15,474 matches
-
înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens apreciază că textul de lege supus controlului de constituționalitate este clar, iar împrejurarea că legiuitorul nu a avut în vedere, în mod expres, judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța care soluționează contestația, în ipoteza specificată de autori, semnifică faptul că încheierea pronunțată de judecătorul de drepturi și
DECIZIA nr. 117 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256931]
-
privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 21 din Constituție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare. ... 13
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
calea dezlegării date prin hotărâre preliminară obligatorie, asemenea hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea înlătura, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, efectele obligatorii pe același aspect, date prin decizie a Curții Constituționale, în stabilirea constituționalității, publicată anterior în Monitorul Oficial“ (dosarele nr. 107D/2019 și nr. 108D/2019). ... 10. Prin Încheierea din 10 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.845/334/2015, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
modificării, abrogării sau neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării. ... 14. Se afirmă că art. 27 din Codul de procedură civilă nu a suferit însă nicio modificare, nici nu a fost constatat neconstituțional, Curtea Constituțională nepronunțându-se nici asupra constituționalității art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că la acest moment decizia pronunțată
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, vizează un text legal în vigoare dintr-un act normativ diferit de cel ce a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, acestea având în vedere neconstituționalitatea interpretării sale prin intermediul unei decizii obligatorii a instanței supreme. ... 16. În raport cu dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, decizia Curții Constituționale are caracter obligatoriu, iar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
precum și ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă. ... 31. Referitor la stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). ... 32. Prin urmare, în prezentele cauze, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr.
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, dispozițiile legale criticate vor fi examinate în redactarea de la data sesizării Curții Constituționale. ... 34
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Textul criticat avea următorul cuprins: – Art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001: „În afara
DECIZIA nr. 721 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257008]
-
autorul excepției de neconstituționalitate. Ținând însă cont de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de dispozițiile aplicabile cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 728 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257020]
-
stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției, și art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, s-a pronunțat asupra dispozițiilor cuprinse în secțiunea a 2^1-a a capitolului II din titlul III al Legii nr. 304/2004, care reglementau înființarea și funcționarea, în cadrul P.Î.C.C.J. a S.I.I.J., prin Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, publicată
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
nr. 304/2004, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, constatând, în esență, că opțiunea legiuitorului de a înființa o structură de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se vedea Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, paragraful 50, și Decizia
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se vedea Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, paragraful 50, și Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, paragraful 62). ... 20. Respingând, în cadrul controlului a priori de constituționalitate, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind desființarea S.I.I.J. (devenită Legea nr. 49/2022), Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 88 din 9 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 martie 2022, paragraful 79, a reiterat
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare -, Curtea constată că, drept urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022, dispozițiile de
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
2022. ... 2. Cu toate acestea, începând cu Decizia nr. 766/2011 Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență prin care se pronunță asupra unor prevederi legale care, chiar dacă nu mai sunt în vigoare la data la care se realizează controlul de constituționalitate, continuă să producă efecte juridice și după ieșirea lor din vigoare. În acea decizie, Curtea a precizat expressis verbis că „scoaterea sau ieșirea formală din vigoare a unei norme juridice nu înseamnă neapărat și în toate situațiile inaplicabilitatea sa“, motiv
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
Curtea a precizat expressis verbis că „scoaterea sau ieșirea formală din vigoare a unei norme juridice nu înseamnă neapărat și în toate situațiile inaplicabilitatea sa“, motiv pentru care astfel de prevederi legale pot și trebuie să fie supuse controlului de constituționalitate, ceea ce Curtea Constituțională a și făcut, constant, începând cu a doua jumătate a lunii iunie 2011. Prin urmare, în prezenta cauză s-ar fi impus a se analiza de Curte dacă prevederile legale contestate continuă să producă efecte chiar
