3,867 matches
-
neavizat, ci cu poemul-metaforă, purtătorul scânteii divine, care aprinde focul sacru al Poeziei. Despre Tăcere au scris poeții lumii din toate timpurile, pentru că „Tăcerea... nu tace niciodată!” Dincolo de conceptul cercetat gnoseologic, criminalistic, psihiatric, epistemic, analitic, etic, palierul estetic, prin diversele conotații ale Tăcerii, a construit o întreagă literatură, de la modele celebre, gânditorii: Søren Kierkegaard, Friedrich Nietzsche, Fiodor Mihailovici Dostoievski, Nikolai Berdiaev, León Chestov, Lev Nikolaevici Tolstoi, Lawrence Durrell, John Irving, Emil Cioran, Constantin Noica, până la personalitățile culturale și lirice: Paul Valery
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
-ndur, recrut fidel al pierderii, sfielnic, inima mea nevinovată, comite sperjur ... ” sau „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul vorbește, pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
ca simbol spiritual: „Piatră a filozofilor, ce trist sunt fără togă, ah, iscoadă!” Elementul fără de care omul nu poate trăi este sarea. Nu întâmplător, Apostolii au fost numiți „sarea pământului”, având în vedere misiunea lor. În Evanghelia Tăcerii sarea dobândește conotații stilistice: „A se uită la mine pieziș, inima sa dorul întoarnă. E o literă făr' de care nu te pot iubi, sarea pământului e-o dulce rană!” O construcție oximoronică, prin care se exprimă un proces inițiatic îi relevă cititorului
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
ei de astrologie, de cabala, de metafizică și alte filozofii alternative. Pictura, cu elemente de suprarealism, de realism magic și oniric, se combină în mod firesc cu modernismul artei vizionare. În această optică, în care abundă simboluri, mituri, elemente biblice, conotații actuale, forța și inteligentă, ni se prezintă o lume fascinantă, reală și ireală concomitent. Lucrările ne propun o vedere focalizată simultan către un exterior fantastic și un interior real, logic, în care predomina perspectiva către o lume în care spiritul
PICTURI NEUZUALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362240_a_363569]
-
Evul Mediu, epoca modernă, până în contemporaneitate, incluzând domenii precum: mitologie, istorie, literatură, religie, teatru, muzică. Sub penelul sau sub dalta artiștilor ploieșteni care și-au expus creațiile la Galeriile de Artă Ploiești primăvara nu este un simplu anotimp, ci dobândește conotații mai profunde de un nou început al omenirii, al renașterii, al creației, al devenirii sub semnul complexității vieții și Universului. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEȘTI, 2016 / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
acestor viziuni nu stă în sistemica lor zugrăvită "în negru", ci în surprinderea pierderii naturii astrale a "bulgărelui de lut", în păstrarea unei "nostalgii a astrului interzis și neînțeles": Când omul risipitu-i un lut fără suflare". Steaua la Eminescu are conotații complexe. Pentru lucrarea noastră ne va interesa doar asocierea ei cu galbenul. Orice este astru stă sub acest semn al "palorii thanatice" sau a legăturii cu divinitatea din lumea cealaltă, a revenirii în lumea ciclică: "Soarele privește galben peste-a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Iar fața ta e străvezie), căci partea adamică e rău alcătuită dintru început, ea conține germenii perisabilului, a prafului: "Fiindcă tina5 lumii e rea, fiindcă tină Și praf e universul întreg..." (Andrei Mureșanu) Ultima imagine a țărânii are la Eminescu conotație de cortină "grea" care cade peste viața omului: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarmi... orice ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune..." (Scrisoarea I) b. praful. Ca și "țărâna", încă mai presupune un element
