7,851 matches
-
drept și morală. 1.2.1. Doctrina dreptului natural Teoria dreptului natural traversează toată istoria filosofiei dreptului, fiind una din cele mai longevive și mai răspândite doctrine, cunoscând în decursul timpului momente de ascensiune, declin și renaștere. Nu există un consens în ceea ce privește originile acestei școli, unii autori considerându-l pe Aristotel ca fiind cel ce a pus bazele ei43, în timp ce alții consideră conceptul de lege naturală la fel de vechi ca și școala stoică 44. Doctrina a fost dezvoltată de juriștii romani, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
disputată este și problema dacă dreptul internațional este într-adevăr un sistem de drept pozitiv sau doar un gen de ideologie politică și morală 75. Atâta timp cât ne restrângem atenția la societățile care au atins un grad relativ ridicat de civilizație, consensul cu privire la ceea ce este și ce nu este un sistem de drept va fi destul de ridicat. Dreptul este un sistem ierarhizat, normele constituționale fiind superioare celor din alte ramuri ale dreptului. Interdependența normelor de drept este dată atât de faptul că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
justificate și pretind ca cei ce au făcut regulile să le asigure un climat moral în care să trăiască. Prin urmare, retributiviștii nu pun la îndoială legitimitatea normelor. Ei argumentează că retributivismul operează într-un model de societate bazată pe consens social, unde comunitatea, acționând prin intermediul unui sistem de norme, acționează "corect", iar infracțiunile reprezintă ceva "incorect". Prin urmare, poziția retributivistă nu ține cont de schimbările sociale sau de condițiile sociale, ci se referă doar la infracțiuni. Chestiunile referitoare la cauzele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Redactarea unei dispoziții scrise trebuie precedată de o analiză. Adeseori, o dispoziție scrisă, redactată pentru prima oară, este totodată și analizată pentru prima oară. * Înainte de aprobarea unei dispoziții scrise, trebuie să existe acordul unanim al departamentelor interesate. Un astfel de consens se obține mult mai ușor prin consultarea unei dispoziții scrise decât prin explicații orale. * O dispoziție scrisă apără împotriva slăbiciunilor memoriei, poate fi oricând supusă consultării și revederii, înlesnește instruirea noilor angajați și servește ca sursă de referință. * Dispozițiile trebuie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
deplină obiectivitate, mai multe ONG-uri au cerut un complet de judecată internațional, dar Consiliul de Securitate ONU a aprobat în unanimitate formula de mai sus. Nici marile demonstrații de stradă n-au putut schimba această decizie definitivă.) Printr-un consens stabilit în secret, eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl i-a lăsat pe cei doi minunați avocați să se dueleze între ei, el ocupându-se între timp de un complicat careu de cuvinte încrucișate. (Pe ascuns, desigur! De altfel, din surse
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pentru a soluționa problemele actuale și viitoare ale mediului” (Duțu M., 1989). 1988 - Rezoluția europeană asupra educației ecologice: a proclamat educația ecologică drept un instrument în serviciul conservării pe termen lung a mediului în contextul dezvoltării durabile, rezultate dintr-un consens al domeniilor economice, sociale și ecologice ce permit gestionarea diversității bio-culturale (European Resolution on Environmental Education: www.unece.org). 1991 - IUCN (World Conservation Union): a fost adoptat documentul Grija pentru Pământ: o strategie pentru viață durabilă. 1992 - Conferința Națiunilor Unite
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
am Octav... n-am... tu știi... aș vrea numai..., fii și tu mai... și Marieta la fel... să fie puțină liniște... Octav: Un tată pentru liniștea noastră... Adică să facem ce-om face și să punem mîna pe oleacă de consens... Costache: Zi-i și-așa... Octav: Păi, Doamne, tata, oare nu te-ai săturat de consens jumătate de secol?! Că de la consens, de la liniște ni s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fel... să fie puțină liniște... Octav: Un tată pentru liniștea noastră... Adică să facem ce-om face și să punem mîna pe oleacă de consens... Costache: Zi-i și-așa... Octav: Păi, Doamne, tata, oare nu te-ai săturat de consens jumătate de secol?! Că de la consens, de la liniște ni s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să se bată
