KorAP: Find »[drukola/base=conspirație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...105 >

2,625 matches

Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253

sau un puci, o lovitură de stat, o conspirație internă, Gelu Voican-Voiculescu, una din figurile dubioase ale evenimentelor din decembrie 1989, un aventurier, dar unul dintre personajele-cheie ale procesului și execuției cuplului Ceaușescu, afirmă că a existat într-adevăr o conspirație, dar aceasta a fost una a destinului. Voican-Voiculescu susține ideea de revoluție pură prin inversul revoluției, paradoxul fiind jonglat cu ironie. Spre deosebire de Ion Iliescu, care, iritat de interpretările conspiraționiste, încercase să le obstrucționeze prin demonstrația obsesivă a revoluției spontane, Voican-Voiculescu

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
care ne-a selecționat și ne-a distribuit pe fiecare în rolurile respective, stabilindu-ne partitura și momentul când vom intra în scenă. Această vastă conjurație, atât de secretă, încât nici noi nu știam că facem parte din ea, este conspirația destinului” (Ardeleanu, Savaliuc și Baiu, 1996, pp. 111-112). * Sergiu Nicolaescu (Un senator acuză!, 1996) preia majoritatea informațiilor prezente în cartea sa de la Direcția de Contrainformații a Direcției Securității Poporului, adică de la serviciile de contraspionaj românesc. De aceea, el consideră că

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
reală (neconfecționată), la fel și cea de la București, iar prăbușirea regimului Ceaușescu s-a datorat exploziei poporului român („gropar al comunismului”, cum îl numește autorul - p. 180); căderea regimului Ceaușescu nu a fost urmarea unor intervenții străine sau a unor conspirații interne. Este respinsă, de asemenea, ideea de revoluție confiscată sau furată de echipa condusă de Ion Iliescu sau de Frontul Salvării Naționale. Cu toate acestea, Nicolaescu admite că, la fostul sediu al Comitetului Central, în 22 decembrie, bătălia pentru putere

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
pe care îl reprezenta în calitate de senator, autorul se repliază și afirmă răspicat ideea de revoluție nealterată. 3tc "3" Alte vocitc "Alte voci" Istoricul Dennis Deletant (Ceaușescu și Securitatea..., 1995; dar și în România sub regimul comunist, 1997) nu creditează ideea conspirației externe sau interne decât ca tentative teoretice (și nu pragmatice) de înlăturare a lui Ceaușescu: „Importanța comploturilor și a complotiștilor de după revoluție a întrecut cu mult semnificația avută înainte” (Deletant, 1995, p. 320). În schimb, admițând concret ideea de revoluție

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
fost provocată sau gândită dinainte și regizată, ci născută din eroarea de calcul a organelor de represiune din România: „Afacerea Tökes a fost deci un caz de disidență greșit evaluat de organele de securitate” (p. 83). Fostul ambasador neagă teoria conspirației: „Dacă a fost vreun complot, atunci a fost unul amorf, fără căpetenii, fără organizare, fără mijloace și fără țintă. Se trăia într-o atmosferă de sfârșit de domnie, fără a se ști cum și cine îi va da lovitura de

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
autorul mărturisește că l-a auzit personal pe Ion Iliescu declarându-i că este deranjat de ideea de pluripartitism - p. 100). În ciuda acestor nuanțe de compromis ale noii Puteri, fostul ambasador francez respinge teoria unui complot KGB sau a unei conspirații interne (a Securității) în decembrie 1989 în România. În opinia sa, intuiția de politician l-a făcut pe Iliescu să negocieze o reconciliere cu Securitatea și cu alte forțe de represiune ale regimului Ceaușescu, inclusiv cu fosta nomenclatură; Iliescu avea

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
deși a existat un complot internațional împotriva României pus la cale în Occident (până aici avem de-a face cu teza proclamată și de fosta Securitate), în decembrie 1989 a avut loc o revoluție care a covârșit complotul extern și conspirația internă (s.m.), spulberându-le în principal în ziua de 22 decembrie (pp. 32-33); revoluția a neutralizat conspirațiile, le-a înfrânt și le-a dejucat. Forța dominantă a acestei revoluții a fost internă, respectiv „muncitorimea română” (autorul insistă pe această formulă

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
a face cu teza proclamată și de fosta Securitate), în decembrie 1989 a avut loc o revoluție care a covârșit complotul extern și conspirația internă (s.m.), spulberându-le în principal în ziua de 22 decembrie (pp. 32-33); revoluția a neutralizat conspirațiile, le-a înfrânt și le-a dejucat. Forța dominantă a acestei revoluții a fost internă, respectiv „muncitorimea română” (autorul insistă pe această formulă, pe care o exaltă), care, ieșind masiv în stradă, a dejucat orice posibil scenariu al complotiștilor, fiindcă