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cecitatea sacră, ochii malefici, eresul din ochii iubitei) "Viziunea orbitoare întunecă vederea", spune într-un loc Ioana Em. Petrescu (Eminescu și mutațiile poeziei românești p. 12) deschizând breșa acelei dihotomii, de-acum atotcuprinzătoare pentru înțelegerea eminesciană: privire viziune. Din multiple conotații ale acestui topos orfic "motivul ochiului, al privirii" accentul cercetării Ioanei Em. Petrescu cade, cu greutate, pe "orbirea care transformă vederea în viziune" (p. 12). Extins asupra poeziei lui L. Blaga, I. Barbu, N. Stănescu, acest demers devine o probă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Giani, Sfârșitul modernității, Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, Ed. Pontica, Constanța, 1993, trad. Ștefania Mincu, p. 123 și passim. 43 Pentru edificare notele lui G. Liiceanu (12, 13, pp. 101-103, Op.cit.): "De la Empedocle și neoplatonicieni, și acolo încărcat de conotații mitice sau metaforice, pământul nu mai avusese curs pe piața gândirii filozofice". 44 M. Heidegger, Op.cit., p. 83. 45 G. Vattimo, Aventurile diferenței, Ed. Pontica, p. 214. 46 Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 68-69. De amintit: în Orient călătorește și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
intra în hățiș teoretic, aș prefera să am în vedere trei cazuri în care ambele situații se întîlnesc în una și aceeași persoană, rezultînd structuri excepționale. (Referirea la două din cazuri stă sub semnul admirației totale, nefiind vorba, nicicum, de conotații măcar vag peiorative; al treilea caz, privindu-mă, autoadmirația ar părea, evident, deplasată.) Așadar: Craiu și Boușcă, vîrfuri ale picturii ieșene, personaje extrem de originale, ani și ani, cît au trăit, ne-au pasionat cu mirifica lor producție, putînd fi regăsiți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
salvat totuși un timp de hidoșenii și stînd umil în vipia de 35 de grade de-afară. Ei bine, zilnic, pe la prînzul pîrjolit, se consumă aici una din cele mai ingenui reprezentații. Numai dacă o luăm, firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
permanența unor gesturi orientate clar spre satisfacerea unei nevoi, având la bază sentimente și afecte puternice și durabile. Conform dicționarelor (vom evidenția aici numai aspectele referitoare la sensul pozitiv al unei pasiuni, existând și unul sau mai multe sensuri cu, conotații negative), pasiunea implică stări afective și intelectuale intense, stabile, manifestate prin concentrarea proceselor psihice și polarizarea acestora în vederea satisfacerii unei dorințe sau exercitării unei activități considerate, pe moment, esențială pentru individ (activitate de loisir, de relaxare, activitate profesională etc.). Ce
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
au atribuit valențe persuasive pentru că ar folosi mijloace subtile prin care ar încerca să determine cititorul să adere la ideile exprimate. Adrian Marino consideră că eseistul ridică o problemă și propune soluții fără să le impună sau să le dogmatizeze. Conotații actuale Eseul este astăzi altceva decât a fost odinioară. Arta eseistică actuală se deosebește, la modul esențial, de eseurile lui Montaigne sau Bacon. Eseul s-a transformat într-un gen filosofic, ștințific și literar care păstrează componența umanistă și își
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
etica desemnează teoria sau știința ce investighează acest fenomen real, acest "obiect""2. În prezent, dacă analizăm ce înseamnă să fii numit etic ori lipsit de etică sau moral ori imoral, observăm că ne confruntăm mai degrabă cu efecte ale conotațiilor moderne ale acestor termeni, decât cu diferențe esențiale de semnificație. Obișnuim să asociem imoralitatea cu conceptul de păcat. Folosirea sintagmei de lipsit de etică este preferată în cultura modernă datorită faptului că se referă mai degrabă la a face ceva
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
paginile în care Michel Foucault descrie supliciile la care erau supuși condamnații 70. În decursul câtorva zeci de ani dispare spectacolul punitiv, iar pedepsirea încetează să mai fie teatrală. Orice element de spectacol pe care îl mai cuprinde pedepsirea dobândește conotații negative, iar pedeapsa părăsește domeniul percepției cotidiene, tinzând să devină partea cea mai ascunsă a procesului penal. Dispariția suplicilor și a spectacolului este simultană cu slăbirea dominației asupra corpului. Spânzurătoarea, stâlpul infamiei, eșafodul, biciul sau roata rămân în istorie ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