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Un tată pentru liniștea noastră... Adică să facem ce-om face și să punem mîna pe oleacă de consens... Costache: Zi-i și-așa... Octav: Păi, Doamne, tata, oare nu te-ai săturat de consens jumătate de secol?! Că de la consens, de la liniște ni s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să se bată lumea cap în cap, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-i și-așa... Octav: Păi, Doamne, tata, oare nu te-ai săturat de consens jumătate de secol?! Că de la consens, de la liniște ni s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să se bată lumea cap în cap, să se-njure, să se scuipe? Apoi dacă asta e democrația, atunci mai bine era așa cum era! Costache: De ce pui tu mereu gaz
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unor noi activități - managementul carierelor, recompensarea în funcție de performanță, proiectarea organizațională; descentralizarea activităților specifice M.R.U.; informatizarea gestiunii personalului. Etapa Managementului Resurselor Umane - a doua fază - începută în anii ′90 și caracterizată prin: promovarea muncii în echipă și a „climatului de consens”; accentuarea preocupării privind comunicarea organizațională și motivarea personalului; transformarea M.R.U. într-o funcție strategică și integratoare; accentuarea dezvoltării organizaționale ca strategie de creștere a eficienței activității organizației; tratarea sistemică și interdisciplinară a problematicii resurselor umane; schimbarea concepției privind „costurile
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
forme ale motivației care au fost identificate folosind drept criteriu de clasificare localizarea stimulentelor în raport cu personalul, ca urmare a participării acestuia la procesul muncii. Experții în comportament organizaționali fac distincție între motivația intrinsecă și cea extrinsecă. ... există doar un slab consens asupra definițiilor exacte ale acestor concepte și un și mai slab acord asupra necesității de a eticheta anumiți motivatori ca fiind extrinseci sau intrinseci. (Johns, G., 1998) Totuși, definițiile și explicațiile pe care le vom prezenta vor evidenția diferențele dintre
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
chiar „escatologie”. E Întâmpinat cu nerăbdare, cu Încântare, dar și cu frisoane. Integrarea lui În mod practic conduce la o reechilibare a sistemului de reprezentări, la o recalibrare a raportului dintre om și univers, la o redefinire a persoanei În consens cu noi solicitări sau valori. În plus, pentru tineri un astfel de produs dobândește și o valoare simbolică, de ratașare la o lume ce pare a aureola valoric pe purtătorii acestor produse. A poseda cel mai performant model de telefon
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care ar fi bine să-și schimbe mentalitatea sunt profesorii și părinții. Aceștia trebuie să Învețe și ei câte ceva de la cei tineri, nu numai să-i Învețe unilateral pe copiii lor. Noua generație presupune un nou tip de abordare, În consens cu noua cultură ce o animă. Se impune deci o nouă poziționare față de cei tineri și de preocupările lor. E nevoie să se dezvolte o pedagogie a accesării culturii digitale, pe care să și-o Însușească adulții ce se preocupă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a informației, diada clasică de relaționare didactică fiind Înlocuită de o rețea „stelară”, mult mai complicată, În care fiecare, pe rând, primește și dă ceva, la rândul său. Ubicuitatea și circularitatea informației fac ca dispozitivele educative să se prefigureze În consens cu noi principii de transfer și de Îmbogățire cognitiv-spirituală. Ceea ce este interesant constă În faptul că Înșiși educații „forțează” redimensionarea practicilor de formare În consens cu aceste dispozitive, dat fiind că aceștia sunt deja familiarizați cu aceste echipamente, aduc un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la rândul său. Ubicuitatea și circularitatea informației fac ca dispozitivele educative să se prefigureze În consens cu noi principii de transfer și de Îmbogățire cognitiv-spirituală. Ceea ce este interesant constă În faptul că Înșiși educații „forțează” redimensionarea practicilor de formare În consens cu aceste dispozitive, dat fiind că aceștia sunt deja familiarizați cu aceste echipamente, aduc un etos favorizant și creează un apetit de masă pentru noile desfășurări tehnice. Mulți nu realizează Încă ce schimbări vor surveni În filosofia formării În mileniul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
putea fi luată În serios), este bine de știut că o bună cunoaștere a partenerului, a Înclinațiilor sale valorice, a așteptărilor și a orizontului său cultural (cu limite și virtuți) va putea asigura o bună calibrare a valorilor noastre În consens cu acest bagaj de Înțelegere și semnificare. Nu riscăm să spunem că unele registre spirituale de factură ortodoxă trebuie „rescrise”, compatibilizate intenționat În acord cu acest nivel de așteptare - atunci când intenționăm să le prezentăm În „exterior” -, altfel am putea „striga
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