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
În această teorie susținută de Dan Zamfirescu este vizibilă râvna fostului istoriograf ceaușist de a se pune lingușitor în slujba noii Puteri, mulțumind cu teoria sa pe aproape toată lumea. De aceea, el construiește teza revoluției române care a decapitat toate conspirațiile posibile, dejucându-le, datorită forței sale stihiale ieșite din comun (mântuitoare, creatoare etc.), datorită muncitorimii și „bunilor români” (Securitatea, Ion Iliescu). Nu revoluția a fost confiscată de vreun puci ori de varii comploturi externe, ci revoluția le-a confiscat pe acestea

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
stihiale ieșite din comun (mântuitoare, creatoare etc.), datorită muncitorimii și „bunilor români” (Securitatea, Ion Iliescu). Nu revoluția a fost confiscată de vreun puci ori de varii comploturi externe, ci revoluția le-a confiscat pe acestea, anihilându-le! Teoria conspirațieitc "Teoria conspirației" tc "" tc "" Unii dintre susținătorii teoriei conspirației (externă sau internă) nu exclud și posibilitatea revoltei sau chiar a revoluției poporului român în decembrie 1989; aceștia nu acceptă, totuși, decât foarte rar ideea unui sincretism între conspirație și revoltă (precum autorii

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
datorită muncitorimii și „bunilor români” (Securitatea, Ion Iliescu). Nu revoluția a fost confiscată de vreun puci ori de varii comploturi externe, ci revoluția le-a confiscat pe acestea, anihilându-le! Teoria conspirațieitc "Teoria conspirației" tc "" tc "" Unii dintre susținătorii teoriei conspirației (externă sau internă) nu exclud și posibilitatea revoltei sau chiar a revoluției poporului român în decembrie 1989; aceștia nu acceptă, totuși, decât foarte rar ideea unui sincretism între conspirație și revoltă (precum autorii sau martorii pe care i-am inclus

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-le! Teoria conspirațieitc "Teoria conspirației" tc "" tc "" Unii dintre susținătorii teoriei conspirației (externă sau internă) nu exclud și posibilitatea revoltei sau chiar a revoluției poporului român în decembrie 1989; aceștia nu acceptă, totuși, decât foarte rar ideea unui sincretism între conspirație și revoltă (precum autorii sau martorii pe care i-am inclus în capitolul dedicat perspectivei hibride asupra evenimentelor din decembrie 1989) și declară primordialitatea complotului asupra revoltei. Deși, cum am spus deja, ei nu exclud ideea de revoltă-revoluție, aceasta este

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
revoltă (precum autorii sau martorii pe care i-am inclus în capitolul dedicat perspectivei hibride asupra evenimentelor din decembrie 1989) și declară primordialitatea complotului asupra revoltei. Deși, cum am spus deja, ei nu exclud ideea de revoltă-revoluție, aceasta este secundară conspirației, care înglobează și înghite revoluția, distrugând-o și ruinând-o. Voi prezenta tezele legate de teoria complotului în ordinea cronologică în care au fost publicate mărturiile și analizele respective, pentru că astfel este mai ușor pentru cititor să se descurce în

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
fost uriașă atunci când și-au dat seama că în decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat instrumentată de URSS. Căci aceasta este teza lui Radu Portocală: creierul loviturii de stat din România a fost Moscova (respectiv Mihail Gorbaciov), conspirația internă (a românilor) fiind doar simbolică. Autorul francez de origine română consideră că Gorbaciov a inițiat procesul politic al prăbușirii lui Ceaușescu încă din 1987, după revolta muncitorilor de la Brașov, care a indicat limpede că și în România este posibilă

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
bazează pe o ficțiune” (p. 53). Lovitura de stat se definitivează în perioada 21-22 decembrie 1989. În 21 decembrie are loc mitingul „sinucigaș” al dictatorului (sfătuit probabil de Securitate), care încă din 20 decembrie (dar și mai devreme) acuza o conspirație străină și o încercare de lovitură de stat. Boicotul mitingului s-ar fi datorat următoarei situații: manifestația s-a spart și oamenii au fugit, întrucât prin difuzoare s-ar fi auzit, la un moment dat, zgomot de focuri de arme

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
pentru luările sale de cuvânt. Teza lui este aceea că evenimentele din decembrie 1989 (în ce-l privește, se limitează doar la cazul Timișoarei) au fost pregătite din timp în străinătate, printr-un complot; nu creditează în nici un fel vreo conspirație internă ori vreun complot al generalilor. Premisa de la care pornește este aceea că în 1989, dar și mai devreme, a existat un consens între Occident și URSS de a-l debarca de la putere pe Ceaușescu; autorul mărturisește că, personal, încă

