3,668 matches
-
către interese ale agentului ce diferă de cele ale principalilor. Asumând raționalitatea ambilor actori implicați (sau categorii de actori), relația dintre agent și principal comportă două probleme importante. Prima este aceea că agentul și principalul au scopuri diferite și adesea conflictuale și este dificil și costisitor pentru principal să verifice acțiunile agentului. Selecția adversă intervine atunci când agentul acționează pentru realizarea scopurilor principalului la o capacitate inferioară propriului potențial, nereflectând abilitățile de care dispune. Agentul tinde să selecteze acele comportamente sub nivelul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vehiculată de economiștii Michael Jensen și William Meckling (1976). Aceștia argumentează că, de fapt, firmele nu sunt personificări și deci nu pot avea obiective. Firma, este o „ficțiune legală ce servește drept centru Într-un proces complex În care obiectivele conflictuale ale indivizilor sunt aduse la un echilibru Într-un cadru de relații contractuale” (1976 :9). Maximizarea valorii de piață (pe piața de capital) a firmei respective devine obiectivul central al acestei ficțiuni legale, maximizare care face posibilă derivarea unor beneficii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o populație dată și (3) de natură să producă așteptări convergente În rândul populației respective. Totuși, clasificarea este un act de putere (are o componentă politică) și nu este Întotdeauna consensuală. „Viața socială, spunea V. Mihăilescu (2004), este prin definiție conflictuală, căci nici o clasificare [...] nu poate fi considerată În mod realist ca Întrunind pentru totdeauna acordul tuturor”. Legitimarea anumitor interese În detrimentul altora și construirea unor așteptări legate de apariția anumitor interese În contexte date constituie fundamentul social al acestora. Ea presupune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
bazele propriei lor existențe și autorități”. În acest fel, capacitatea de acțiune este Încredințată anumitor actori, odată cu legitimarea utilizării acesteia conform cu principiile teleologiei sociale raționale Înseși. În același timp, procesul de negociere a semnificațiilor și regulilor presupune o viziune simultan conflictuală și integrantă În care diferențialul de putere Între actori poate explica impunerea anumitor concepții (ce devin Împărtășite) În defavoarea altora. O analiză a comportamentului organizațional din perspectivă instituționalistă ar presupune mai Întâi identificarea intereselor (sau revendicărilor) exprimate În respectiva organizație, a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
creșterea incidenței organizării acțiunii colective; economiștii neo-instituționaliști explicau același fenomen al creșterii incidenței organizaționale prin gradul mai ridicat de eficiență obținut cu ajutorul integrării tranzacțiilor, grad evaluat obiectiv, de un observator exterior. Totodată, justificările raționale integrante pot fi, În același timp, conflictuale Întrucât instituie, Într-o manieră diferențiată, interesele diverselor grupuri constitutive. Orice clasificare - spunea V. Mihăilescu (2004) -, orice construcție socială de categorii, În cazul nostru de categorii raționale, este un act de putere, impunând semnificații În interesul anumitor grupuri. Ea nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Aceasta presupune schimbări ale felului În care sunt conceptualizate interesele, ale modalităților de exercitare a puterii, ale definirii organizațiilor și, nu În ultimul rând ale alocării resurselor. În aceeași ordine de idei, deși Într-o viziune integrantă și mai puțin conflictuală, Jepperson și Meyer (1991) consideră că organizarea formală este rezultatul raționalizării funcțiilor și/sau actorilor sociali și includerea acestora Într-un proiect social al polis-ului. Recunoașterea socială a anumitor funcții (bazate pe definirea unor nevoi sociale) și legitimitatea acestora
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
luarea deciziei, actorii au așteptări În privința acțiunii celuilalt și decizia este astfel simplificată - procesul de decizie economisește resurse cognitive, timp și atenție fiindcă se bazează pe așteptări confirmate. În opoziție, legăturile ocazionale, de piață au nevoie de anticiparea situațiilor posibil conflictuale, de stipularea unor clauze contractuale de apărare a propriilor interese sau de instrumente de monitorizare. Toate acestea presupun efort cognitiv, anxietate și necesită timp, resurse și impunerea unei a treia părți. Legăturile implicate se bazează pe Încrederea partenerilor și, la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Fără rațiune nu ar putea exista nici consimțământxe "„consimțământ", nici contractxe "„contract", nici guvernarexe "„guvernare". Rolul politicii este acela de a rezolva pașnic conflicte. Societatea civilăxe "„societatea civilă" este alcătuită dintr-o sumă de indivizi care au,de regulă, interese conflictuale. Rolul guvernării este să protejeze interesele indivizilor, să rezolve conflictele ivite între aceștia. Rațiunea este și condiție pentru ca oamenii să fie fericiți (Millxe "„Mill,JohnStuart", Utilitarismul), pentru ca ei să își exercite libertatea (Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques", Contractul socialxe "„contractsocial") și să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