studiilor academice (admisibilitate și facilități ulterioare prin care tot mai mulți acced la facultăți), la mișcarea de pragmatizare a Învățării și de apropiere a calificărilor de „piața muncii”, la tendința de implementare a principiilor neoliberale ce reglează universul academic În consens cu legile economiei de piață, la urmărirea cu obstinație a profiturilor financiare, și mai puțin a celor culturale sau umane. Actualul „boom” universitar, justificat parțial după decenii de opreliști și servituți (vă mai aduceți aminte cât de greu se intra
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
intrapsihice cu urmări nefaste (individul știe sau vrea mai mult, dar este „derealizat”, blazat, dezorientat, pentru că nu găsește un spațiu propice de afirmare). În ceea ce privește tendința utilitaristă și pragmatizarea formării, asistăm Într-adevăr la o redimensionare a programelor de pregătire În consens cu noile profesiuni și cu competențele reclamate de societate. Însă școala nu se poate centra numai pe așa ceva, lăsând la o parte competențele general-umane, de bază, pe care se clădesc abilitățile punctuale, specializate. Degeaba formăm un bun informatician, de pildă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cea specifică, Între formare și informare, Între fundamental și accesoriu. E nevoie de profilarea unor conținuturi educaționale cu dublă deschidere Între local și internațional, Între vechi și nou, Între peren și circumstanțial. Cât privește dominarea principiului autoreglării universului academic În consens cu legile pieții, riscul este și mai evident. A lăsa ca profitul să modeleze relieful academic Înseamnă ca multe discipline sau specializări să dispară doar pentru că la un moment dat unele dintre acestea nu sunt agreate de cei care bat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a stabilirii de noi raporturi dintre timpul pentru sine și timpul pentru alții. Un astfel de timp a fost rezultatul unui Întreg șir de revendicări sindicale, al reducerii timpului de muncă În urma extensiunii și proliferării tehnicului, a redistribuirii sale În consens cu obiectivele personale. Acest timp devine un interval pentru autoformare, informare, noi practici spirituale (individuale sau comunitare). Timpul alocat sinelui este consacrat unor activități (auto)motivante, imaginate pe cont propriu, ce aduc bucurie și satisfacție. Timpul non-activ nu este unul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prost. Unii o dau În bară Încă de la primul „scrâșnet” al vieții, iar alții au impresia că o duc bine până la sfârșit. Ne făurim un rost și o motivație existențială care ne determină să ne mișcăm și să trăim În consens cu aceste tresăriri. Contează mai puțin dacă acestea sunt puternic personalizate, circumstanțiate, insondabile și insesizabile. Dar faptul că au reverberații puternice și ne ghidează fiecare pas nu-l putem trece cu vederea. Suntem urmăriți de ceea ce au făcut alții pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pildă, conform Declarației de la Bologna), dar la nivel preuniversitar trebuie să rămână legat de specificul și nevoile unei comunități destul de precis delimitate și care sunt atât de diferite. De bună seamă, problemele diferite presupun soluții plurale, dar un minimum de consens trebuie să Însoțească toate activitățile vizate. Este de dorit ca, la nivel local sau regional, să se adopte formule specifice de realizare a educației religioase (modalități particulare de conlucrare dintre biserică și școală, dintre clerici și mireni, un anumit raport
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din libertatea ce ne este conferită ca indivizi și umanitate. Cine citește cu atenție textele biblice, patristice sau filocalice nu găsește nici un pasaj care să cheme la pasivitate sau supunere oarbă. Omului Îi este rezervată permanent o alegere responsabilă, În consens cu ceea ce este el, dar și cu ceea ce pretinde Divinitatea. Libertatea se consumă Între cerința avansată de „sus”, și oferta adusă de „jos”... Nici un moment nu este neglijată umanitatea din noi, cu toate precaritățile ei. A-ți cultiva propria religie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nivelul școlii, se pun bazele unei rețele de influențe educative, cu conotație religioasă, ce vin dinspre disciplinele „clasice” - literatură, istorie, artă, știință etc. -, ceea ce presupune o regândire a programelor analitice ale celorlalte discipline, o „calibrare” și redefinire a lor În consens cu aceste potențialități. Dorim cu ardoare să „vedem” și să ne bucurăm de consecințele experienței de predare a religiei. Într-o anumită măsură, ele deja pot fi constatate. Prezența masivă a tinerilor la biserică și implicarea lor sub marca creștină
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]