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
și din cauza deformării profesionale, dar și pentru că teza complotului extern este singura care i-ar motiva presupusa nevinovăție. * Ilie Stoian (Decembrie ’89. Arta diversiunii, 1993) își susține ritos punctul de vedere: în decembrie 1989, în România a avut loc o conspirație americano-sovietică, definitivată în cadrul întâlnirii de la Malta, unde s-a discutat schimbarea regimului din România, dar și rămânerea României în sfera de influență rusească. Complotul extern ar fi început cu multă vreme înainte de Malta, fiind astfel posibilă mediatizarea disidenților (Lászlo Tökes

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
zișii teroriști ar fi fost militari diversioniști din Armată, acționând direct sub comanda generalului pro-sovietic Nicolae Militaru. * În lucrarea sa În decembrie ’89, KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari (1995), Valentin Raiha susține teoria conspirației externe, sprijinită din interior. Demonstrația autorului se bazează pe ideea că revolta de la Timișoara a fost provocată, tot păienjenișul ulterior al faptelor construindu-se după o strategie conspiraționistă. Raiha este adeptul teoriei că în 1989 se știa, în culisele interne

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
două organisme un microrăzboi civil și un fratricid. Cei care ar fi evitat conflictul au fost generalii Iulian Vlad și Ștefan Gușe. * Tana Ardeleanu, Răzvan Savaliuc și Ion Baiu (Procesul Ceaușescu, 1996) pledează pentru ideea de revoluție furată de către o conspirație externă-internă: autorii susțin că liderii gorbacioviști ai Frontului Salvării Naționale, respectiv grupul Iliescu, ar fi urmărit „crearea condițiilor unei invazii sovietice în România” (p. 19). Ca nou lider politic, în timpul revoluției, Ion Iliescu a deschis granițele țării, astfel încât „comandourile maghiare

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
cărui mentalitate a rămas comunistă, și care încearcă o revanșă târzie pentru a se deculpabiliza pentru că a fost unul dintre liderii represiunii de la Timișoara. * Dacă, în 1999, Constantin Sava și Constantin Monac au publicat o carte (Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție...) în care, bazându-se pe Arhivele Armatei, au acuzat un complot extern împotriva României, complot pe care s-a grefat o revoluție (deși orientarea celor doi autori era spre teza conspirației, totuși ei au optat în cele din

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
publicat o carte (Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție...) în care, bazându-se pe Arhivele Armatei, au acuzat un complot extern împotriva României, complot pe care s-a grefat o revoluție (deși orientarea celor doi autori era spre teza conspirației, totuși ei au optat în cele din urmă pentru o teorie hibridă asupra evenimentelor din decembrie 1989, dar numai la limită și aproape în mod forțat), în 2001, cei doi publică o altă carte (Revoluția română din decembrie 1989 retrăită

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
cealaltă (de pildă, ce note informative vehiculau, în decembrie 1989, ambasadele din România sau chiar presupusele state implicate în acuzatul complot antiromânesc). 2tc "2" Teoria complotului interntc "Teoria complotului intern" Tot Ceaușescu este primul care susține și teoria puciului, a conspirației interne, atât înainte de 22 decembrie, cât și după arestarea sa. Înainte de 22 decembrie, el nu creditează neapărat această teorie, dar este tentat să verifice loialitatea „baronilor” săi. La ultima ședință restrânsă și urgentă în care i-a convocat pe colaboratorii

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
avea să-i comunice de la Snagov lui Nicu Ceaușescu, prin telefon, că fuseseră trădați de cei trei miniștri de bază ai Puterii, respectiv ai MApN, MI și Securității. Deținut la Târgoviște, într-o garnizoană, Ceaușescu încă mai crede în teoria conspirației externe: generalul Andrei Kemenici, cel care a avut în custodie cuplul Ceaușescu, mărturisește că dictatorul continua să fie convins că maghiarii vor să invadeze Ardealul, iar rușii, Moldova (Domenico, 1999, p. 74). În urma micilor dialoguri avute cu Ceaușescu, Kemenici susține

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
și Virgil Măgureanu, secondați de ofițeri de securitate care ar fi racolat pentru complot și organizații teroriste palestiniene, complotul trebuind să fie pus în practică în primăvara anului 1990. Liviu Vălenaș insistă pe ideea că au existat două ramuri ale conspirației: una militară și alta securistă, care s-au intersectat când și când, dar în general s-au desfășurat în paralel. O dată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, complotiștii români pro-moscoviți au primit acordul de a acționa (pentru aceasta ar

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
ș...ț l. Securitatea poate fi considerată adevărata câștigătoare a loviturii de palat, în dauna Armatei”. După cum reiese de aici, Liviu Vălenaș demonstrează un complot dublu sau mai degrabă intersectat, extern și intern, esențială fiind lovitura de palat fără de care conspirația externă, oricât de bine orchestrată, nu ar fi avut sorți de izbândă. Definiția pe care o dă revoluției - sau, mai exact, revoltei - ca lovitură de palat având caracter de lovitură de stat este, însă, confuză. * Ziariștii străini dezamăgiți de revoluția

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]