sensul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dea artei românești, fără legătură cu Internaționala a II-a, înființată pe 14 iulie 1889 la Paris. Noua societate a fost deja acuzată că este nepatriotică, pentru că a fost înregistrat cuvântul internațional în statutele ei, referitor la expoziția de pictură". Conferențiarul subliniase ideea că orientarea societarilor este una "idealistă" "Idealismul în artă este drapelul nostru" și nicidecum revoluționară, așa cum avea să lase impresia drapelul roșu arborat de membrii societății la prima expoziție. Expoziția internațională a societății este deschisă pe 26 februarie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ Nr. 19 Coordonatorul colecției SOCIETATE&PUBLICISTICĂ este Dorin Popa Consilieri editoriali: Liviu Antonesei Dumitru Borțun Ilie Rad Lucian IONICĂ este conferențiar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă jurnalism de televiziune și film documentar; a fost redactor șef (19972003), apoi director al Studioului Teritorial TVR Timișoara (2004-2009, 2011-2013); membru al Uniunii Scriitorilor din România. A realizat reportaje, filme documentare
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Iași. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității "Al. I. Cuza" Iași (1996) și Studiile aprofundate de Filosofie și Spiritualitate Răsăriteană la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași. Este doctor în filosofie (2006) și în științe politice (2008). În prezent, este conferențiar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domeniile de interes: filosofie politică și studii europene. Printre lucrările publicate se numără: Instituții și politici publice în Uniunea Europeană (Iași: Editura Cantes, 2004); Cetatea lui Platon
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de dreapta cât și de stânga) de a-și lua tălpășița în „Eretz Israel”?! Nici „secția propagandă” nu dăduse satisfacție exigentului Șafer, care cerea „...să se intervină la Comitetul Regional și la Comitetul Central al CDE ului să se trimită conferențiari și instructori pentru a se lămuri opinia publică asupra problemelor ce frământă ulița evreiască”. Ultimatumul de la final transmis de către Șafer celor de la Centrală este mai mult decât grăitor, cu toate fondurile strânse cu trudă de către tovarășele din „resortul feminin”: „Cerem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
D l I. Dubovitz, din partea CC al CDE București”. Va fi fost așa sau imaginația și dorințele ascunse ale lui Schaffer l-or fi îndemnat la visare, acesta mai scrisese că „Populația cere să fie trimiși mai des astfel de conferențiari de la CC”, adică de talia lui Dubovitz căruia harnicul avocat vasluian îi adusese nenumărate osanale în acest raport, mai lipsind să-l numească dumnezeul salvator al evreilor! Luat cu totul de valul emoțunilor ce-l pătrunseseră până-n măduva oaselor, Schaffer
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lumina tiparului doar în formă de rezumat. În timp, temele conferințelor se diversifică, prelectorilor inițiali alăturându-se junimiști precum Iacob Negruzzi, A.D. Xenopol, Al. Lambrior, G. Panu, Ștefan Vârgolici... În martie 1876, sala Universității ieșene este animată de un nou conferențiar (de doar 26 ani!), Mihai Eminescu, având ca temă " Influența austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de altă-dată a familiei Vasile Pogor, apoi a interbelicului istoric Gh. Brătianu sediul muzeelor literare
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
se continua de patru ani, nu făcuseră adepți mulți în Iași. Mai întâi aveau aerul de a trata cam peste picior pe un public mai dinainte considerat ca ignorant. După aceea, deși subiectele erau filosofice cele mai multe, estetice și istorice, totuși conferențiarii nu scăpau nici o ocazie de a adresa răutăți stărei politice de atunci de la Iași"17. Cu alte cuvinte, caracterul publicistic al conferințelor se accentuează până acolo încât prelectorii preiau, poate involuntar, subiectivitățile și nuanțele polemice ale propriilor articole de revistă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
oameni avea ca scop observarea "stării sufletești a oratorului", și, dacă era cazul, încurajarea acestuia, ca și cum, observă ironic Panu, ar fi fost vorba despre un condamnat la moarte care primea vizita preotului. Nici după terminarea prelecțiunii, nu erau indicate convorbirile conferențiarului cu publicul, în așa fel încât aura de mister, de "semizeu" (Panu), să nu fie știrbite; "oratorul își făcea subit intrarea"; elementul de surpriză, important ca efect asupra unui public ce trebuia "preparat" pentru subtilele și uneori dificil de urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sine, siguranță de sine care se transferă apoi asupra conținutului in-formațional25 nu doar note nu avea prelectorul la îndemână, ci și apă. Explicația acestui fapt, așa cum o furnizează Panu, este foarte importantă pentru a înțelege cu justețe cum era privit conferențiarul de ceilalți: " Această tradiție pleca din aceeași idee că conferențiarul este un om aproape supranatural, el vorbește fără efort, el nu obosește, glasul lui nu slăbește, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalți muritori"26. Iată deci teoretizat la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
in-formațional25 nu doar note nu avea prelectorul la îndemână, ci și apă. Explicația acestui fapt, așa cum o furnizează Panu, este foarte importantă pentru a înțelege cu justețe cum era privit conferențiarul de ceilalți: " Această tradiție pleca din aceeași idee că conferențiarul este un om aproape supranatural, el vorbește fără efort, el nu obosește, glasul lui nu slăbește, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalți muritori"26. Iată deci teoretizat la Iași, cu ani buni înaintea lui Nietzsche, supraomul... Rigori de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
un "alter"; Maiorescu și ceilalți prelectori, toți cu studii sau burse în străinătate, puteau procura intelectualului de rând imaginea acestui "alter", livrând datele de esență ale unor culturi străine, care să funcționeze ca reper pentru definirea propriei culturi. Că unii conferențiari erau filo-germani, că alții erau filo-francezi, conta mai puțin. Ceea ce conta era că acești oameni asigurau un fel de traducere a spiritului presupus mai înalt al altor popoare, într-o tălmăcire pe cont propriu, bine-așteptată și bine-venită. E deci de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]