democrat” (Ștefaniaxe "„Mihailescu,Ștefania" Mihăilescu, Lexicon feminist, 2002). Relațiile între feminismul socialist și cel liberal au fost rareori antagonice, dată fiind credința lor comună că a fi feministăxe "„feministă" înseamnă asumarea unei identități politice care transcende alte apartenențe. Un moment conflictual a intervenit totuși între asociația feministelor liberale Drepturile femeii (rezultată în 1913 din transformarea asociației Emanciparea femeii, condusă de Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia") și asociația feministelor socialiste, Cercului feminin socialist. Prima asociație, cea de orientare liberală, avea în programul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fapt mai puțin explicat: de ce femeile trăiesc „schisma” între formele puterii și între cele două sfere mai dramatic decât bărbații? Cert este însă că o asemenea abordare „cochetează” la limită cu cea de tip conservator. Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" critică sensurile conflictuale ale politicii. Politica este înțeleasă doar ca politică de puterexe "„putere", este înțeleasă preponderent conflictual și prea puțin consensual. Este de preferat să înțelegem politica mai degrabă ca un dialog între cetățeni în privința comunității, ca „politică etică” (Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sfere mai dramatic decât bărbații? Cert este însă că o asemenea abordare „cochetează” la limită cu cea de tip conservator. Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" critică sensurile conflictuale ale politicii. Politica este înțeleasă doar ca politică de puterexe "„putere", este înțeleasă preponderent conflictual și prea puțin consensual. Este de preferat să înțelegem politica mai degrabă ca un dialog între cetățeni în privința comunității, ca „politică etică” (Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke", 1981, p. 168). Femeile sunt ideal plasate să promoveze o astfel de politică, fiindcă ele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
puse în teoriile postmoderne, în general, și în cele feministe,xe "„feminist" în particular, sunt cu precădere legate de sensurile feminine ale puterii (o perspectivă normativă derivată dintr-un mod de viață - vezi Hartsockxe "„Hartsock,Nancy", 1996). Într-adevăr, sensul conflictual, cel de puterexe "„putere" asupra puterii și asupra unui grup, este mult marginalizat în discursul teoretic actual. Femeile, susțin cercetările feministexe "„feminist", nu au același acces la resursele de putere, și adesea nu dau același sens puterii (vezi Squiresxe "„Squires
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
capacitare"” (vezi sensurile date de Hannah Arendtxe "„Arendt,Hannah": energie, potențial, capacitate, precum și poziția realismului criticxe "„realismulcritic", Isaacxe "„Isaac,Jeffrey", 1992, p. 47), nu fiindcă nu le respect pe cele din urmă, ci fiindcă este riscant să se piardă sensul conflictual în anumite contexte, mai ales în condițiile în care întreaga puterexe "„putere" este reformată. Mă voi referi prioritar la accesul la decizie și la accesul la resurse economice și sociale, la sensurile conflictuale și la putere ca evitarea conflictului (vezi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fiindcă este riscant să se piardă sensul conflictual în anumite contexte, mai ales în condițiile în care întreaga puterexe "„putere" este reformată. Mă voi referi prioritar la accesul la decizie și la accesul la resurse economice și sociale, la sensurile conflictuale și la putere ca evitarea conflictului (vezi Lukesxe "„Lukes,Steven", 1974), la putere ca nondecizie, nu doar ca decizie (Bachrachxe "„Bachrach,Peter" și Baratzxe "„Baratz,Morton", 1970). Voi reveni în principal la „putereaxe "„putere"xe "„putereasupraputerii" asupra puterii”, chiar dacă abordările
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o formă logică și rațională, poate ajunge să Însemne ceva cu totul diferit În viziunea altor persoane. Pe de altă parte, schimbarea Înseamnă și asumarea unor riscuri care pot afecta statutul și confortul persoanelor, provocând reacții de rezistență și stări conflictuale cu efecte neplăcute de-a lungul unor perioade mai mici sau mai mari de timp (În funcție de flexibilitatea și gradul de adaptare a fiecărei persoane la noile condiții de activitate). Conducerea dinamică și managementul eficient al schimbării sunt două condiții-cheie În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