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
de admisibilitate anterior menționate sunt îndeplinite, excepția de neconstituționalitate trebuia declarată admisibilă, iar critica de neconstituționalitate trebuia analizată pe fond. ... 6. Analizând cauza pe fond, precizăm că ne menținem opinia conform căreia, din punct de vedere al controlului extrinsec de constituționalitate, înființarea și operaționalizarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J.) a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (S.I.I.J.) este neconstituțională pentru toate motivele prezentate pe larg în opiniile separate la deciziile nr. 33/2018
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (S.I.I.J.) este neconstituțională pentru toate motivele prezentate pe larg în opiniile separate la deciziile nr. 33/2018, nr. 137/2019, nr. 547/2020 și nr. 390/2021. ... 7. Din punct de vedere al controlului intrinsec de constituționalitate, reiterând toate argumentele de neconstituționalitate pe larg dezvoltate în aceleași opinii separate, adăugăm și unele noi, rezultate din evoluțiile legislative și jurisprudențiale ulterioare. ... 8. Astfel, se constată că prin mai multe decizii (nr. 33/2018, nr. 250/2018, nr. 137/2019), care au
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
legislative și jurisprudențiale ulterioare. ... 8. Astfel, se constată că prin mai multe decizii (nr. 33/2018, nr. 250/2018, nr. 137/2019), care au vizat prevederile legale referitoare la înființarea și/sau operaționalizarea S.I.I.J. și care au fost date în cadrul controlului anterior de constituționalitate, Curtea Constituțională a considerat că opțiunea legiuitorului de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet intră în marja sa de apreciere și corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul sistemului judiciar și, pe cale de consecință, a constatat
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
Curtea Constituțională a considerat că opțiunea legiuitorului de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet intră în marja sa de apreciere și corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul sistemului judiciar și, pe cale de consecință, a constatat constituționalitatea înființării și/sau operaționalizării S.I.I.J. Relevantă în acest context este și Decizia nr. 88/2022 prin care Curtea Constituțională a constatat cu aceeași motivare că Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
în materia transferării magistraților sau Decizia nr. 187/2021 în materia admiterii în magistratură), cât și cu privire la conținutul normativ al legilor referitoare la sistemul judiciar. ... 9. În schimb, atunci când a fost sesizată în cadrul unui control concret de constituționalitate, adică atunci când au început să fie ridicate excepții de neconstituționalitate rezultate din funcționarea S.I.I.J. în cadrul sistemului judiciar român, Curtea Constituțională a constatat prin mai multe decizii (nr. 547/2020, nr. 342/2021, nr. 871/2021) că unele prevederi legale referitoare la
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
nr. 304/2004. Simpla constatare a faptului că prevederile analizate au fost considerate anterior, în mod generic, drept constituționale pentru că intră în marja de apreciere a legiuitorului - și, oricum, nu mai sunt în vigoare la data realizării prezentului control de constituționalitate - nu ține loc de control concret de constituționalitate. ... 14. Curtea Constituțională a stabilit că în domeniul organizării sistemului judiciar Parlamentul dispune de o largă marjă de apreciere, dar care este și trebuie să fie limitată de dispozițiile Constituției (a se
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
analizate au fost considerate anterior, în mod generic, drept constituționale pentru că intră în marja de apreciere a legiuitorului - și, oricum, nu mai sunt în vigoare la data realizării prezentului control de constituționalitate - nu ține loc de control concret de constituționalitate. ... 14. Curtea Constituțională a stabilit că în domeniul organizării sistemului judiciar Parlamentul dispune de o largă marjă de apreciere, dar care este și trebuie să fie limitată de dispozițiile Constituției (a se vedea în acest sens Decizia nr. 873/2010 sau
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
de dispozițiile Constituției (a se vedea în acest sens Decizia nr. 873/2010 sau Decizia nr. 33/2018). Or tocmai acest din urmă aspect trebuia verificat în mod concret în prezenta cauză, iar dacă s-ar fi procedat la controlul concret de constituționalitate s-ar fi stabilit că, inclusiv pe baza jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale relevantă pentru prezenta cauză, cel puțin prevederile art. 88^1 alin. (1), (2) și (5), art. 88^2 alin. (1), (4) și (5), art. 88^3 alin. (2), art. 88^5
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
Legea nr. 47/1992 reprezintă norme de procedură, pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții de neconstituționalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională (a se vedea Decizia nr. 714 din 9 noiembrie 2017, paragraful 17, și Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, paragraful 13). ... 15. Curtea a constatat că nu poate fi primită
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]