considerat că utilizarea termenului "rău" în această definiție este prea echivocă și că ar trebui precizat conținutul lui. Ca răspuns la această obiecție, Flew a replicat că preferă acest termen, celui de "durere" utilizat de Hart, care oferă o excesivă conotație cuvântului "pedeapsă" asociindu-l cu ideea de suferință fizică, care nu se mai regăsește în pedepsele prevăzute de sistemele juridice moderne. C. W. K. Mundle consideră că nici sintagma "pricinuirea deliberată a unei suferințe" nu este adecvată, aceasta sugerează imagini
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
58 treacă pe la fiecare jucător doar o singură dată pînă cînd va ajunge la primul. În timp ce copiii aruncă mingea, scrieți cuvintele pe care ei le spun. După aceasta încercați împreună să le analizați. De obicei, majoritatea din aceste cuvinte au conotație negativă. Cu toate acestea pot fi întâlnite și cuvinte care au o încărcătură pozitivă. Scopul activității este de a-i aduce pe copii la ideea că nu întotdeauna conflictul este ceva negativ; el este și un fenomen necesar, câteodată soldându
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
difuza. 216 (VII, 460) vînturile Golgonoozei: Probabil semnifică inspirația divină. Blake, ca și alți romantici, se înscrie în tradiția moștenita în acest sens de la Democrit (inspirația că suflu divin). 217 (VII, 468) îi dădu culoare: Tincture poate avea și o conotație alchimica: elixirul care produce transmutarea, deci piatră filosofala. Astfel, iubirea este cea care transformă elixirul (tincture) în verb (tinctur'd), adică îl pune în mișcare prin intermediul, în prezența unui vehicul atotprezent al vieții: lumină: "(she) tinctur'd it [the line
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul său este lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos. Dar el semnifică și ansamblul condițiilor neevidente prin ele însele, forțele ascunse care determină acțiunea superlativă a unei persoane sau a unei comunități în istorie, acțiune ce are ca rezultat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau a unei comunități în istorie, acțiune ce are ca rezultat împlinirea destinului său și poate chiar salvarea omului. C. Rădulescu-Motru conferă mesianismului un înțeles operațional în ordinea explicării vocației. De altfel, termenul era folosit în epocă tocmai cu această conotație "pozitivă". Iată cum îl folosește, de exemplu, Mircea Eliade: mesianismul reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta cu destinul, sfărâmarea geografiei, depășirea istoriei, înseamnă o apocaliptică încordare a colectivității, încordare în care insul se pierde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vreodată de o operă în Italia. Reputația lui Verdi a depășit granițele Italiei și în următorii cinci ani s-a răspândit în toată Europa și în Lumea Nouă. Acest succes a fost urmat de o altă opera care marca o conotație politică, I Lombardi alla prima crocciatta, și ea foarte bine primită de public. Talentul lui Verdi de a compune melodii memorabile și de a aduce pe scena situații eroice sau tragice cu mare impact la public au avut ca efect
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de către public și avea să fie reprezentată în aceeași stagiune de 17 ori. La Romă, operă a fost montată la trei luni de la premiera de la Milano dar avea să sufere modificări impuse de cenzorii papalității care au impus eliminarea tuturor conotațiilor religioase. Titlul original al operei a fost schimbat în Orietta di Lesbo, lociul desfășurării acțiunii fiind mutat într-o insula grecească - Lesbo. Eroina a devenit o descendentă genoveza care a ajuns conducătoarea Lesbienilor în confruntarea lor cu Turcii. În următorii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
recitativ pentru basul Jorg - cel care reprezintă pe parcursul operei Stiffelio conștiința eroului principal. Primele cuvinte ale lui Jorg din O sânto libro (actul I, scena 1) sunt rezumate în septetul Colla cenere disperso din același act formând o melodica cu conotații de aspirație religioasă comparabile cu mișcarea „Catedrală“ din cea de a doua simfonie a lui Schumann, Renana, introducerea la Preludiile de Liszt sau celebra simfonie în re minor de César Frank. Ambele aceste pagini au fost eliminate din opera Aroldo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te lăsa mințit... A (te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]