doar stări reactive; - frustrarea familială - concretizată adesea În atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului cu cerințe educaționale speciale se remarcă prin anumite carențe sau conduite nepotrivite, care, neînlăturate la timp, pot determina regresii comportamentale, respectiv dificultăți de structurare și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elevii sunt Învățați, ajutați și monitorizați În folosirea capacităților sociale colaborative care sporesc eficiența muncii În grup, respectiv abilitatea de a comunica cu celălalt, de a primi sprijin atunci când au nevoie, de a oferi ajutor, priceperea de a rezolva situații conflictuale; - interacțiunea față În față presupune un contact direct cu partenerul de lucru, dispunerea mobilierului clasei astfel Încât să se poată crea grupuri mici de interacțiune În care elevii să se Încurajeze și să se ajute reciproc; - Împărțirea sarcinilor În grup și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
handicap mental este: „Ce facem cu copilul în momentul în care în familie apare o criză temporară?”. Criza se definește ca orice eveniment petrecut în cadrul familiei care o împiedică să-i poată acorda îngrijirea necesară copilului cu handicap mental: situație conflictuală în familie, familie în curs de destrămare, epuizare fizică și/sau nervoasă a părinților, boală, deces, deplasare în afara localității. Cronicizarea crizei duce, de cele mai multe ori, la abandonul copilului cu handicap mental. În scopul evitării acestui abandon, Societatea Română Speranța a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
construite scările (scalele) de atitudine și multe chestionare. Postulatul teoretical continuumului bipolar nu este însă atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero, de mijloc, al continuumului poate fi saturat de necunoaștere, răspunsuri neutre, ambigue ori ambivalente sau chiar de stări conflictuale). Cercetări mai de profunzime au infirmat funcționarea postulatului bipolarității la toți indivizii și cu privire la orice atitudine. Mai mult, în calitate de componentă afectiv-apreciativă la nivel individual, atitudinea majorității este unipolară („îți place ceva sau nu îți place”, „ești de acord sau nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
problemei vizate În aceste activități, nu adultul a fost cel care a oferit soluții, ci copiii care, conștient sau inconștient au descoperit căi prin care să Își sprijine colegii, iar copiii vizați au reușit să găsească resursele necesare rezolvării stărilor conflictuale interne sau externe. Scopul activităților propuse fiind o mai bună incluziune a copilului În grupul de covârstnici, am adaptat activitățile la nivel de grup (clasa de copii). Astfel, elevii/preșcolarii care până atunci Îi marginalizau pe unii colegi și aveau
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
educațional, pentru că schimbarea, modificarea, transformarea nu este posibilă fără Învățare. Actul educațional terapeutic reprezintă o modalitate de formare a unor priceperi, deprinderi, convingeri Într-o manieră nouă față de cea obișnuită și are drept scop principal modificarea comportamentelor inadecvate, diminuarea trăirilor conflictuale În vederea adaptării optime la mediul școlar și social. Există o clară diferențiere a modalității de concepere, proiectare și realizare a educației destinate copiilor normali comparativ cu cei cu cerințe educative speciale. Dacă pentru prima categorie accentul principal cade pe informare
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
tema unei politici naționale referitoare la familie, din România sau din alte state, trebuie să țină cont de faptul că grupuri diferite din punct de vedere etnic, religios sau socio-economic dețin valori nu doar specifice, ci adesea diferite și chiar conflictuale, în privința vieții de familie. Totuși, așa după cum există un acord de principiu relativ, la valorile societale generale, există și un consens larg în ce privește orientarea valorilor de bază specifice asistenței sociale. Așa cum sugerează Lorwenberg și Dolgoff, un exemplu în acest sens
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
conjugat cu o fidelitate comună față de președintele Republicii. Rudenia se dovedește astfel receptacolul contradicțiilor sociale și politice globale ce hrănesc resentimente cu atât mai intense la toate nivelele ierarhice cu cât îi închid pe supuși într-o serie de legături conflictuale de dependență îmbinând autoritatea veteranilor cu cea a statului. Dacă raporturile reale sau simbolice de rudenie se dovedesc a fi o sursă de solidaritate și de asistență necesară promovării (prin școală și angajare) la care aspiră fiecare, ele sunt în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează activ, desemnează cu pertinență axiologiile cele mai novatoare ale întreprinderii; etica uniunii s-a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau America Latină. O acțiune concepută sub formă exogenă și având o finalitate străină dinamicii locale a raporturilor sociale este condamnată în mod banal la eșec prin caracterul ei absurd datorat logicilor de comunicare în vigoare sau instrumenta lizate în raporturile conflictuale, fiind determinată să servească alte obiective și alți actori decât cei cărora li se consacrase cu naivitate. Acest fapt ar duce tocmai la împotmolirea în iluzia de simetrie vehiculată de acest tip de acțiune, adică posibilitatea efectivă a unei reciprocități
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]